Încă un Bocanc la propriu peste botul MApN dat de subsemnatul CREDITOR, Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN (definitivă prin neapelare de către MApN)
Cod ECLI ECLI:RO:JDS5B:2022:001.######
Dosar nr. 21267/302/2021
R O M A N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREŞTI
SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ NR. 236
Şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2022
INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN
PREŞEDINTE: ##### ######## #####
GREFIER: ###### #####
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatorul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE şi pe intimatul BĂZĂVAN DAN, având ca obiect contestație la executare.
Dată fără citare.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 17.12.2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 30.12.2021 și 14.01.2022, când în aceeaşi componenţă, a hotărât următoarele:
După deliberare,
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 22.09.2021, sub numărul 21267/302/2021, contestatorul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE a formulat în contradictoriu cu intimatul BĂZĂVAN DAN, contestaţie la executare împotriva actelor de executare silită reprezentate de Încheierea din 25.08.2021 emisă de Societatea Profesională de Executori Judecătoreşti ##### & ####### în dosar de executare nr.67/2019, prin care a solicitat anularea acestora cu consecinţa tuturor sumelor stabilite în sarcina instituţiei militare.
În motivare a arătat că potrivit încheierii emise de Societatea Profesională de Executori Judecătoreşti ##### & ####### se dispune în sarcina debitorului cheltuieli de executare în cuantum de 506.94 lei. Aceste cheltuieli de executare ocazionale de fotocopierea dosarului de executare, nu reprezintă o obligaţie impusă de lege pe care debitorul trebuie să o îndeplinească întrucât, creanţa stabilită prin încheierea executorie reprezintă o creanţă nejustificată, fără a se preciza modalitatea de calcul a acesteia, precum şi punerea la dispoziţia debitorului a documentelor justificative din care să reiasă suma dispusă în sarcina debitorului.
În conformitate cu prevederile art. 670 din Codul de procedură civilă, sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate, prin urmare, nu există niciun document ataşat care să specifice în mod detaliat de unde rezultă această sumă.
Totodată contestatorul a mai arătat faptul că, prin Încheierea nr.#####/06.07.2021, s-au stabilit în sarcina debitorului cheltuieli de executare în cuantum total de 2.744,85 lei, cheltuieli ce au fost achitate de către contestator, debitul rămas de achitat fiind în cuantum de 0 lei, aşa cum rezultă din încheierea nr.#####.
Arată că nu este nici etic, nici moral şi nici legal obligarea debitorului la plata unei creanţe nejustificate.
Susține contestatorul că potrivit dispoziţiilor ari. 30 alin. (I) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice sunt scutite de aceste taxe. indiferent de calitatea procesuală a acestora, pentru cererile, acţiunile, inclusiv căile de atace formulate. ..când au ca obiect venituri publice”, iar Ministerul Apărării Naţionale este o instituţie publică, ale cărei cheltuieli curente şi de capital se asigură integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, potrivii dispoziţiilor art. 62, alin. (1) lit.a din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art.712 şi următoarele din Codul de procedură civilă.
În dovedirea cererii sale contestatorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
La data de 01.10.2021, intimatul BĂZĂVAN DAN a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei pentru motivele astfel cum au fost reiterate pe larg în cuprinsul întâmpinării.
În drept au fost invocate dispoziţiile Codului de procedură civilă, Constituţia României şi Convenţia EDO.
La data de 03.11.2021, la dosarul cauzei a fost ataşat dosarul de executare întocmit de Societatea Profesională de Executori Judecătorești ##### & #######.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviinţat și administrat proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :
În fapt, cererea de chemare în judecată este formulată de Direcția Juridică în numele Ministerului Apărării Naționale și Unității Militare 01308 Bucureşti, fiind semnată de consilierul juridic ##### #########.
În drept, lipsa semnăturii sau lipsa dovezii unei astfel de împuterniciri conduce la nulitatea actului de procedură respectiv, așa cum rezultă fără echivoc din dispozițiile art. 196 și art. 82 corelat cu art. 84 alin. (1) c. pr. civ., coroborate cu art. 194 alin. (1) lit. b) c. pr. civ.
În acest sens, se reține că potrivit art. 3 din Legea nr. 346 din 21 iulie 2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, ”Ministerul Apărării Naționale are personalitate juridică și reprezintă în justiție, prin Direcția generală juridică, structurile armatei care nu au personalitate juridică. Structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiție de Direcția generală juridică a Ministerului Apărării Naționale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.”
Alineatul (1) al art. 20 din Legea nr. 346 din 21 iulie 2006 precizează că ”Direcția generală juridică asigură asistență juridică ministrului apărării naționale și, după caz, structurilor centrale, apără interesele Ministerului Apărării Naționale în fața instanțelor judecătorești și a altor jurisdicții aflate pe teritoriul statului român și contribuie la apărarea intereselor ministerului în raporturile cu alte autorități publice și organizații neguvernamentale, în vreme ce la alineatul 2 se arată că ” Organizarea și desfășurarea procedurilor interne ale ministerului aferente procesului legislativ, activităților de reprezentare și asistență juridică se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.”
În acest sens, sunt reținute prevederile art. 63 alin. (1) din Ordinul nr. M.75 din 14 iulie 2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale, ”În Ministerul Apărării Naţionale activitatea procesuală se realizează de către Direcţie şi structurile din teritoriu subordonate acesteia, de regulă, prin consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală.”
Potrivit art. 10 din Ordin ” Direcţia este structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale în domeniu şi are, în principal, următoarele responsabilităţi:a) reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale în raporturile cu autorităţile publice, instanţele de judecată, alte organe cu activitate jurisdicţională, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină;
De asemenea, art. 64 din același Ordin prevede că: ”Se deleagă şeful Direcţiei din cadrul Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică să exercite toate drepturile procedurale şi să reprezinte Ministerul Apărării Naţionale, precum şi structurile care nu au personalitate juridică în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe cu activitate jurisdicţională.(2) Structurile Ministerului Apărării Naţionale care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiţie de către Direcţie, la cererea conducătorilor acestora şi cu aprobarea şefului Direcţiei, pe baza delegaţiei semnate de conducătorul persoanei juridice reprezentate. În acest caz, cererile de chemare în judecată, cele pentru exercitarea căilor de atac, întâmpinările, recunoaşterile privitoare la drepturile în judecată, renunţările, precum şi propunerile pentru tranzacţii se depun sub semnătura conducătorului persoanei juridice reprezentate.(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), şeful Direcţiei poate delega pe oricare dintre consilierii juridici din subordine.(4) Pentru reprezentarea Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţelor judecătoreşti, şeful Direcţiei poate delega, alături de consilierii juridici din subordine, şi consilieri juridici din alte unităţi militare, cu acordul comandanţilor/şefilor structurilor în care aceştia sunt încadraţi.”
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 66 din Ordin ”Consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală, din cadrul Direcţiei şi din structurile din teritoriu subordonate acesteia, reprezintă interesele Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţelor de judecată. Aceştia îndeplinesc următoarele atribuţii specifice: a) formulează şi promovează acţiuni civile, comerciale, în contencios administrativ, în materia litigiilor de muncă, a asigurărilor sociale şi de altă natură, potrivit legii;b) formulează şi promovează apărările, căile de atac ordinare şi extraordinare, precum şi orice alte acte procesuale de natură să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale;c) formulează şi susţin cererile de constituire ca parte civilă în procesele penale în care inculpaţii au produs prejudicii patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale;d) apără, prin mijloace procesuale specifice, interesele Ministerului Apărării Naţionale atunci când este chemat în judecată în calitate de parte responsabilă civilmente;e) motivează propunerile de renunţare la drepturile aflate în litigiu şi la judecată, precum şi la căile de atac exercitate;f) colaborează cu unităţile militare în vederea întocmirii documentaţiei necesare exercitării şi susţinerii acţiunilor şi apărărilor în faţa instanţelor de judecată;g) examinează şi avizează, sub aspectul legalităţii, titlurile executorii, în vederea punerii în executare a acestora;h) îndeplinesc orice alte atribuţii pe linie procesuală prevăzute de lege ori stabilite de şeful Direcţiei.
Se rețin și prevederile art. 70 din Ordin, potrivit cărora ”Consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală înaintează şefului Direcţiei cererile de chemare în judecată, precum şi memoriile pentru exercitarea recursurilor în interesul legii, în vederea aprobării acestora pentru a fi promovate la instanţele de judecată sau la celelalte instituţii abilitate de lege.(2) Întâmpinările, cererile reconvenţionale, cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, altele decât recursul în interesul legii, precum şi orice alte acte procesuale prevăzute de lege vor fi înaintate de către consilierii juridici delegaţi instanţelor de judecată, după aprobarea lor de către şeful Direcţiei, consilierul juridic coordonator pentru teritoriu sau consilierii juridici zonali, după caz.(3) Aprobările date potrivit alin. (1) şi (2) nu înlătură angajarea răspunderii proprii a consilierilor juridici pentru actele procesuale efectuate.
Din interpretarea textelor de lege anterior menționate rezultă fără tăgadă că cererea de chemare în judecată precum și alte acte de procedură trebuie să poarte atât semnătura consilierului juridic cu atribuții pe linie procesuală, care a formulat-o, cât și semnătura de aprobare a şefului Direcţiei, sau a consilierului juridic coordonator pentru teritoriu ori a consilierului juridic zonal, după caz. Lipsa semnăturii reprezentantului Direcției Juridice de pe cererea de chemare în judecată, va conduce la anularea cererii de chemare în judecată, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.
Analizând dispozițiile legale anterior menționate prin raportare la situația de fapt, instanța constată că prezenta contestație este formulată de Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Juridică, fiind semnată de consilierul juridic ##### ######### care a depus delegația de reprezentare în fața instanței de judecată, delegație semnată de conducătorul Direcției Generale Juridice.
Instanța apreciază că, în raport de prevederile art. 66 și art. 70 din Ordinul nr. M.75 din 14 iulie 2009, delegația de reprezentare în fața instanței de judecată, dată de Direcția Generală juridică consilierului juridic ######### #####, nu poate să suplinească lipsa semnăturii reprezentantului acesteia de pe cererea de chemare în judecată, cât timp Ordinul nr. M 75/2009 prevede în mod explicit că, pentru a fi promovată la instanţele de judecată, orice cerere de chemare în judecată trebuie să poarte, pe lângă semnătura consilierului juridic cu atribuţii pe linie procesuală care a formulat-o și semnătura de aprobare a şefului Direcţiei, a consilierului juridic coordonator pentru teritoriu sau a consilierului juridic zonal. Mai mult decât atât, se observă că delegația de reprezentare este dată pentru reprezentarea în fața instanței, la modul general, în dosarul de executare nr.67/2019, cu privire la care contestatorul a promovat mai multe cereri de contestații la executare pe rolul Judecătoriei sector 5 București, contestații care au îndeplinit cerința semnării lor de către reprezentantul legal.
Pentru aceste considerente, constatând că nu s-a făcut dovada calității de reprezentant pentru semnarea cererii de chemare în judecată, astfel cum prevăd dispozițiile legale anterior menționate, instanța apreciază excepția lipsei calității de reprezentant invocată prin întâmpinare ca fiind întemeiată, urmând a fi admisă cu consecința anulării cererii de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată prin întâmpinare.
Anulează cererea formulată de contestatorul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE(cu sediul în ########## ### ###, sector 5, Bucureşti), în contradictoriu cu intimatul BĂZĂVAN DAN (CNP #############, cu domiciliul procesual ales în #### ###### ### #, ######, ####, ####, #####, sector 6,Bucuresti), pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sector 5 București.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 14.01.2022.
PREŞEDINTE, GREFIER,
Judecător ##### ######## ##### ###### #####
Red. ## Tehnored. ### şi C.P.
04 ex../ 11.02.2022