Încă o amendă aplicată NELEGAL de Jandarmerie, ANULATĂ!
De data aceasta este vorba de o amendă ”încasată” de către doamna dr. Elena – Geanina HAGIMĂ pe data de 21.12.2021.
Fapta nu există, nu există vinovăția petentei, Jandarmeria ”apără Hoția” și, încă odată se dovedește, că încalcă dreptul constituțional de liberă exprimare prevăzut de art. 30.
Pentru jandarm, Marș la casierie!
Poate vă mai aduceți aminte adunarea publică din data de 21.12.2021 de la Parlamentul României.
Au fost aplicate atunci mai multe sancțiuni contravenționale, doamna doctor primind nu mai puțin de 3 astfel de procese – verbale, unul fiind anulat la data de 06.06.2023.
Desigur, Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor a formulat și în această cauză cerere de intervenție accesorie pentru a sprijini membrul asociat.
Astfel, sunt anulate 30 de sancțiuni din 70 totalizate pe numele membrilor asociați, în care Asociația a formulat cereri de intervenție accesorie (celelalte 40 fiind încă în stare de judecată pe fond).
https://portal.just.ro/302/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30200000000464924&id_inst=302
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Mai jos redăm motivarea de pe https://www.rejust.ro/
ECLI:RO:JDS5B:2023:001.######
Dosar nr.####/302/2022
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREŞTI
Sentinţa civilă nr. 4916
Şedinţa publică de la 06.06.2023
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE: ####### ###### ####
GREFIER: ##### ######### ##########
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta HAGIMA GEANINA ELENA, intimata DIRECTIA GENERALA DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI şi intervenienta ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 05.05.2023 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 22.05.2023, 06.06.2023, când a hotărât următoarele:
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, la data de 21.01.2022, petenta Hagimă Geanina Elena în contradictoriu cu intimata DIRECTIA GENERALA DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI/B-5 a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria JO nr. 2110363/21.12.2021 şi în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivare, petenta a arătat că la data de 21.12.2021 a participat la protestul organizat la Palatul Parlamentului împotriva îngrădirii unor drepturi si libertăţi cetăţeneşti drepturi prevăzute de Constituţia României si legislaţia in vigoare, subsemnata fiind medic. Nu a săvârşit nici un act de tulburare a ordinii publice in interiorul curţii Palatului Parlamentului si nu a forţat in nici un mod pătrunderea in incinta instituţiei, ajungând in curte după ce jandarmii au permis accesul manifestanţilor in curtea Parlamentului, neexistând nici o forţare din partea sa a cordoanelor de ordine si dispozitivului de jandarmi.
Sub aspectul legalităţii, petenta a contestat procesul verbal pentru următoarele motive:
Având în vedere că în procesul-verbal de contravenţie agentul constatator nici măcar nu a consemnat ca i-ar fi adus la cunoştinţa obiecţiunile sale, în conformitate cu prevederile mai sus menţionate, a solicitat instanţei să constate nulitatea procesului verbal de contravenţie şi, în consecinţă, să dispună anularea lui.
Prin. urmare, având în vedere că procesul verbal nu s-a întocmit la momentul constatării contravenţiei, ci la sediul unităţii de jandarmi, ar fi trebuit sa fie menţionate in procesul-verbal motivele care au condus la încheierea procesului-verbal in acest mod, in condiţiile in care petenta nu a refuzat sa semneze procesul verbal, din simplul motiv ca agentul constatator nu a întocmit nici un proces-verbal la fata locului, ci doar a fost legitimata, nici măcar nu i s-a adus la cunoştinţa ca va fi sancţionată.
Pe fondul cauzei sub aspectul temeiniciei procesului-verbal petenta a considerat că fapta pentru care a fost sancţionată contravenţional nu există întrucât agentul constatator nu a menţionat si nici nu a probat in nici un mod ca petenta a forţat pătrunderea in curtea Palatului Parlamentului, ea participând la protest si fiind împinsă de mulţime in curte in momentul in care jandarmii au permis accesul in curte. Nu au existat violente cu forţele de ordine, ci asa cum a transmis si mass media in direct de la fata locului, jandarmii au permis pătrunderea manifestanţilor in incinta Palatului Parlamentului.
În drept, au fost invocate dispoziţiile OG 2/2001.
În dovedire, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 05.10.2022, ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR a formulat cerere de intervenţie accesorie, prin care a înţeles să susţină poziţia procesuală a contestatoarei reclamant dna. Dr. Geanina – Elena Hagimă, având drept scop protecţia drepturilor şi libertăţilor omului.
Având în vedere că reclamanta a fost sancţionată contravenţional de către DGJMB, cu diferite ocazii pentru diferite fapte, poate constata pe lângă discriminării chiar hărţuirea acesteia ca faptă civila prevăzuta de OG nr. 137/20.00, republicată.
In altă ordine de idei intervenienta a solicitat să se constate şi să se sancţioneze abuzul de drept, căci intimata DGJMB îşi exercită în mod abuziv drepturile procesuale raportat la art. 12, corelat cu art. 10 NCPC, cu observarea art. 15 NCC şi aplicarea art. 187 NCPC (a amenzii judiciare).
De asemenea se poate identifica, pe lângă faptele de discriminare (situaţii identice faţă de aceeaşi categorie socioprofesională, tratament diferenţiat fără a exista un raţionament logico – juridic care să justifice aceasta diferenţă de tratament), abuzul de drept.
Totodată se poate constata această discriminare, hărţuire şi acţiuni şicanatorii, fără a mai fi nevoie de alte dovezi prin însăşi faptele prezentate.
Pe de altă parte intervenienta are un interes propriu, legitim, determinat, născut şi actual prin raportare la art. 1-3 din O.G. nr. 137/2000, republicată şi ulterior modificată şi completată prin Legea nr. 167/2020, art. 1 alin. (3), art. 16, art. 32 din Constituţie şi art. 14 din Convenţia EDO.
Intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată şi menţinerea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei ca fiind legal si temeinic încheiat.
În motivare, intimata a arătat că întreaga situaţie de fapt este descrisă de către agentul constatator prin raportul de incident întocmit în acest sens, confirmată şi prin înregistrările video, toate anexate prezentei.
Atât constatările personale ale agentului constatator cuprinse în procesul-verbal atacat, probele video cât şi raportul de incident depuse la dosarul cauzei, indică culpabilitatea petentei şi săvârşirea de către aceasta a faptei contravenţionale ce i-a fost imputată. Astfel, fapta reţinuta în sarcina petentei este conformă cu realitatea şi constituie contravenţie.
În ceea ce priveşte lipsa martorului-asistent, a precizat faptul că în cazul lipsei contravenientului la întocmirea procesului-verbal, art. 19 alin. (1) impune cerinţa participării unui martor-asistent al cărui rol este acela de a confirma întocmirea actului în lipsa contravenientului, sau refuzul ori imposibilitatea acestuia de a semna procesul verbal.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, deşi O.G nr. 2/2001, nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34, rezultă că actul de constatare si sancţionare a contravenţiilor face dovada deplină a situaţiei de fapt si a încadrării de drept pană la proba contrara. Totodată, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, fiind întocmite de către un agent al statului pe baza propriilor constatări, beneficiază de prezumţia de legalitate şi veridicitate.
Cu privire la individualizarea sancţiunii aplicate petentului pentru faptele sale, a învederat că sancţiunea aplicată este coreei individualizată prin raportare la dispoziţiile art. 5 alin (5) si art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001.
În drept, intimata a invocat dispozițiile Codului de procedură civilă, precum şi actele normative menţionate în cuprinsul întâmpinării.
În dovedire, intimata a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri.
Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat ambelor părţi proba cu înscrisuri, apreciind că este pertinentă, concludentă şi utilă în soluţionarea cauzei.
În şedinţa publică din data de 18.11.2022 instanţa a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie a intervenientei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor şi a dispus introducerea în cauză a acesteia.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, petenta Hagimă Geanina Elena a fost sancționata contravențional cu amendă în cuantum de 500 lei prin procesul-verbal seria JO nr. 2110363 din data de 21.12.2021, reținându-se de către agentul constatator următoarele: in data de 21.12.2021, ora 12.10, petenta a patruns in curtea Palatului Parlamentului pe intrarea din Calea 13 Septembrie, fara a respecta normele de acces, respectiv fortand poarta de acces si dispozitivul de jandarmi realizat cu ocazia activitatii de protest ce se desfasura in zona.
Procesul verbal a fost incheiat in lipsa petentei, la sediul organului constatator, ulterior savarsirii faptei, nefiind semnat de niciun martor asistent.
În drept, potrivit art. 2 pct. 13 din Legea 61/1991, constituie contravenție
pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediile autorităților publice centrale și locale, instituțiilor publice, instituțiilor de învățământ și spațiilor aparținând acestora, indiferent de destinația lor, regiilor autonome, societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, partidelor sau altor formațiuni politice, organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, ambasadelor și reprezentanțelor altor state ori ale organizațiilor internaționale de pe teritoriul României, precum și ocuparea fără drept a terenurilor aparținând ambasadelor și reprezentanțelor sau a terenurilor situate în perimetrul acestora ori refuzul de a le părăsi la cererea organelor de ordine, iar, potrivit art. 3 alin. 1 lit. c din aceeași lege, sancțiunea pentru această contravenție este amenda de la 500 la 1.500 lei.
Instanța constată că cererea petentei are natura unei plângeri contravenționale, astfel cum aceasta este reglementată de OG nr. 2/2001, instanța fiind învestită cu exercitarea unui control sub aspectul legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției în cauză, precum și asupra modului de individualizare a sancțiunii aplicate, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal contestat de petent, instanța va analiza îndeplinirea cerințelor legale referitoare la forma și fondul acestuia.
Examinând procesul-verbal prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute de instanța de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, instanța apreciază că acesta este legal întocmit, neidentificându-se niciuna dintre deficiențele care să îi atragă ineficacitatea în conformitate cu dispoziția sus-menționată. Astfel, procesul-verbal contestat cuprinde numele și prenumele agentului constatator, numele contravenientului, codul numeric personal, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Cu privire la imposibilitatea petentei de a formula obiecțiuni în fața agentului constatator, instanța reține că, potrivit art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica ”alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
În ceea ce privește sancțiunea nulității, potrivit Deciziei nr. XXII/2007, pronunțată în recurs în interesul legii, s-a stabilit că sancțiunea la care face referire art. 16 alin. 7 din OG 2/2001 este aceea a nulității relative. În consecință, pentru a se dispune nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției în baza art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, trebuie ca petentul care formulează plângerea să facă o dublă dovadă, în sensul că agentul constatator și-a încălcat obligația de a-i aduce la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni și că astfel s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.
Or, instanța constată că niciuna dintre cele două condiții nu este îndeplinită în prezenta cauza, eventuala vătămare putând fi acoperită prin susţinerea argumentelor în faţa instanţei de judecată.
În legătură cu calitatea de martor-asistent, instanța reține că rolul acestuia nu este acela de a constata modul de săvârșire al faptei, acesta doar luând cunoștință de refuzul, imposibilitatea semnării sau absenței persoanei sancționate, complinind lipsa semnăturii sale. ##### în vedere că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la un moment ulterior săvârșirii faptei, în lipsa contravenientului, prin raportare la art. 19 din OG 2/2001 era necesar ca procesul-verbal să fie semnat de către un martor.
Din analiza procesului-verbal se constată că procesul-verbal a fost încheiat în lipsa petentei, iar, în dreptul semnăturii martorului asistent, s-a menționat că procesul-verbal a fost incheiat la sediul unitatii de jandarmi. #### nu s-a făcut o justificare completă în raport cu imposibilitatea identificării unui martor asistent, instanța apreciază că neconsemnarea unui martor asistent nu afectează valabilitatea procesului-verbal, atât timp cât martorul asistent nu este, astfel cum s-a menționat anterior, un martor la săvârșirea contravenției. În concluzie, nu se poate reține vreo încălcare a normelor legale de către agentul constatator, nefiind îndeplinită astfel prima condiție în vederea reținerii nulității relative.
Totodată, instanța constată că petenta nu a dovedit existența unei vătămări determinată de lipsa martorului-asistent, vătămare care să nu poată fi acoperită altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Astfel, petenta a putut exercita toate apărările în fața instanței de judecată, orice vătămare în acest sens fiind acoperită. În consecință, instanța va respinge această critică a petentei.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat, instanța reține că, deși în dreptul intern contravențiile au fost scoase din sfera de reglementare a dreptului penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, (cauzele ##### c. Olandei, #### c. Germaniei, ##### c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), această categorie de fapte ilicite intră în sfera de cuprindere a noțiunii de „acuzație în materie penală”, la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
La această concluzie conduc două argumente, pe de o parte, caracterul general al reglementării, norma juridică ce sancționează acest gen de fapte adresându-se tuturor cetățenilor, iar, pe de altă parte, sancțiunea aplicabilă pentru săvârșirea acestor fapte, respectiv, amenda contravențională, urmărește un scop preventiv, represiv și disuasiv, caracteristic infracțiunilor. În jurisprudența sa constantă: cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, ##### c. României, ###### c. României, Curtea a stabilit că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție constituie, în sensul art. 6 din Convenție, o „acuzație în materie penală”.
######## sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza ###### c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza ##### c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
De asemenea, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitivă prin care să se stabilească vinovăția sa.
Instanța mai reține că, potrivit jurisprudenței ####, prezumția de temeinicie funcționează numai când agentul constatator a perceput faptele cu propriile simțuri ori atunci când a asistat personal la comiterea contravenției. În prezenta cauză fapta contravențională a fost percepută prin propriile simțuri de către agentul constatator, fapt pentru care procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de temeinicie.
Cu toate acestea, prezumția de temeinice are un caracter relativ, aceasta putând fi răsturnată prin intermediul probelor administrate în fața instanței.
În nenumăratele excepții de neconstituționalitate pe care le-a soluționat, Curtea Constitutionala a statuat că „procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar […] instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, nu se poate susține răsturnarea sarcinii probei”. Mai mult, în cadrul altei hotărâri, Curtea chiar a condamnat modul în care unele instanțe naționale înțeleg să analizeze prezumțiile, criticând faptul că acestea „absolutizează prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în materia circulației pe drumurile publice. Aceste instanțe nu își mai exercită astfel rolul activ în ceea ce privește administrarea tuturor probelor utile, pertinente și concludente în cauză, respingând astfel plângerile contravenționale fără a intra în cercetarea fondului”.
Așadar, din considerentele Curții Constituționale reiese faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contravențional nu poate fi situată deasupra prezumției de nevinovăție în plan procesual în lipsa unui minim registru probatoriu pe care să se bazeze, neputând avea de plano valoare probantă absolută. Drepturile fundamentale ale cetățeanului sunt cele ce trebuie asigurate, iar nu încrederea necondiționată, ab initio în buna-credință a organelor constatatoare.
Una dintre garanțiile asociate dreptului la un proces echitabil în materie penală, materie căreia jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului îi subsumează și domeniul dreptului contravențional, este prezumția de nevinovăție, care presupune ca niciunei persoane nu îi poate fi imputată o faptă până în momentul în care i se stabilește în mod legal vinovăția, astfel cum statuează art. 6 par. 2 C.E.D.O.
Astfel, instanța va face aplicarea principiilor in dubio pro reo (în sensul că dubiul va profita petentului) şi in dubio quod minimum in dubio quod mistrius (în sensul că având în vedere îndoiala care a luat naștere din probele administrate, instanța va lua în considerare ceea ce este mai puțin împovărător pentru petent).
Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt, înfăptuirea justiției reclamând ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă.
Astfel, în susţinerea actului administrativ sancţionator au fost depuse ca mijloace de probă: raportul de incident întocmit de agentul constatator şi suportul optic de tip DVD înregistrat cu nr. 574/B4/38/22. Potrivit raportului întocmit de Batalionul 4 Jandarmi Ordine #######-Detasamentul 4 Jandarmi, în data de 21.12.2021, în jurul orei 11:40 un grup de 200-250 de protestatari a pătruns în curtea sediului Senatului prin forţarea porţilor de metal si a cordonului de jandarmi continuând activitatea de protest in curtea Palatului Parlamentului. Ulterior, s-a procedat la vizualizarea imaginilor operative şi prin mijloace specifice a fost identificată petenta, întocmindu-se prezentul proces verbal.
Instanţa reţine ca fapta menţionata în cuprinsul procesului verbal de contravenţie constând în pătrunderea petentei, fără drept, în curtea Palatului Parlamentului prin forţarea porţii si a cordonului de jandarmi nu este susţinută de imaginile video ataşate la dosar.
In înregistrarea video depusă se observă prezenţa petentei, alături de alţi participanţi la protest, in curtea Palatului Parlamentului, susţinându-şi drepturile pentru care manifesta.
Faptul ca petenta a mai participat şi la alte evenimente similare şi figurează în evidenţele operative, putând fi uşor identificată (în legătură cu acest aspect se va reţine că intimata nu a demonstrat că prelucrarea datelor cu caracter personal în ceea ce o priveşte pe petentă s-a realizat cu respectarea prevederilor legale) şi că se afla în curtea Palatului Parlamentului (unde s-a intrat şi fără a se folosi forţa, de către mulţi manifestanţi, ca urmare a deschiderii porţilor de către organele de paza si ordine, aspecte ce au fost vizualizate pe toate canalele media) nu înseamnă că în mod automat a rupt cordoanele de jandarmi şi a pătruns cu forţa în curtea instituţiei publice.
In raport de probatoriul administrat, instanța constata că există un dubiu rezonabil în legătură cu săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționata petenta, fapt ce îi profită acesteia din urmă. De vreme ce intimatul nu a fost în măsură să demonstreze vinovăția petentei prin alte probe în afara procesului-verbal, iar prezumția de temeinicie asociată procesului-verbal de contravenție a fost răsturnată, instanța apreciază că petentei nu i se poate stabili în mod legal vinovăția în ceea ce privește contravenția constatată prin procesul-verbal seria JO nr. 2110363/21.12.2021.
Pentru aceste considerente, constatând netemeinicia procesului-verbal seria JO nr.##########.12.2021, instanța va admite plângerea petentei și va dispune anularea procesului-verbal contestat si exonerarea acesteia de plata amenzii in cuantum de 500 lei.
Totodata, va admite cererea de interventie voluntara accesorie in favoarea petentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta Hagimă Geanina Elena, CNP #############, cu domiciliul ales în Bucureşti, şos.##### ##### nr.139-145, ######, ####, ####, ap.100, sector 2 în contradictoriu cu intimata DIRECTIA GENERALA DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI, cu sediul în Bucureşti,################ ####-11,sector 1 şi intervenienta ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, cu sediul în Bucureşti, ########## ####, ######, ####, ####, #####, sector 6.
Admite cererea de interventie voluntara accesorie in favoarea petentei.
Dispune anularea Procesului verbal ##### ## ### ####### încheiat la data de 21.12.2021 și exonerează petenta de la plata amenzii aplicate.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către ##### Instanței, astăzi 06.06.2023.
PREŞEDINTE, GREFIER,
####### ###### #### ##### ######### ##########
Red.######/tehn ######
5 ex-.06.06.2023