Comunicarea Listei Consilierilor Juridici ai Ministerului Afacerilor Interne (ai unei autorități) nu intră sub incidența Regulamentului UE GDPR nr. 679/2016 [1] și nici sub incidența art. 12 din Legea nr. 544/2001 [2]
Consilier juridic Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN
Cum consemnam într-un articol anterior, având în vedere că ne judecăm frecvent, una din excepțiile invocate de noi este cea a lipsei dovezii calității de reprezentant legal și de reprezentant convențional, față de dispozițiile art. 82, art. 84 și art. 151 alin. (2)-(3) NCPC [3].
Despre aceste excepții am mai scris în trecut http://(https://www.juridice.ro/701122/consilieri-juridici-sau-pseudo-consilieri-juridici-in-structurile-de-aparare-ordine-publica-si-siguranta-nationala.html)
Conform art. 82 NCPC – Lipsa dovezii calității de reprezentant (1) Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată. (2) Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.
Conform art. 84 NCPC – Reprezentarea convențională a persoanelor juridice (1) Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii. (2) Abrogat. (3) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și entităților arătate la art. 56 alin. (2).
Conform art. 151 alin. (2)-(3) NCPC – (2) Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii. (3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale.
Și tot atunci spuneam că nu ne-am propus să facem o teză de doctorat privind această excepție, dar invocată și argumentată logico – juridic poate duce la anularea unei cereri de chemare în judecată (în cazul în care sunteți parte pârâtă – intimată) sau la anularea actelor de procedură față de art. 174 alin. (1), corelat cu art. 271 NCPC.
Spunem asta deoarece avem contestații la executarea silită formulate de Ministerul Apărării Naționale anulate (găsiți articolele și motivările pe site http://danbazavan.ro/) dar avem și acte de procedură anulate ca fiind făcute de persoane necompetente cu depășirea atribuțiilor funcționale (de exemplu întâmpinarea Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București în dosar nr. 3660/299/2022, întâmpinarea pentru anumite structuri din MInisterul Apărării Naționale în dosarul nr. 10069/3/2020, întâmpinarea Ministerului Sănătății în dosar nr. 2645/3/2020 etc.).
Anularea întâmpinării duce la decăderea pârâtului din dreptul de a mai depune probe și a mai invoca excepții (în afara celor de ordine publică), față de art. 208, corelat cu art. 205, art. 201 și art. 185 NCPC.
De aceea această excepție este foarte importantă, iar comunicarea Listelor cu consilierii juridici din autoritățile publice Nu încalcă nici GDPR și nici nu intră sub incidența art. 12 din Legea nr. 544/2001.
Conform art. 174 NCPC – Noțiune și clasificare (1) Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. (2) Nulitatea este absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public. (3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat.
Conform art. 271 NCPC – Nulitatea și conversiunea înscrisului autentic (1) Înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depășirea competenței este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel. (2) Înscrisul prevăzut la alin. (1) face însă deplină dovadă ca înscris sub semnătură privată, dacă este semnat de părți, iar dacă nu este semnat, constituie, între acestea, doar un început de dovadă scrisă.
Autoritățile se ascund sub art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 deoarece acei consilieri juridici nu sunt înregistrați legal pe Tabloul https://ccj.ro/, iar art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 prevede că: (1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații: a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii; b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii; c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei loiale, potrivit legii; d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii; e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare; f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces; g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.
Practica judiciară ne arată în mod clar că am avut dreptate în acest sens căci Tribunalul București, Secția a II – a Contencios adminsitrativ și fiscal a admis acțiunea în dosarul nr. 16954/3/2020 (și întru-un articol anterior arătam că și în dosar nr. 19140/3/2020 cu privire la cei din IGSU) obligând Inspectoratul General pentru Situații de Urgență să comunice această Listă a pseudo – consilierilor juridici, plătiți desigur din bani publici.
Astfel în aceasată doctrină este și art. 6 alin. (1) lit. e) din Regulamentul UE GDPR nr. 679/2016 – Legalitatea prelucrării (1) Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții: (e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul.
De ce spunem pseudo – consilieri juridici?
Păi simplu, veți identifica că nu sunt decât 2-3 înscriși pe Tabloul Colegiul Consilierilor Juridici, restul sunt fantome, aflându-se în exercitarea unei profesii fără drept (ceea ce constituie infracțiune prevăzută de art. 348 NCP).
Deoarece cel care face o susținere este ținut să o probeze, conform art. 249 NCPC, vom încărca și Sentința civilă în cauză pronunțată de către Tribunalul București, Secția a II – a Contencios adminsitrativ și fiscal
Atașat regăsiți adresa în cauză:
Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2020:007.######
Dosar nr. 16954/3/2020
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ NR. 3737
ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 02.06.2021
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE: ######## ####### #####
GREFIER: ######### ######
Pe rol se află soluţionarea acţiunii in contencios administrativ formulată de reclamanții BĂZĂVAN DAN și BĂLĂUCĂ CĂTĂLIN IRINEL în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală Juridică, Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Informare și Relații Publice, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării și ###### #### având ca obiect principal: comunicare informații de interes public.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.05.2021, fiind consemnat în încheierea de şedinţă de la acea dată, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da părţilor posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 02.06.2021, hotărând în aceeaşi compunere următoarele:
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 14.07.2020 sub nr. de dosar 16954/3/2020, reclamanții BĂZĂVAN DAN și BĂLĂUCĂ CĂTĂLIN IRINEL au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală Juridică, Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Informare și Relații Publice şi ###### #### obligarea la soluționarea integrală, efectivă şi punctuală a cererii de solicitare de informații de interes public transmisă pe email în data de 27.06.2020 şi în data de 09.07.2020, cu consecința comunicării informațiilor solicitate în scris şi a postării acestora în mod clar pe site-ul instituției, având în vedere că nu i s-a răspuns complet şi nici corect, obligarea tuturor pârâţilor la plata de daune morale în cuantum de 5000 lei pentru fiecare reclamant, obligarea pârâţilor MAI şi DIRP din MAI la sancționarea disciplinară a responsabilului cu informațiile publice în baza Legii nr. 544/2001, comisar şef de politie ###### ####, deoarece a refuzat comunicarea acestor informații de interes public, acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 5000 lei pentru fiecare reclamant de către pârâţi şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun şi sancţionarea pentru discriminare a pârâţilor, cu cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat că la data de 27.06.2020 au formulat o cerere de comunicare de informaţii de interes public în baza Legii nr. 544/2001, la care au primit răspuns negativ. Consideră normal să cunoască cine are calitatea de consilier juridic, mai ales faţă de procesele pe care le au pe rol în care MAI este parte, precum şi faptul că numele consilierilor juridici ar trebui să apară în Tabloul Consilierilor Juridici, în aceleaşi condiţii ca şi avocaţii, însă aceştia nu figurează pe site-ul www.ccj.ro. Au mai arătat de asemenea că aceste informaţii nu se încadrează în excepţiile prevăzute de dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 544/2001.
În drept au invocat dispoziţiile art. 1, art. 16, art. 31, art. 51-52 din Constituţia României, Legea nr. 544/2001, HG nr. 123/2002, NCPC, NCC, OG 137/2000, Legea 514/2003, Statutul profesiei de consilier juridic, Convenţia EDO.
La data de 26.08.2020, pârâtul MAI a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Direcţia Informare şi Relaţii Publice, cu motivarea că aceasta este o structură fără personalitate juridică, fără capacitate procesuală din cadrul MAI. De asemenea, a invocat excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei a arătat că solicitările reclamanţilor înregistrate la MAI sub nr. 1500413/29.06.2020 şi nr. 1500520/09.07.2020 au primit răspuns în termenul legal, prin adresele nr. 1500413/29.07.2020, respectiv nr. 1500531/10.07.2020, conform legislaţiei în vigoare.
Consideră că informaţiile solicitate nu sunt informaţii de interes public faţă de dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 544/2001, ci date cu caracter personal, sens în care a invocat şi Decizia nr. 37/2015 pronunţată de ÎCCJ.
Consideră inadmisibil capătul de cerere privind sancţionarea funcţionarului public însărcinat cu comunicarea informaţiilor de interes public, iar pe fondul acestuia neîntemeiat. A mai arătat că în urma reclamanţiei administrative formulată de reclamantul BĂZĂVAN DAN a fost constituită Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la infromaţiile de interes public, care a constatat că răspunsul comunicat reclamanţilor este temeinic.
În ceea ce priveşte capetele 2 şi 4 de cerere privind acordarea de daune morale, respectiv de despăgubiri pentru discriminare, le consideră neîntemeiate întrucât reclamanţii nu justifică niciun prejudiciu.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 04.11.2020, reclamanţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8, art. 9 şi art. 15 din OG 27/2002 arătând că termenul de 30 de zile este disproporționat şi acesta ar trebui să fie de maxim 10 zile. Susţine reclamantul că sunt încălcate dispoziţiile art. 15 şi 16 coroborat cu art. 52 din Constituţia României întrucât nu este asigurată egalitatea cetăţenilor în faţa legii prin instituirea termenului de 30 de zile şi nici eficienţa funcţionării instituţiilor publice.
Reclamanţii au mai invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea ######## raportat la art. 1 alin. 3-5, art. 4, art. 11, art. 16, art. 21, art. 31, art. 57, art. 124 alin. 2 şi art. 126 din Constituţia României întrucât textul de lege duce la ineficienţă, sintama ugenţă instituie o discriminare faţă de alte categorii, faţă de ale informaţii de interes public ce sunt comunicate, textul este confuz, neclar. A amintit jurisprudenţa Curţii Constituţionale în cadrul deciziilor nr. 1/2014, 547/2014 şi 420/2019.
Totodată, au invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 544/2001 raportat la aceleaşi texte din Constituţie ca şi în cazul excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea 544/2001. Consideră că art. 12 din Legea 544/2001 este lipsit de eficienţă şi nu are rost să fie cuprins în actul normativ, fiind creat un paralelism juridic cu dispoziţiile Legii 182/2002.
În continuare au invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001 raportat la aceleaşi articole din Consituţia României indicate în susţinerea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate anterior. Nu a motivat excepţia invocată.
În concluzie, consideră că excepţiile de neconstituționalitate sunt admisibile faţă de dispozițiile art. 29 din Legea 47/1992.
La termenul de judecată din data de 04.11.2020 a fost introdus în cauză CNCD faţă de aspectele privind discriminarea invocate de către reclamanţi în acţiune, care a transmis punct de vedere la data de 19.02.2021.
La data de 01.04.2021, pârâta ###### #### a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa, arătând că în cauză are calitate procesuală pasivă instituţia publică, iar nu persoana care a formulat răspunsul la solicitarea de informaţii de interes public. Astfel, a arătat că răspunsul transmis este unul asumat la nivel de instituţie, iar nu unul asumat la nivel personal.
În drept a invocat dispoziţiile art. 207 C.pr.civ.
La data de 07.04.2021 a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea reclamantului DAN BĂZĂVAN numita Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor. În motivare a arătat că informațiile solicitate de reclamant prin cererile adresate MAI sunt informații de interes public.
La data de 10.05.2021, pârâtul MAI a depus note scrise prin care a solicitat respingerea cererii de intervenție accesorie ca inadmisibilă.
În cursul judecății a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cauza prin prisma probatoriului administrat şi a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține:
În fapt, prin cererile formulate la datele de 27.06.2020 şi 11.07.2020, reclamanţii au solicitat pârâtului MAI comunicarea următoarelor informaţii:
1.Să li se comunice lista completă a tuturor consilierilor juridici MAI cu drept de reprezentare în faţa instanţelor din Bucureşti (judecătorie, tribunal, curte de apel, ÎCCJ);
2.În cazul în care li se va comunica această listă să li se comunice gradul, numele şi prenumele precum şi numărul de înregistrare şi de viză alocat de tablou şi pe care tablou figurează aceștia.
Prin răspunsurile formulate la data de 01.07.2020 şi la data de 10.07.2020, pârâtul MAI a refuzat comunicarea informațiilor solicitate de către reclamanți, apreciind că acestea sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor în temeiul dispozițiilor art. 12 alin. 1 lit. d din Legea nr. 544/2001.
În ceea ce priveşte excepţiile de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor art. 7, art. 12, art. 21 şi art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001 raportat la art. 1 alin. 3-5, art. 4, art. 11, art. 15 alin. 1, art. 16, art. 20-21, art. 31, art. 41, art. 51-52, art. 57, art. 73, art. 124 şi art. 126 din Constituţie, tribunalul constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate invocate.
Astfel, excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în faţa unei instanţe judecătoreşti, respectiv Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a, în cadrul unui litigiu având ca obiect comunicarea de informaţii de interes public conform dispoziţiilor Legii nr. 544/2001.
Prevederile criticate care formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume art. 7, art. 12, art. 21 şi art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001 sunt norme legale, în vigoare. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de una dintre părțile din proces, respectiv de către reclamanţi, şi nu au făcut anterior obiectul unei decizii a Curţii Constituţionale de declarare a neconstituţionalităţii textului de lege criticat.
Totodată, tribunalul constată că excepţiile invocate au legătură cu cauza, textele criticare reglementând condițiile în care pot fi comunicate informaţii de interes public şi excepţiile în această materie conform dispoziţiilor Legii nr. 544/2001.
În consecinţă, tribunalul constată că excepţiile de neconstituţionaleitate ale art. 7, art. 12, art. 21 şi art. 22 alin. 1 din Legea ######## sunt admisibile potrivit art. 29 alin. 1-3 din Legea nr. 47/1992.
În ceea ce priveşte opiniile părţilor, atât opinia reclamantului a fost expusă pe larg prin notele scrise depuse la dosar şi rezumate în prima parte a prezentei hotărâri.
Opinia instanţei este în sensul respingerii excepţiilor de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. art. 7, art. 12, art. 21 şi art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001, fără a antama fondul cauzei, având în vedere că reclamantul a criticat textele de lege, în cea mai mare parte, din punct de vedere al aplicării acestora, iar nu din punct de vedere al corespondenței cu articolele din legea fundamentală la care face referire.
Pentru aceste considerente, în baza art. 29 din Legea nr. 47/1992, tribunalul va dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor art. 7, art. 12, art. 21 şi art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001 raportat la art. 1 alin. 3-5, art. 4, art. 11, art. 16, art. 21, art. 31, art. 57, art. 124 alin. 2 şi art. 126 din Constituţie, excepţii ridicate de reclamantul ### ####### în contradictoriu cu pârâta Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.
Totodată, va respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate ale art. 8, art. 9 şi art. 15 din OG nr. 27/2002,.
Astfel, faţă de dispoziţiile art. 29 din Legea 47/1992 ce stabilesc condiţiile de admisibilitate ale cererii de sesizare a Curţii Consituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate invocate, tribunalul reţine că excepţiile de neconstituţionalitate ale art. 8, art. 9 şi art. 15 din OG nr. 27/2002 nu au legătură cu cauza, obiectul cererii de chemare în judecată fiind comunicarea informațiilor de interes public în temeiul Legii nr. 544/2001.
OG 27/2002 privind soluționarea petițiilor nu are legătură cu prezenta cauză, fiind un act normativ distinct faţă de Legea nr. 544/2001 privind comunicarea informațiilor de interes public, ce reglementează domeniul petiţiilor, iar nu al informaţiilor de interes public pe care reclamanți şi-au întemeiat cererea de chemare în judecată.
Pentru aceste considerente, va respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate ale art. 8, art. 9 şi art. 15 din OG nr. 27/2002, ca inadmisibilă.
În ceea ce priveşte excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Direcţia de Informare şi Relaţii Publice din cadrul MAI şi numita ###### ####, tribunalul le apreciază întemeiate, reţinând că în litigiul privind refuzul de comunicare a informaţiilor de interes public, calitate procesuală pasivă are instituţia publică în numele căreia răspunsul a fost formulat, iar nu direcţiile de specialitate ori persoanele fizice care au semnat răspunsul. Deşi reclamanţii cu posibilitatea să se îndrepte împotriva funcţionarului responsabil pentru necomunicarea informaţiilor, tribunalul apreciază că acesta dobândeşte calitate procesuală pasivă într-o eventuală cerere în despăgubiri după cercetarea disciplinară a acestuia. Reclamanţii nu au făcut dovada derulării unei astfel de proceduri împotriva funcţionarului public, iar instanţa de judecată nu poate sancţiona direct funcţionarul public responsabil cu comunicarea informaţiilor de interes public în lipsa derulării anterior a procedurii administrative de verificare la nivelul instituției publice.
Pentru aceste considerente, constatând că excepțiile sunt întemeiate, urmează a le admite şi va respinge acțiunea ca fiind introdusă în contradictoriu cu persoane fără calitate procesuală pasivă în raport cu acestea.
Pe fondul cauzei,
Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, orice persoana are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public, iar conform dispoziţiilor art. 7 din acelaşi act normativ “autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenta solicitării. In cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
Conform art.2 lit b din Legea nr. 544/2001, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.
Tribunalul apreciază că solicitarea reclamanţilor se încadrează în definiţia informaţiei de interes public consacrată de art. 2 lit b) din legea nr. 544/2001, informaţiile solicitate rezutând din activitatea instiuţiei, şi deşi sunt date cu caracter personal, se încadrează în situaţia prevăzută de art. 14 din Legea nr. 544/2001, astfel cum aceste dispoziţii au fost interpretate din Decizia nr. 37/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.
Prin decizia nr. 37/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut că:
„ 41. Așadar, datele cu caracter personal se subsumează noţiunii generale de „informaţii” şi, în măsura în care privesc activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, sunt susceptibile să reprezinte informaţii de interes public, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001.
-
Pentru a intra însă efectiv în această categorie trebuie îndeplinită o condiţie suplimentară, respectiv aceea de a afecta capacitatea de exercitare a funcţiei publice, întrucât, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, „Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice”.
- În lipsa îndeplinirii acestei condiţii, datele cu caracter personal sunt exceptate de la liberul acces al cetăţenilor, în acest sens fiind dispoziţiile exprese ale art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora „Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 111, următoarele informaţii: (…) d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii.”
Prin urmare, instanţa de contencios trebuie să analizeze dacă informaţiile solicitate afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice, respectiv dacă numele, prenumele, calitatea de conislier juridic, gradul şi înscrierea acestor persoane sunt în legătură directă cu exercitarea de către acestea a funcţiei publice deţinute în instituţia publică MAI.
Conform art. 5 lit. y din Codul administrativ, prin funcţie publică se înţelege ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi instituţiile publice.
Tribunalul reţine că faţă de această definiţie, consilierii publici angajaţi în cadrul MAI deţin o funcţie publică, reprezentând instituţia publică în litigii şi nu numai, exercitând astfel în numele instituției prerogativele de putere publică, în vederea satisfacerii unui interes public legitim. Prin urmare, reţine tribunalul că informaţiile solicitate devin astfel informaţii de interes public întrucât afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice, în sensul în care dau posibilitatea verificării calităţii de consilier juridic a persoanei ce deţine funcţia şi a posibilităţii acesteia de a-şi exercita funcţia publică în acord cu dispoziţiile legale şi statutare specifice funcţiei deţinute.
Prin urmare, faţă de aceste considerente, susținerile pârâtului MAI în sensul că informațiile nu sunt de interes public faţă de dispozițiile art. 12 din Legea nr. 544/2001 sunt neîntemeiate, acestea încadrându-se în excepția prevăzută de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, astfel cum aceste dispoziţii au fost interpretate prin Decizia nr. 37/2015 pronunțată de ÎCCJ.
Faţă de aceste considerente tribunalul urmează să admită acţiunea în parte, cu consecința obligării pârâtei să comunice reclamanților informațiile solicitate prin cererea formulată la data de 11.07.2020 (care este identică în ceea ce privește conținutul cu cea formulată în luna iunie 2020).
De asemenea, va admite cererea de intervenţie voluntară accesorie formulată în favoarea reclamanţilor de către Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor faţă de cuprinsul apărărilor formulate prin cerere, respectiv că informaţiile solicitate sunt informaţii de interes public, având în vedere că acest capăt de cerere din acţiune a fost admis în cauză.
Celelalte capete de cerere sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente.
Capetele de cerere având ca obiect obligarea pârâţilor la plata daunelor morale în cuantum de 5000 de lei pentru fiecare reclamant şi a despăgubirilor în cuantum de 5000 de lei pentru discriminare şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun şi sancționarea pentru discriminare sunt neîntemeiate, reclamanții nefăcând dovada în cauză a prejudiciului suferit ori a unei situații de discriminare în raport cu alte persoane aflate în aceeași situație.
În temeiul art. 1357 C.civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Prejudiciul moral nu se prezumă, ci existenţa acestuia trebuie dovedită prin mijloacele de probă prevăzute de Codul de procedură civilă, numai cuantumul daunelor solicitate pentru prejudiciul moral dovedit fiind un aspect apreciat de către instanță în echitate.
Reclamanții nu au dovedit în cauză prejudiciul suferit în condițiile art. 249 C.pr.civ. care le impune sarcina probei, astfel încât nici nu poate fi reținută în sarcina pârâţilor nici o legătură de cauzalitate cu un eventual prejudiciu neprobat invocat de reclamanţi.
De asemenea, reclamanţii nu au dovedit în cauză nicio situaţie de discriminare în care s-ar afla, faţă de alte persoane aflate într-o situaţie similară, în acest sens fiind şi punctul de vedere emise de către Consiliul National pentru Combaterea Discriminării.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, faţă de dispoziţiile art. 451-453 C.pr.civ., deşi cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte, reclamanții nu au făcut dovada cheltuielilor de judecată solicitate, iar cererea de chemare în judecată este scutită de taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Dispune sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepțiile de neconstituționalitate ale dispozițiilor art. 7, art. 12, art. 21 şi art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001 raportat la art. 1 alin. 3-5, art. 4, art. 11, art. 15 alin. 1, art. 16, art. 20, art. 21, art. 31, art. 41, art. 51, art. 52, art. 57, art.73, art. 124 şi art. 126 din Constituție.
Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituționalitate ale art. 8, art. 9 şi art. 15 din OG nr. 27/2002, ca inadmisibilă.
Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Direcţia de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi ###### ####.
Respinge acţiunea ca fiind introdusă în contradictoriu cu persoane fără calitate procesuală pasivă în raport cu acestea.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții BĂZĂVAN DAN, cu domiciliul în sector 6, Bucureşti, #### ###### nr. , ### ###, ### #, ### #, și BĂLĂUCĂ CĂTĂLIN IRINEL cu domiciliul în #####, ### #, ### #, ### #, ap. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală Juridică, cu sediul în sector 1, Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A, Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Informare și Relații Publice, cu sediul în sector 1, Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în Bucureşti, Piata ###### ########### nr 1-3, sector 1 și ###### ####, cu domiciliul ales la MAI în sector 1, Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A și intervenienta Asociația Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, cu sediul în ######.
Obligă pârâtul Ministerul Afacerilor Interne să comunicare reclamantului informațiile solicitate prin cererea formulată la data de 11.07.2020.
Admite cererea de intervenţie voluntară accesorie în favoarea reclamanților formulată de către Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor.
Respinge în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Fără cale de atac privitor la dispoziția de sesizare a Curţii Constituţionale.
Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în ceea ce priveşte soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, recurs ce se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a de Contencios administrativ şi fiscal.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce priveşte fondul cauzei, care se depune la Tribunalul București – Secţia a II-a de Contencios Administrativ şi fiscal.
Pronunțată la data de 02.06.2021 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței conform art. 402 teza finală C.pr.civ.
PREŞEDINTE, GREFIER,
######## ####### ##### ######### ######
Red/thred. #### ### /06.07.2021/9 ex./7 com.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA a II-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
B-dul Unirii nr.37, sector 3, Bucureşti
Tel. 021 – 408.36.00; 408.37.00 Fax. 021 – 408.37.81
http://www.noulportal.just.ro, e-mail: trb-reg-##########
Dosar nr. 16954/3/2020
Complet C 12 Fond
Emisă la 04.06.2021
CĂTRE,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI
Palatul Parlamentului, Intrarea B1, Calea 13 Septembrie nr.2,
sector 5, , Bucureşti
Potrivit dispoziţiilor instanţei luate prin sentinţa civilă nr. #### din data de 02.06.2021, în dosarul cu numărul 16954/3/2020 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal privind pe reclamanții BĂZĂVAN DAN și BĂLĂUCĂ CĂTĂLIN IRINEL în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală Juridică, Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Informare și Relații Publice, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării și ###### #### intervenienta Asociația Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, având ca obiect principal: comunicare informații de interes public, ca urmare a admiterii în parte a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepțiile de neconstituționalitate ale dispozițiilor art. 7, art. 12, art. 21 şi art. 22 alin. 1 din Legea ######## raportat la art. 1 alin. 3-5, art. 4, art. 11, art. 15 alin. 1, art. 16, art. 20, art. 21, art. 31, art. 41, art. 51, art. 52, art. 57, art.73, art. 124 şi art. 126 din Constituție, alăturat vă înaintăm următoarele:
– sentinţa civilă nr. #### din data de 02.06.2021 şi încheierea de amânare de pronunţare din data de 19.05.2021 – copie conformă cu originalul.
– cererea (răspuns la întâmpinare) privind sesizarea Curţii Constituţionale a României formulată de către reclamanții ####### ### și ####### ####### ###### – copie conformă cu originalul.
– cererea de chemare în judecată.
– punct de vedere ( note scrise) formulat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală Juridică – copie conformă cu originalul.
– citativ – copie conformă cu originalul.
Vă mulţumim pentru colaborare.
PREŞEDINTE, GREFIER,
######## ####### ##### ####### #####
BIBLIOGRAFIE:
[1] Regulamentul UE GDPR nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, publicat în Jurnal Oficial L nr. 119 din 04.05.2016, trasnspus în legislația română prin Legea nr. 190/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 651 din 26.07.2018;
[2] Legea nr. 544/2001 , privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial nr. 663 din 23.10.2001;
[3] NCPC (Noul Cod de procedură civilă), adoptat prin Legea nr. 134/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie 2010 (republicată și ulterior modificată și compeltată prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18.12.2018.