Note de jurisprudență:
Anulare cerere pentru lipsa dovezii calității de reprezentant legal
Autori: dr. fiz. Rosemary BĂZĂVAN și Consilier juridic Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN
Potrivit dispozițiilor art. 194 lit. a)-b) NCPC cererea de chemare în judecată trebuie să îndeplinească imperativ condițiile: Cuprinsul cererii de chemare în judecată Cererea de chemare în judecată va cuprinde: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii.[1]
Potrivit art. 80 alin (1) NCPC [2], părțile în judecată, efectuează acte de procedură, care pentru a nu fi anulate, trebuie să dovedească calitatea de reprezentant, potrivit prevederilor art. 82 NCPC: Lipsa dovezii calității de reprezentant (1) Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată. (2) Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.
Iar în conformitate cu dispozițiile art. 151 alin. (2) – (3) NCPC (căci în acest articol vom face referire doar la aceste situații): Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii. Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale.
[1] NCPC, adoptat prin Legea nr. 134/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie 2010, republicat în Monitorul Oficial nr. 247 din 10 aprilie 2015, modificat și completat și prin Legea nr. 310/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018;
[2] Art. 80 alin. (1) NCPC – Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
Astfel se impune, în mod clar, depunerea la dosar a copiei legalizate a actului administrativ ce face dovada calității de reprezentant legal, în lipsa acestuia, la următorul termen acordat instanța fiind obligată să anuleze cererea (sau a actului de procedură).
Pentru lipsa actului administrativ, în dosarul nr. 17678/302/2021, prin Decizia civilă nr. 232 din 14 ianuarie 2022 și în dosarul nr. 21267/302/2021 prin Decizia civilă nr. 236 din 14 ianuarie 2022 Judecătoria Sectorului 5 București,
”Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată prin întâmpinare. Anulează cererea formulată de contestatorul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE (….), în contradictoriu cu intimatul BĂZĂVAN DAN (….), pentru lipsa dovezii calității de reprezentant. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sector 5 București. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 14.01.2022.”
Cum în cauză, contestatorul Ministerul Apărării Naționale nu a formulat calea de atac a apelului, față de art. 468, corelat cu art. 470 și urm. NCPC, soluțiile au RĂMAS DEFINITIVE.
Totodată, nu mai are rost să mai vorbim despre faptul că, nici reprezentantul convențional nu poate reprezenta autoritatea în atare situație, nefiind îndeplinite condițiile legale de reprezentare.
În instanțele judecătorești sunt multe astfel de excepții invocate și admise, actele de procedură fiind anulate raportat la art. 174 alin. (1), corelat cu art. 271 NCPC [1]’[2] întrucât legiuitorul a prevăzut art. 248 alin. (1) în NCPC: Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Concluzionând lipsa actului administrativ (în copie legalizată) ce face dovada calității de reprezentant legal duce la anularea cererilor promovate și a tuturor actelor de procedură efectuate.
[1] Încheierea din 25.05.2022 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. 2233/4/2022, contestator Băzăvan Dan vs. DGJMB ș.a.
[2] Încheierea din 29.10.2020 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 2645/3/2020
Bibliografie
[1] NCPC, adoptat prin Legea nr. 134/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie 2010, republicat în Monitorul Oficial nr. 247 din 10 aprilie 2015, modificat și completat și prin Legea nr. 310/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018;
[2] Art. 80 alin. (1) NCPC – Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
[3] Încheierea din 25.05.2022 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. 2233/4/2022, contestator Băzăvan Dan vs. DGJMB ș.a.
[4] Încheierea din 29.10.2020 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 2645/3/2020