Din cronicile:
”Justiția la Mișto”,
Hai să ne facem că judecăm sau
Justiția afectată de o Boală Cronică
O instanță prin norme proprii, cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, pe cale judecătorească brevetează faptul că cetățeanul (pacient) nu are dreptul să cunoască informații ce au legătură cu actul medical, cu serviciile medicale.
Practic, acesta (judecătorul) se substituie spitalului (autorității) medicului, avocatului, legiuitorului și dispune în consecință prin hotărâre judecătorească, cu încălcarea Constituției și a Legii, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept, într-o democrație constituțională.
Nu vă speriați, vorbim de un judecător al Tribunalului București, care în mai multe dosare a respins acțiunile promovate de noi, parte dintre acestea, până la acest moment fiind casate și în rejudecare admise, în parte.
Problema majoră este, că pe de o parte ne lezează demnitatea, inteligența, pe de altă parte mănâncă pâinea statului degeaba, pierdem timp, aflăm sau nu adevărul și uite așa ajungem la un Stat DERAIAT, de la Ordinea Constituțională.
Ce este foarte grav este faptul că deși vorbim de informații de interes public așa cum sunt prevăzute de art. 2, corelat cu art. 5 din Legea nr. 544/2001, raportat la art. 31 din Constituție, via Legea nr. 46/2003, privind drepturile pacientului, fie că ne uităm într-o parte sau alta, fie că ne uităm în dreptul intern sau internațional, judecătorul în cauză consideră nu numai că nu ar fi vorba despre informații de interes public, deși acestea emană din activitatea spitalului (autorității) dar NEAGĂ ȘI FAPTUL că am avea dreptul să știm aceste informații, de parcă am fi în țara lui ”papură vouă”.
Astfel, constatăm că art. 1 alin. (5), art. 16, art. 34, art. 124, art. 126 din Constituție constituie pentru judecătorul respectiv HĂRTIE IGIENICĂ, probabil că Tribunalul a rămas fără fonduri, cum a rămas fără fonduri pentru scările rulante căci o fi cheltuit prea mulți bani pe firmele de cleaning sau dezinfectanți.
Să sperăm că în recurs vom identifica judecători mai competenți a ne judeca în limitele de investire, conform Constituției și Legii.
Am adresat următoarea solicitare de informații de interes public, la care desigur NU AM PRIMIT NICIUN RĂSPUNS:
”1. Care este temeiul de drept al triajului epidemiologic efectuat la intrarea în spital la încetarea stării de alertă?
2. Este necesar un astfel de triaj epidemiologic în condițiile în care Sars – Cov – 2 a fost catalogat ca o gripă?
3. Care este temeiul de drept al obligativității purtării măștii în spital, la încetarea stării de alertă?
4. Care este protecția ce o asigură obligativitatea purtării măștii în spitale și studiile pe care vă întemeiați? Vă rugăm să ne indicați acele studii.
5. Care este temeiul de drept al obligativității completării declarațiilor / chestionarelor la intrarea / internarea în spital (declarație ce încalcă GDPR)?
6. Dacă un pacient refuză să se supună triajului și să completeze acea declarație beneficiază de servicii medicale?
7. Dacă da, în ce condiții?
8. Dacă nu, de ce?
9. Personalul medical ce asistă la completarea acelor declarații / chastionare are dreptul să cunoască / să prelucreze date cu caracter personal?
10. Dacă da, în ce condiții?
11. Care este raționamentul întrebării nr. 4 din chestionar: ”V-a fost impusă în ultimele 14 zile izolarea sau carantina la domiciliu de către autorități?”, în condițiile în care starea de alertă a încetat de la data de 08.03.2022? Nu se pot impune izolarea sau carantinarea în această perioadă. Care ar fi temeiul de drept?
12. Care este relevanța întrebării nr. 6: ”Ați fost diagnosticat cu COnvid 19? De vreme ce serviciile medicale nu sunt condiționate de o atare situație (sau sunt?) Care este temeiul de drept, raționamentul logico – juridic?
13. Care este raționamentul întrebării nr. 7: ”Sunteți vaccinat anti COvid 19? Este condiționat serviciul medical de o astfel de întrebare, căci dacă suntem condiționați a completa acest chestionar înseamnă că da?
14. Există legătură de cauzalitate între purtarea măștilor timp îndeplungat și hepatita ”dubioasă” ce atacă copiii?
15. Dacă triajul epidemiologic este negativ, chestionarul nu implică suspiciuni care este raționamentul obligativității purtării măștii de protecție în spital?
16. Din ce bani se plătesc serviciile de pază ale spitalului și în ce bază legală au fost achiziționate?
17. Au agenții de pază (de la Integra Guard) ca atribuții interzicerea / condiționarea accesului în spital a pacienților / cetățenilor și în ce temei de drept? Au ei dreptul să cunoască statusul pacientului / cetățeanului și în ce temei de drept?
18. Aceste servicii de pază au fost achiziționate cu atribuire directă sau prin licitație publică?”
Redăm mai jos sentința pronunțată, din puțul gândirii unui Tribunal, cel mai mare Tribunal din țară:
https://www.rejust.ro/juris/4e68347d4
DOSAR NR. 17000/3/2022
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A II-A
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Î N C H E I E R E
Şedinţa publică din data de 18.01.2023
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE: ######## #####
GREFIER: ###### ####### #####
Pe rol soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamanţii ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR şi BĂZĂVAN DAN în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL CLINIC SFÂNTA MARIA din București şi ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI şi cu CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect comunicare informaţii de interes public.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul BĂZĂVAN DAN, personal, şi reclamanta Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, prin preşedinte BĂZĂVAN DAN, pîrîtul Spitalul Clinic Sfânta Maria din București, prin avocat cu împuternicire la dosar, pîrîta ASSMB, prin consilier juridic cu delegaţie la dosar, lipsind CNCD.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Tribunalul pune în discuţie cererea de conexare cu dosarul nr. 14427/3/2022.
Reclamanţii solicită admiterea excepţiei conexităţii şi judecarea împreună a cauzelor, între cele două dosare existând o strânsă legătură.
Pârâtul Spitalul Clinic Sfânta Maria, prin apărător, solicită respingerea excepţiei conexităţii, apreciind că nu există identitate de părţi, deci nici o strânsă legătură între cele două cauze.
Pârâta ASSMB, prin consilier juridic, solicită solicită respingerea conexităţii.
Reclamanţii arată că există strânsă legătură, întrucât Ministerul Sănătăţii a înaintat cererea de comunicare de informaţii publice către ASSMB în vederea formulării răspunsului, ambele dosare având ca obiect comunicarea de informaţii de interes public.
Pârâtul Spitalul Clinic Sfânta Maria, prin apărător, menţionează că în acel dosar pârât este doar Ministerul Sănătăţii.
Tribunalul respinge ca neîntemeiată excepţia conexităţii, constatând că cele două dosare au fost formulate ca urmare a două cereri distincte privind comunicarea de informaţii publice în baza legii nr.544/2001, cereri adresate unor autorităţi distincte, astfel că se pot judeca separat.
Pârâta ASSMB, prin consilier juridic, depune la dosar întâmpinare şi comunică câte un exemplar părţilor prezente.
Reclamanţii învederează faptul că spitalul este administrat de ASSMB şi, în consecinţă, invocă lipsa dovezii calităţii de reprezentant a avocatului care reprezintă spitalul, solicitând să se constate nulitatea întâmpinării depuse de spital.
Pârâtul Spitalul Clinic Sfânta Maria, prin apărător, solicită respingerea excepţiei, la dosar fiind depusă împuternicirea avocaţială care a fost încheiată în baza unui contract de asistenţă juridică, încheiat în baza unei proceduri de selecţie care nu a fost niciodată contestată.
Reclamanţii arată că acest contract de reprezentare ridică două probleme de legalitate. Pe de o parte, nu a fost făcută dovada calităţii de reprezentant a managerului spitalului şi a împuternicirii date acestuia pentru a încheia astfel de contracte, iar pe de altă parte, nu s-a făcut dovada acordului dat de administratorul spitalului, respectiv acordul ASSMB, pentru încheierea contractului de reprezentare. Administratorul spitalului are propriul departament juridic, astfel că, potrivit prevederilor legale, spitalul nu avea dreptul să încheie un contract de asistenţă juridică, decât în situaţii speciale şi numai cu încuviinţarea administratorului.
Pârâta ASSMB, prin consilier juridic, solicită respingerea excepţiei, având în vedere că legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca, în anumite situaţii, să poată fi încheiate astfel de contracte, existând acordul ASSMB pentru încheierea contractului de reprezentare.
Tribunalul pune în discuţie şi excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al asociaţiei, invocată prin întâmpinare de ASSMB.
Pârâta ASSMB, prin consilier juridic, solicită admiterea excepţiei, pentru motivele dezvoltate pe larg în cadrul întâmpinării.
Pârâtul Spitalul Clinic Sfânta Maria, prin apărător, arată că în alte dosare a fost depusă această dovadă, astfel că lasă la aprecierea instanţei această excepţie.
Reclamanţii solicită respingerea excepţiei, arătând că la dosar a fost depusă dovada calităţii de reprezentant. Mai solicită să fie avut în vedere la soluţionarea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a apărătorului ales, faptul că, prin răspunsul din data de 26.06.2022, pârâta a precizat că din anul 2017 şi până în prezent nu au fost încheiate contracte de reprezentare.
Pârâta ASSMB, prin consilier juridic, arată că acel răspuns se referă la alte aspecte, iar preşedintele asociaţiei nu a făcut dovada că poate reprezenta reclamanta în justiţie.
Reclamanţii arată că, din actele depuse la dosar, rezultă în mod evident că preşedintele are acest drept, fiind şi consilier juridic.
Tribunalul respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei dovezii calităţii de reprezentant al reclamantei, respectiv al pârâtului, apreciind dovedită calitatea de reprezentant a apărătorului ales al Spitalului Clinic Sfanta Maria, la fila 47 din dosar fiind ataşată împuternicirea avocaţială, iar la filele 25-28 există depuse înscrisuri doveditoare ale calităţii de reprezentant pentru preşedintelui asociaţiei.
Tribunalul pune în discuţie excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii/prematurităţii invocate de pârâtul Spitalul Clinic Sfanta Maria şi excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, lipsei calităţii procesuale active a reclamantului BĂZĂVAN DAN şi tardivităţii invocate de pârâta ASSMB.
Pârâtul Spitalul Clinic Sfânta Maria, prin apărător, solicită admiterea excepţiei tardivităţii, apreciind că termenul de 30 de zile prevăzut de art.22 alin.1 din legea nr. 544/2001 a fost depăşit, cererea fiind expediată prin poştă la 2.05.2022, iar acţiunea a fost depusă în 27.06.2022, şi în plus dovada comunicării nu a fost făcută. În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, solicită admiterea acesteia, la dosar nefiind depusă dovada formulării plângerii prealabile. #### la aprecierea instanţei excepţia lipsei calităţii procesuale active, dar solicită admiterea lipsei calităţii procesuale pasive a ASSMB.
Pârâta ASSMB, prin consilier juridic, solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului BĂZĂVAN DAN, pentru motivele dezvoltate pe larg în cadrul întâmpinării, precum şi admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ASSMB, având în vedere obiectul de activitate al administraţiei, aceasta neavând ca atribuţie gestionarea informaţiilor solicitate de reclamanţi. În ceea ce priveşte cererea înregistrată la ASSMB, la care fac referire reclamanţii, aceasta face obiectul unui alt dosar. De asemenea, solicită admiterea excepţiei tardivităţii, iar cu privire la inadmisibilitate arată că legea nu impune parcurgerea procedurii prealabile în cazul acestor cereri.
Reclamanţii solicită respingerea tuturor excepţiilor invocate. Astfel, plângerea prealabilă nu este impusă de legea nr.544/2001. Consideră că ASSMB are calitate procesuală pasivă, în condiţiile în care, deşi iniţial cererea de comunicare informaţii de interes public a fost adresată spitalului şi ministerului, prin adresa emisă de acesta din urmă, i s-a comunicat că răspunsul la cererea formulată îi va fi transmis de către ASSMB. Mai arată că, la 17.06.2022, ASSMB a comunicat că cererea a fost înregistrată la administraţie în data de 11.05.2022, astfel că este nesusţinută tardivitatea invocată de pârâţi, termenul de 30 zile fiind respectat. În ceea ce priveşte calitatea procesuală activă, solicită respingerea acestei excepţii, legea nr.544/2001 dând dreptul oricărei persoane fizice sau juridice să formuleze cereri pentru comunicarea de informaţii de interes public, iar cererea din prezenta cauză este formulată atât de persoana fizică, cât şi de asociaţie.
Pârâtul Spitalul Clinic Sfânta Maria, prin apărător, precizează că datele menţionate de reclamanţi, de 4.05.2022, data înregistrării la minister, ori 11.05.2022, data înregistrării la ASSMB, nu au legătură cu data înregistrării la spital, excepţia fiind invocată în raport de data trimiterii cererii adresate spitalului.
Pârâta ASSMB, prin consilier juridic, arată că asociaţiile înregistrează cererile la minister, ulterior acestea fiind redirecţionate către organul competent să formuleze răspunsul.
Tribunalul respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active, întrucât la fila 29 din dosar există cererea adresată spitalului, formulată atât de persoana fizică, cât şi de asociaţia reclamantă. De asemenea, tribunalul respinge ca neîntemeiată excepţia lipsa calităţii procesuale pasive a ASSMB, având în vedere că reclamanţii pretind că revine şi acestei instituţii obligaţia de a furniza informaţiile de interes public vizate. Tribunalul respinge ca neîntemeiată şi excepţia tardivităţii, constatând că la dosar nu a fost depusă vreo dovadă a înregistrării cererii la pârât la o anumită dată, ci numai recipisa poştală privind expedierea, iar în lipsa unei astfel de dovezi termenul de decădere nu a început să curgă şi, în consecinţă, acţiunea se consideră formulată în termen, revenind celui ce invocă excepţia sarcina de a proba că acţiunea a fost tardiv formulată în raport de un moment concret al înregistrării efective la pârât. Tribunalul respinge ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii/prematurităţii formulării cererii, în condiţiile în care nu există obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile, conform art.21-22 din legea nr.544/2001.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, cu excepţia înscrisurilor deja existente la dosar, tribunalul acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanţii solicită admiterea acţiunii astfel cum aceasta a fost formulată, pentru motivele dezvoltate pe larg în cadrul cererii de chemare în judecată. În susţinere arată că s-a formulat cerere privind comunicarea de informaţii de interes public, în temeiul legii nr.544/2001, cerere la care nu s-a primit răspuns. Reclamantul este bolnav cronic, cu recomandare din partea medicului de a nu purta masca şi, cu toate acestea, de peste trei ani nu îi este permis accesul în spital, fiind consultat în curtea spitalului. Consideră că toate informaţiile solicitate sunt informaţii de interes public, rezultate din activitatea pârâţilor, acestea nefăcând parte din rândul celor exceptate de la comunicare. Totodată solicită admiterea şi a celorlalte capete de cerere privind constatarea discriminării şi acordarea de daune morale şi despăgubiri pentru discriminare, astfel cum acestea au fost solicitate.
Pârâtul Spitalul Clinic Sfânta Maria, prin apărător, solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiate, pentru motivele arătate în cadrul întâmpinării. Consideră că nu a fost făcută dovada faptului că reclamantului i-a fost refuzat accesul în spital. Cu privire la faptul că ar fi primit consultaţii în curtea spitaluilui, arată că acest aspect nu a fost probat, iar triajul pacienţilor nu este o măsură de îngrădire a accesului în spital.
Pârâta ASSMB, prin consilier juridic, solicită respingerea acţiunii, sub toate aspectele, ca neîntemeiate, apreciind că susţinerile reclamantului, precum şi nemulţumirea acestuia nu au legătură cu o comunicare de informaţii de interes public, iar prelucrarea datelor cu caracter personal se face în avantajul pacientului. Cu privire la discriminare, arată că această măsură a fost aplicată tuturor pacienţilor care s-au prezentat la spital, astfel că nu se pune problema unei discriminări.
Reclamanţii subliniază că informaţiile de interes public pot fi solicitate pe orice cale, inclusiv electronic, şi consideră discriminare faptul că reclamantul nu a putut intra în spital fără mască.
Tribunalul reţine cauza în pronunţare.
T R I B U N A L U L
Pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise la dosar
D I S P U N E
##### pronunţarea la data de 27.01.2023.
Pronunţată azi, 18.01.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
PREŞEDINTE GREFIER
######## ##### ###### ####### #####
Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2023:007.######
DOSAR NR. 17000/3/2022
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A II-A
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Sentinţa civilă nr. 311
Şedinţa publică din data de 27.01.2023
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE: ######## #####
GREFIER: ###### ####### #####
Pe rol soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamanţii ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR şi BĂZĂVAN DAN în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL CLINIC SFÂNTA MARIA şi ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI şi cu CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect comunicare informaţii de interes public.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 18.01.2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărîre, şi prin care tribunalul, pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunţarea la data de 27.01.2023, când a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Deliberînd, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 17000/3/2022, astfel cum a fost modificată prin înscrisul de la filele 73-78, reclamanţii ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR şi BĂZĂVAN DAN în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL CLINIC SFÂNTA MARIA şi ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI şi cu CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII au solicitat obligarea pîrîţilor la comunicarea informaţiilor ce fac obiectul cererii expediate prin poştă la data de 2.05.2022, cu plata de daune morale de 50 lei/zi de la data de 19.05.2022 şi pînă la data comunicării şi a unor despăgubiri de 10.000 lei pentru discriminare de la fiecare pîrît, precum şi cu obligarea pîrîţilor la publicarea hotărîrii în cinci ziare de circulaţie naţională şi la trei televiziuni publice cu audienţă naţională şi cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că pîrîţii au refuzat să comunice informaţii privind condiţiile de acces în unitatea sanitară.
În drept, s-au invocat dispoziţiile legii nr.544/2001.
Pîrîtul Spitalul Clinic Sfânta MARIA a invocat prin întîmpinare excepţiile tardivităţii cererii, în raport de data expedierii acesteia, şi inadmisibilităţii/prematurităţii cererii pentru lipsa solicitării prealabile, iar pe fond a cerut respingerea acţiunii ca neîntemeiate.
Pîrîta ASSMB a invocat, la rîndul său, prin întîmpinarea depusă la dosar, excepţiile lipsei dovezii calităţii de reprezentant al asociaţiei pentru BĂZĂVAN DAN şi lipsei calităţii procesuale active a acestuia, lipsei calităţii sale procesuale pasive, nefiindu-i adresată cererea reclamanţilor, precum şi tardivităţii, pe fond solicitînd respingerea cererii ca neîntemeiate.
Reclamanţii au invocat prin cererea modificatoare excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al pîrîtului pentru avocatul desemnat să îl reprezinte şi excepţia conexităţii faţă de dosarul nr. 14427/3/2022, privind aceleaşi informaţii, dar care are ca pîrît Ministerul Sănătăţii.
S-au depus la dosar, în copie, cererile formulate de reclamanţi, răspunsuri comunicate.
La termenul din 18.01.2023, tribunalul a respins ca neîntemeiate excepţia conexităţii, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al reclamantei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, respectiv de reprezentant al pîrîtului Spitalul Clinic Sfânta MARIA, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului BĂZĂVAN DAN şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pîrîtei ASSMB, excepţia tardivităţii, precum şi excepţia inadmisibilităţii/prematurităţii, pentru argumentele expuse în încheierea de la acea dată.
Analizînd actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:
Potrivit art.2 lit.b din legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice, definite la lit.a – orice autoritate sau instituţie publică, precum şi orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice.
Totodată, potrivit art.1 alin.1 din legea nr.554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
La art.2 alin.1 lit.b se defineşte autoritatea publică drept orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
Reclamantul a solicitat pîrîtului Spitalul Clinic Sfânta Maria prin cererea cu 18 puncte expediată prin poştă la 2.05.2022 – filele 29-30, să îi comunice informaţii privind accesul în unitatea sanitară, cu referire la triajul epidemiologic, purtarea măştii, completarea chestionarelor, respectarea GDPR şi serviciile de pază.
Chiar dacă nu s-a depus la dosar vreun răspuns de către pîrît, tribunalul consideră că nu se poate reţine, aşa cum au susţinut reclamanţii, că subzistă încălcarea obligaţiei de comunicare a unor informaţii de interes public către solicitant.
Instituţiile publice nu pot fi obligate, în soluţionarea cererilor de comunicare a unor informaţii de interes public, decît să comunice solicitantului date ori înscrisuri în forma în care care există în evidenţele proprii la momentul solicitării.
Nu se poate pretinde prin intermediul unei cereri întemeiate pe dispoziţiile legii nr.544/2001 ca unitatea sanitară să justifice măsurile dispuse în legătură cu accesul pacienţilor – triajul epidemiologic, purtarea măştii, completarea chestionarelor de triaj, atribuţiile agenţilor de pază şi concordanţa cu GDPR.
Prin întrebările adresate, se contestă practic necesitatea efectuării triajului epidemiologic şi a purtării măştii de protecţie, utilitatea şi legalitatea chestionarului completat la intrarea în spital, precum şi abilitarea personalului sanitar ori a celui de la pază de a cunoaşte datele personale ale pacienţilor, pretinzîndu-se indicarea unor studii privind eficienţa măştilor de protecţie şi a legăturii dintre purtarea acestora şi generarea unor boli, prezentarea temeiului de drept pentru măsurile de acces şi a raţionamentului logico-juridic.
Or toate aceste solicitări exced unei simple solicitări de informaţii de interes public, fiind o veritabilă contestare a condiţiilor de acces în unitatea sanitară, condiţii a căror legalitate, temeinicie şi oportunitate nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios administrativ pe calea unei cereri întemeiate pe dispoziţiile legii nr.544/2001.
De altfel, aceleaşi 18 întrebări au făcut obiectul unei cereri adresate Ministerului Sănătăţii, reclamantul primind răspuns punctual la primele 15 prin email-ul din data de 23.05.2022 – filele 86-87.
Singurul aspect care s-ar putea circumscrie informaţiilor de interes public se referă la modalitatea de achiziţionare a serviciilor de pază – pct.16 şi 18, însă aceste informaţii sunt publicate din oficiu de spital, pe site-ul spitalsfmaria.ro regăsindu-se documentele referitoare la acordul-cadru servicii de pază, la secţiunea anunţuri, existînd şi o secţiune dedicată contractelor de achiziţii publice încheiate de spital.
Aşadar reclamanţii aveau accesul asigurat la informaţiile referitoare la modalitatea de încheiere a contractului, prin simplă căutare pe site-ul instituţiei, deci nu este necesară obligarea pîrîtului la indicarea unui răspuns distinct.
în sarcina pîrîtei ASSMB nu se poate reţine vreun refuz de comunicare a informaţiilor vizate de reclamanţi.
Chiar dacă petiţia reclamanţilor a fost direcţionată de Ministerul Sănătăţii către ASSMB, conform adresei de la fila 88, aceasta a comunicat solicitantului un răspuns la 17.06.2022, prin adresa de la fila 85, în conformitate cu competenţele sale.
Doar funcţionarea spitalului în subordinea acestei instituţii nu îndreptăţeşte reclamanţii să obţină răspunsul la cele 18 întrebări, în condiţiile în care primele 15 şi întrebarea nr.17 nu sunt considerate de tribunalul veritabile solicitări supuse dispoziţiilor legii nr.544/2001, iar întrebările 16 şi 18 privesc contracte încheiate de spital şi accesibile publicului prin publicarea pe site-ul acestuia.
Astfel, tribunalul consideră că nu subzistă un refuz nejustificat al vreuneia dintre instituţiile pîrîte de a soluţiona cererea reclamanţilor şi de a comunica informaţii de interes public, refuz care să poată fi cenzurat de instanţa de contencios administrativ, deci nu există temei pentru a se reţine încălcarea disp. legii nr.544/2001 în cauză şi pentru a obliga pîrîţii să răspundă integral solicitării şi să suporte daunele morale şi despăgubirile pentru discriminare pretinse de reclamanţi.
Prin urmare, tribunalul va respinge cererea dedusă judecăţii ca neîntemeiată, în integralitate, inclusiv cu privire la obligaţia publicării hotărîrii în mass-media şi la cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, cu sediul ales în Bucureşti, #### ###### ####, ######, ####, ####, #####, sector 6, şi BĂZĂVAN DAN, cu domiciliul în Bucureşti, #### ###### ####, ######, ####, ####, #####, sector 6, în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL CLINIC SFÂNTA MARIA, cu sediul ales la CA ##### #########, în Bucureşti, Str. Dr. ###### Poloni nr.4, ####, sector 5, şi ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI, cu sediul ales în Bucureşti, Bdul ######## ######## nr.1, #####, ####, sector 4, şi cu CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ########### nr.1-3, sector 1.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată azi, 27.01.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
PREŞEDINTE GREFIER
######## ##### ###### ####### #####
Red.##/7ex