Din seria: ”Justiția La Mișto sau ca pe Dâmbovița”
Curtea de Apel București ”Brevetează Elementele antisociale și infracționale” devenind complice la abuzuri împotriva cetățenilor.
Vă spuneam de ceva timp că o să public hotărârile judecătorești cu numele și prenumele juzilor ce ne-au ”judecat”, ce sunt parte din ”Justiția la Mișto sau ca pe Dâmbovița”.
Azi, vă prezint hotărârea nr. 1111/19.06.2023, comunicată de curaând, după un an prin C.N. Poșta Română.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Împotriva căreia am decclarat recurs în termenul legal.
Și vă spuneam repetat că Jandarmeria Română, această structură surogat, plină de NULITĂȚI, pe bani publici ne-a făcut în acte de procedură ”Elemente Antisociale”, iar Autoritatea Națională de SUpraveghere și Prelucrare a Datelor cu Caracter Personal ”Elemente Infracționale” fără a proba cu minimul de documente sau în alt fel aceste susțineri.
Desigur, am scris în nenumărate articole că Jandarmeria FĂRĂ a NE LEGITIMA vreodată ne-a amendat de ne-a rupt, ne-a introdus în baze de date ILEGALE (EvIC – Evidența Infracțiunilor și Contravențiilor) fără a ne notifica în acest sens, fără a avea posibilitatea de a solicita șergerea față de art. 17 din Regulamentul GDPR nr. 679/2016.
Desigur, veți observa că judecătorul Curții de Apel București nu a ținut cont nici de faptul că la data i ntroducereii acțiunii erau anulate mai multe pv – uri de contravenție pe considerentul fapta nu există sau nu este descrisă corespunzător, fără a identifica vreun raționament pentru care ne-a respins acțiunea.
De altfel, în cauza de mai jos:
|
Părţi
|
Şedinţe
|
S-a reținut de căre judecătorul fondului: ”Faptul că petenta a mai participat şi la alte evenimente similare şi figurează în evidenţele operative, putând fi uşor identificată (în legătură cu acest aspect se va reţine că intimata nu a demonstrat că prelucrarea datelor cu caracter personal în ceea ce o priveşte pe petentă s-a realizat cu respectarea prevederilor legale) şi că se afla în curtea Palatului Parlamentului (unde s-a intrat şi fără a se folosi forţa, de către mulţi manifestanţi, ca urmare a deschiderii porţilor de către organele de paza si ordine, aspecte ce au fost vizualizate pe toate canalele media) nu înseamnă că în mod automat a rupt cordoanele de jandarmi şi a pătruns cu forţa în curtea instituţiei publice.”
Iar în alte cauze s-a reținut că nu există niciun raționament logico – juridic pentru care reclamanții au fost introduși în această bază de date a Jandarmeriei EvIC, care ar fi scopul, justificarea concretă a unei astfel de măsuri.
Din păcate Curtea de Apel București prin această soluție a deraiat complet de la Statul de Drept, considerând că un ofițer cu grad superior în rezervă, inginer, doctor, președinte al unui ONG ce are drept scop apărarea drepturilor omului și consilier juridic (ce nu a avut niciodată vreo amendă până în octombrioe 2021), precum și un medic (expert pe domeniul său) trebuie să fie ȚINUȚI ÎN EVIDENȚA OPERATIVĂ A JANDARMERIEI ROMÂNE!
În cauza din dosarul nr. 3330/2/2022 am solicitat:
-
Obligarea pârâților la Ștergerea Tururor Datelor cu caracter personal (nume, prenume, adresă, CNP, anul nașterii, Imaginii faciale etc., orice alte date ce duc la identificarea noastră, inclusiv a mențiunilor că suntem elemente antisociale) din baza de date EvIC aflată în gestionarea Jandarmeriei Române (IGJR, DGJMB, IJJ) și a oricărui alt istoric negativ;
-
Obligarea tuturor pârâților la plata de daune morale pentru lezarea demnității, onoarei și reputației în cuantum de 4.000.000 RON, în solidar pentru fiecare reclamant în parte;
-
Acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 4.000.000 RON, în solidar pentru fiecare reclamant în parte;
-
Obligarea tuturor pârâților la publicarea hotărârii judecătorești în 5 (cinci) ziare de circulație națională; – scutit de plata taxei judiciare de timbru;
-
Plata cheltuielilor de judecată prilejuite de acest proces.”
Mai jos redăm soluția fondului:
”Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2023:177.001111
DOSAR NR. 3330/2/2022
R O M A N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ NR. 1111
Şedinţa publică de la 19 iunie 2023
Curtea constituită din:
Preşedinte CARMEN ANDREEA NECUL
Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulate de reclamanţii ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, BĂZĂVAN DAN, ###, în contradictoriu cu pârâţii DIRECŢIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI „GENERAL DE BRIGADĂ CONSTANTIN ANTON”, INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE, MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII şi AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE ŞI PRELUNCRARE A DATELOR CU CARACTER PERSONAL, având ca obiect „obligaţia de a face”.
Dezbaterile în cauză au avut loc în şedinţa publică de la 8 mai 2023 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea succesiv la data de 22 mai 2023, 6 iunie 2023 şi 19 iunie 2023.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 10.05.2022, sub nr. 3330/2/2022, reclamanţii Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, Băzăvan Dan şi ### au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti „General de Brigadă Constantin Anton”, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Ministerul Afacerilor Interne:
1. obligarea pârâţilor la ştergerea tuturor datelor cu caracter personal (nume, prenume, adresă, CNP, anul naşterii, Imaginii faciale, orice alte date ce duc la identificarea reclamanţilor, inclusiv a menţiunilor că sunt elemente antisociale) din baza de date EvIC aflată în gestionarea Jandarmeriei Române (IGJR, DGJMB, IJJ) şi a oricărui alt istoric negativ;
2. obligarea tuturor pârâţilor la plata de daune morale pentru lezarea demnităţii, onoarei şi reputaţiei în cuantum de 4.000.000 RON, în solidar pentru fiecare reclamant în parte;
3. acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 4.000.000 RON, în solidar pentru fiecare reclamant în parte;
4. obligarea tuturor pârâţilor la publicarea hotărârii judecătoreşti în 5 (cinci) ziare de circulaţie naţională;
5. plata cheltuielilor de judecată prilejuite de acest proces.
În motivarea cererii reclamanţii au arătat, în esenţă, următoarele:
Prin Decizia CCR nr. 50/15.02.2022 s-a constatat în ansamblul ei ca fiind neconstituţională OUG nr. 192/2020, masca fiind deci neconstituţională în spaţiul public (aspecte reţinute şi de către Consiliul legislativ cu ocazia emiterii avizelor, condiţionate), publicată în Monitorul Oficial nr. 291 din 25.03.2022.
Pe teritoriul României nu a fost declarată niciodată pandemie sau epidemie de Sars – Cov 2 conform art. 5 lit. i) din Legea nr. 95/2006, atribut exclusiv al Ministerului Sănătăţii astfel cum rezultă din comunicarea de informaţii de interes public OCHR dar şi din alte documente.
Din hotărârea pronunţată de către Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 2942/3/2021 (neatacată) rezultă că nu există studii privind eficienţa măştii de protecţie împotriva Covid – 29.
În fapt, reclamanţii au arătat că în decursul anilor 2020-2022 au fost amendaţi în mod nelegal şi netemeinic de către agenţi constatatori ai Jandarmeriei Române (IGJR, DGJMB) atât pentru „nepurtarea măştii de protecţie”, „perturbarea ordinii publice” sau purtarea unor „măşti de protecţie neconforme”. Deşi au fost întocmite procese – verbale de contravenţie pentru mai multe fapte, în anumite temeiuri considerate de către agenţii constatatori ca fiind legale, faptele au fost
constatate în baza unor „înregistrări operative”, fără ca reclamanţii să fie legitimaţi, fără a fi consemnat un martor, fără a îi notifica în vreun fel, fără a li se pune în vedere că urmează sau că au fost sancţionaţi contravenţional pentru mai multe fapte, fără a li se oferi posibilitatea de a semna ori de a formula obiecţiuni conform OG nr. 2/2001, practic fiindu-le îngrădit atât dreptul la apărare cât şi dreptul de acces liber la justiţie, cu încălcarea drepturilor fundamentale, cu
încălcarea dreptului la propria imagine, căci niciodată nu au permis vreunui lucrător MAI să îi filmeze sau să îi fotografieze, ci când participau la proteste şi observau că sunt filmaţi reclamanţii le puneau în vedere acestora să nu îi filmeze întrucât nu şi-au dat consimţământul.
Reclamantul Dan Băzăvan a fost legitimat doar pe data de 14,01.2022 şi data de 17.01.2022 când aceştia au consemnat ca domiciliu adresa de reşedinţă şi au aplicat o amendă contravenţională pentru că nu a purtat o mască „conformă”. Au fost amendaţi fără a fi legitimaţi, folosind datele personale culese în mod nelegal şi netemeinic, reclamanţii constatând ulterior că sunt în evidenţa acestora ca „elemente antisociale”, în programul EvIC, şi astfel, în lipsa legitimării i-au amendat în baza unor programe de identificare Big Brother, nelegale / ilegale.
Reclamanţii au susţinut încălcarea mai multor dispoziţii din Codul civil: art. 14, 15, 16, 1349 privind răspunderea delictuală, 1357, 1382, 73, 74, 77, 58, 219.
Reclamanţii au susţinut şi încălcarea Regulamentului UE GDPR nr. 679/2016, respectiv art. 6, solicitând ca pârâţii să depună la dosar toate procedurile de legitimare şi a celor da încheiere a acestor procese verbale, dacă jandarmii care au întocmit procesele verbale au atribuţii şi pregătire în ceea ce priveşte datele cu caracter personal, dacă aparatura este omologată conform normelor GDPR, cum au fost obţinute datele personale consemnate în proceseleverbale, dar să depună şi istoricul contravenţional al reclamanţilor pe ultimii 7 ani si 6 luni, căci la nivelul Jandarmeriei există o aplicaţie / bază de date ce gestionează datele cu caracter personal, EvIC (cum rezultă din adresa nr. 237.989 din 25.11.2021 emisă de către IGJR, nr. 627.706 din 07.12.2021 emisă de către DGJMB şi adresa nr. 237.895 din 24.11.2021), precum şi comunicarea imaginilor / video în baza cărora reclamanţii Dan Băzăvan şi ### au fost sancţionaţi la diferite date în perioada menţionată în preambulul cererii.
Reclamanţii au mai solicitat obligarea pârâţilor să depună la dosar ordinele de serviciu ale tuturor agenţilor constatatori ce i-au amendat în această perioadă pentru aceste misiuni, al agenţilor ce i-au filmat sau fotografiat, extras din ordinul de zi pe unitate, neclasificat.
Potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 toate datele cu caracter personal, deci inclusiv imaginile surprinse de o cameră de luat vederi, trebuie sa fie colectate numai in scopuri determinate, explicite si legitime. Cu alte cuvinte, înainte de momentul punerii in funcţiune a unui sistem de monitorizare video orice operator de date cu caracter personal trebuie sa stabilească, in concret, care sunt scopurile pentru care doreşte
efectuarea unei monitorizări video.
Reclamanţii au susţinut că se aflau în majoritatea cazurilor în exercitarea dreptului fundamental de liberă exprimare (art. 30 din Constituţie), într-un protest individual legal aprobat de către PMB, ce nu este nici reglementat de lege, izvorul fiind Constituţia României, si le este restricţionat de HG 34/2022 sau de altă HG.
Reclamanţii au susţinut că aceste procese – verbale au fost încheiate cu încălcarea normelor GDPR şi au solicitat instanţei să trimită către Autoritatea Naţională de Supraveghere şi Prelucrare a Datelor cu Caracter Personal pentru a-şi exprima un punct de vedere în calitatea ce o are prin Legea nr. 102/2005 de autoritate cu atribuţii în acest domeniu, dacă au fost sau nu au fost respectate dispoziţiile legale în domeniu.
Dacă datele reclamanţilor se află într-o bază de date ale IGJR/DGJMB (în EvIC) reclamanţii susţin că trebuiau notificaţi în acest sens pentru a se putea opune înregistrării acestora şi pentru a putea solicita ştergerea în totalitate din această bază, mai ales că nu şi-au dat niciodată consimţământul şi nu sunt de acord cu aşa ceva, drept pentru care se impune ca aceştia să comunice ştergerea în totalitate a datelor personale ale reclamanţilor din baza de date raportat şi la Regulamentul GDPR.
Reclamanţii au susţinut că le-au fost încălcate, pe lângă drepturile fundamentale, şi drepturile prevăzute de Legea nr. 192/2019, neexistând niciunul din motivele pentru care puteau să îi legitimeze, cum nu existau nici motive raportat la Legea nr. 550/2004 şi nici la Legea nr. 333/2003, cum nu existau nici motive pentru încheierea procesului – verbal contestat.
Reclamanţii au susţinut culpa celor autorizaţi în a soluţiona plângerea prealabilă adresată, în a nu şterge datele din EvIC, date ce au fost introduse fără a îi legitima şi fără a avea acordul lor.
Reclamanţii nu şi-au dat niciodată consimţământul de folosire a datelor personale, mai ales că nici nu ştiau că figurează înregistraţi într-o asemenea bază de date, ulterior dovedind că la nivelul Jandarmeriei Române există o astfel de bază de date EvIC, nelegală / ilegală.
S-a mai susţinut că încălcarea de către pârâţi a dreptului la liberă exprimare echivalează cu încălcarea statului de drept, art. 1 alin. (3)-(5) din Constituţie, că există o ingerinţă a autorităţilor pârâte în viaţa privată a cetăţeanului, fiind încălcate art. 8 şi art. 10 din CEDO,
reclamanţii având dreptul de a se adresa instanţei şi de a cere satisfacţie conform capetelor de cerere cu care a fost legal investită. Reclamanţii au invocat şi art. 12 şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
În drept, au fost invocate: Legea nr. 554/2004, Regulamentul UE GDPR nr. 679/2016, Legea nr. 190/2018, prevederile Constituţiei României, O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 27/2002, O.G. nr. 137/2000, NCPC, NCC, Convenţia EDO, DUDO, precum şi legislaţia conexă.
Prin precizările formulate la data de 24.05.2022 la solicitarea instanţei, reclamanţii au arătat că solicită ştergerea datelor cu caracter personal ale reclamanţilor persoane fizice, care au fost sancţionaţi contravenţional fără a fi legitimaţi şi ale căror date au fost introduse în baza de date EvIC gestionată de Jandarmeria Română fără acord, iar pârâţii refuză ştergerea acestor date personale (nume, prenume, adresă, CNP, anul naşterii, imaginea facială, orice alte date care duc la identificare, inclusiv menţiunea că sunt elemente antisociale).
La data de 25.07.2022 pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, întrucât MAI nu are atribuţii în ceea ce priveşte administrarea bazei de date invocate de reclamanţi din care se solicită ştergerea datelor cu caracter personal. De asemenea, pârâtul a solicitat respingerea cererii de plată a despăgubirilor ca neîntemeiată, având în vedere că nu s-a dovedit în concret vătămarea produsă reclamanţilor de MAI.
La data de 27.07.2022 a formulat întâmpinare pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române prin care a invocat următoarele excepţii: nulitatea cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii, lipsa calităţii procesuale active a Asociaţiei reclamante, lipsa
dovezii calităţii de reprezentant al preşedintelui asociaţiei, lipsa calităţii procesuale pasive a IGJR, întrucât nu aplică sancţiuni contravenţionale, iar solicitările reclamanţilor ce vizează procese-verbale contravenţionale şi aspecte referitoare la ştergerea datelor personale nu sunt în competenţa de soluţionare a IGJR.
Pârâtul a mai invocat inadmisibilitatea capătului 4 din cererea de chemare în judecată pentru lipsa unui temei legal, inadmisibilitatea acţiunii, întemeiată pe faptul că reclamanţii sunt nemulţumiţi de faptul că au fost sancţionaţi contravenţional, iar legalitatea unui astfel de procesverbal poate fi supusă analizei instanţei doar în procedura prevăzută de OG nr. 2/2001.
Pârâtul a invocat şi excepţia exercitării abuzive a drepturilor procesuale, întrucât din modul în care se exprimă prin cererea introductivă rezultă reaua-credinţă a reclamanţilor, solicitând aplicarea de către instanţă a unei amenzi judiciare în temeiul art. 187 alin.1 pct. 1 lit. a)
C.proc.civ., dar şi excepţia lipsei de interes a Asociaţiei reclamante.
Pe fondul cauzei pârâtul IGJR a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, nefiind întrunite nici condiţiile prevăzute de lege pentru constatarea unor fapte de discriminare în sensul OG nr. 137/2000.
La data de 28.07.2022 pârâta Direcţia Generală de Jandarmi a Mun. Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a invocat următoarele excepţii: lipsa calităţii procesuale active a Asociaţiei reclamante, lipsa dovezii calităţii de reprezentant al preşedintelui asociaţiei, lipsa de interes a Asociaţiei reclamante, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
În şedinţa publică din data de 14.11.2022 reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare prin care au solicitat şi introducerea în cauză a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în considerarea capătului nr. 3 din cererea introductivă, dar şi a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în temeiul art. 6, art. 22, art. 78 din C.civ. şi al Legii nr. 190/2018 şi nr. 102/2005.
Aspecte procesuale
Prin încheierea de şedinţă din data de 13.03.2023 instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie principală formulată de terţul Hagima Geanina Elena la data de 11.01.2023 pentru motivele expuse în încheierea de şedinţă.
La termenul de judecată din data de 8.05.2023 instanţa a respins excepția nulităţii cererii pentru lipsa semnăturii, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a asociației şi excepția de netimbrare, pentru motivele expuse în încheierea de şedinţă.
La data de 13.01.2023 pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere obiectul cauzei prin care reclamanţii nu contestă un act emis de acest pârât, toate pretenţiile reclamanţilor fiind îndreptate în mod real împotriva pârâţilor iniţiali. Pârâta a mai invocat: excepţia netimbrării, excepţia lipsei de obiect, excepţia lipsei de
interes, iar pe fond a solicitat respingerea tuturor capetelor de cerere ca neîntemeiate. La data de 07.03.2023 pârâta a completat întâmpinarea şi a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii sub aspectul neîndeplinirii dispoziţiilor art. 68, 69 şi 62 din C.proc.civ.
Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:
În fapt, prin prezentul demers judiciar, reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Direcţia Generală de Jandarmi a Mun. Bucureşti la ştergerea datelor cu caracter personal ale reclamanţilor persoane fizice, care au fost introduse în baza de date EvIC gestionată de Jandarmeria Română fără acord, respectiv: nume, prenume, adresă, CNP, anul naşterii, imaginea facială, orice alte date care duc
la identificare, inclusiv menţiunea că sunt elemente antisociale.
Prealabil sesizării instanţei reclamanţii Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor şi Bazavan Dan au solicitat pârâţilor MAI, IGJR și DGJMB prin adresa intitulată „plângere prealabilă” (f. 76-77 vol.I), printre altele, şi ştergerea definitivă a datelor personale din EvIC şi din orice evidenţă letrică sau electronică a pârâţilor.
Prin răspunsul cu nr. 33762/19.01.2022 (f. 78 vol.I) pârâtul MAI a comunicat că a transmis petiţia pentru soluţionare către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, care a formulat răspuns prin adresa nr. 61.568/11.01.2022 (f. 79 vol.I).
Prin adresele nr 322.141/11.01.2022 (f.73 vol.I) şi nr. 322.183/18.01.2022 (f. 99-101 vol.I) pârâta Direcţia Generală de Jandarmi a Mun. Bucureşti răspunde unor petiţii formulate de reclamantul Băzăvan Dan şi de reclamantul ###, inclusiv cu referire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către jandarmii aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Instanţa va analiza cu prioritate excepţiile invocate în cauză, conform art. 248 C.proc.civ., după cum urmează:
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal va fi admisă, cu consecinţa respingerii acţiunii formulate în contradictoriu cu aceasta pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
În justificarea acestei soluţii instanţa reţine dispoziţiile art. 36 C.proc.civ., potrivit cărora calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecăţii.
Reclamanţii au formulat cerere de introducere în cauză a pârâtei ANSPDCP la primul termen de judecată (f. 5 şi urm. vol.II), fără însă a formula vreo pretenţie concretă în contradictoriu cu această Autoritate, iar dispoziţiile legale invocate în cadrul paragrafului prin care solicită instanţei să dispună introducerea în cauză a Autorităţii (par. 4-fila 6 vol.II dosar instanţă) nu sunt suficient de detaliate astfel încât să permită instanţei, dar şi părţii pârâte chemate în judecată, să identifice obiectul cererii formulate în contradictoriu cu pârâta ANSPDCP astfel încât să se poată identifica raportul juridic dedus judecăţii între reclamanţi şi acest pârât.
Astfel, deşi reclamanţii Asociaţia şi Băzăvan Dan s-au adresat cu mai multe solicitări către ANSPDCP, iar pârâta a răspuns prin adresa nr. 0021992/9.12.2021 (f.95 vol.I) şi prin adresa nr. 0002751/16.02.2022 (f. 97 vol.I), aceştia nu au urmat calea prevăzută de art. 21 din Legea nr. 102/2005 sau de art. 78 din Regulamentul (UE) 2016/679, respectiv nu au introdus o acţiune împotriva autorităţii de supraveghere prin care să pună în discuţie legalitatea răspunsului
acesteia la plângerile formulate.
În privinţa reclamantului ### instanţa constată că nu există nici măcar o cerere sau plângere adresată ANSPDCP anterior sesizării instanţei cu privire la modul de prelucrare a datelor cu caracter personal, lipsa unui raport juridic dedus judecăţii dintre pârâtă şi acest reclamant fiind cu atât mai evidentă.
Niciun act procesual întocmit de reclamanţii din prezenta cauză nu pune în discuţie modalitatea în care ANSPDCP a gestionat plângerile formulate de reclamanţii Asociaţia şi Băzăvan Dan, motiv pentru care instanţa constată că nu a fost sesizată cu un petit întemeiat pe dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 102/2005 sau art. 78 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Cererea reclamanţilor formulată în prezenta cauză, astfel cum a fost precizată, are ca obiect principal exclusiv obligarea pârâţilor chemaţi în judecată prin cererea iniţială la ştergerea datelor cu caracter personal ale reclamanţilor persoane fizice, care au fost introduse fără acord în baza de date EvIC gestionată de Jandarmeria Română.
În consecinţă, constatând că pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nu este parte în niciun raport juridic dedus judecăţii de reclamanţi, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia şi nu va mai analiza celelalte excepţii şi apărări invocate în cauză de această pârâtă.
În ceea ce privește calitatea de reprezentant al semnatarilor întâmpinărilor formulate de pârâţii MAI şi IGJR, invocată de reclamanţi prin răspunsul la întâmpinare (fila 5), Curtea reține că întâmpinarea MAI a fost semnată de directorul general adjunct al MAI, care are calitatea de reprezentant legal al MAI în raporturile cu instanţa de judecată, conform art. 1 alin.1 şi 3 şi art. 4 din Ordinul nr. 100/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale juridice din cadrul MAI.
În ceea ce priveşte întâmpinarea depusă de IGJR, aceasta este semnată de şeful Direcţiei juridice din IGJR, care are dreptul de a reprezenta IGJR în faţa instanţelor de judecată conform Ordinului nr. 5/18.02.2020 (f. 56 vol.II) calitate deţinută de Stefan George potrivit dovezilor depuse la dosar (OZU nr. 226/19.11.2021-f. 58 vol.II). Aşadar, şi în privinţa acestui pârât s-a făcut dovada calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării.
Prin urmare, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant invocată de reclamanţi ca nefondată, precum şi solicitarea de anulare a întâmpinărilor formulate, aceasta neavând corespondent în dispoziţiile Codului de procedură civilă, din moment ce art. 205 C.proc.civ. nu prevede sancţiunea nulităţii pentru neindicarea elementelor prev. de art. 205 alin.2 C.proc.civ., iar pentru aplicarea art. 175 C.proc.civ. este necesară producerea unei vătămări părţii, ceea ce nu s-a susţinut şi nici dovedit.
În ceea ce privește excepţia lipsei calităţii procesuale active a Asociaţiei, invocată prin întâmpinări, instanța constată că reclamanta Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor este parte în raportul juridic dedus judecății întrucât este semnatara adresei prin care a solicitat pârâţilor MAI, IGJR și DGJMB ștergerea datelor cu caracter personal. De asemenea, scopul iniţial al asociaţiei precum şi obiectivele acesteia înscrise în Registrul Naţional (f.80-81 vol.II) vizează protecţia şi promovarea drepturilor şi libertăţilor omului, menţionându-se că poate formula petiţii potrivit dispoziţiilor OG nr. 27/2002.
Pentru aceste motive sunt nefondate şi apărările pârâtului IGJR privind lipsa de interes a Asociaţiei, aceasta acţionând în nume propriu, ca titular al unei cereri adresate pârâţilor anterior sesizării instanţei, având calitatea procesuală activă, dar şi interesul să obţină obligarea pârâţilor să adopte conduita solicitată.
Instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Român şi de Ministerul Afacerilor Interne.
Reclamantul a justificat calitatea procesuală pasivă a autorităților publice pârâte arătând că le-a adresat solicitarea de ștergere a datelor cu caracter personal stocate în aplicația EvIC și aceștia au refuzat. Din actele aflate la dosarul cauzei reiese că reclamanţii Asociaţia şi Băzăvan Dan au formulat cereri adresate Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Dacă, într-adevăr, cererile formulate de reclamaţi au natura juridică a
unor plângeri prealabile și dacă instituțiile menționate aveau sau nu competența de a le soluționa sunt chestiuni care țin de fondul cauzei, și nu de îndeplinirea condiției prevăzute de art. 32 şi 36 Cpciv. De asemenea, şi în ceea ce îl priveşte pe reclamantul ###, în privinţa căruia nu s-a dovedit prin înscrisurile depuse la dosar că s-ar fi adresat în prealabil autorităţilor pârâte cu cererea de ştergere a datelor cu caracter personal, lipsa acestor cereri reprezintă un element privind fondul cauzei, atunci când instanţa va analiza caracterul justificat sau nu al refuzului de ştergere a datelor cu caracter personal.
În ceea ce priveşte apărările pârâtului IGJR referitoare la faptul că nu aplică sancţiuni contravenţionale, instanţa le va înlătura având în vedere că obiectul principal al prezentei cauze a fost precizat de reclamanţi şi nu priveşte aplicarea unor sancţiuni contravenţionale.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâtul IGJR pe capătul de cerere având ca obiect publicarea hotărârii judecătoreşti în 5 ziare de circulaţie naţională, instanţa constată, de asemenea, că acestea sunt apărări referitoare la lipsa unui fundament legal al unei asemenea cereri, care justifică respingerea cererii ca nefondată şi nu ca inadmisibilă. Reclamanţii au dedus judecăţii refuzul pârâţilor de a le şterge datele cu caracter personal şi au formulat şi mai multe capete accesorii celui principal, având acces la instanţă conform art. 1, 8 şi 18 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce priveşte inadmisibilitatea invocată de pârâtul IGJR pentru că s-ar contesta în cauză aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, instanţa reiterează calificarea obiectului principal al prezentei cauze ca fiind obligarea pârâţilor la ştergerea datelor cu caracter personal pe care le prelucrează cu privire la reclamanţi. Orice susţineri care nu se încadrează în acest obiect nu vor fi analizate de instanţă.
Pe fondul cauzei, instanţa reţine, preliminar, că fiecare dintre pârâţii MAI, IGJR şi DGJMB este o instituţie cu personalitate juridică proprie, având atribuţii şi obligaţii distincte, inclusiv în ceea ce priveşte obligaţiile ce decurg din calitatea de operator de date cu caracter personal.
În drept, instanţa reţine că în sensul definit de art. 4 din Regulamentul (UE) 2016/679 „prelucrare” înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau
punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea.
Pârâţii IGJR şi DGJMB nu au contestat existenţa bazei de date EvIC, pe care au creat-o şi o gestionează în temeiul art. 19 alin.1 lit. s) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, dispoziţii potrivit cărora una dintre atribuţiile jandarmeriei este aceea de a desfăşura activităţi de cercetare şi documentare în vederea constituirii bazei de date de interes operativ, necesară executării misiunilor specifice, cu persoanele cunoscute cu antecedente în comiterea de acte de dezordine cu prilejul unor manifestări publice, cu cele cunoscute ca aparţinând unor grupuri cu comportament HULIGANIC, precum şi cu alte informaţii de interes operativ necesare executării misiunilor.
Pârâţii au susţinut în cauză că prelucrarea este legală, în conformitate cu art. 6 alin.1 lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/679, fiind necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, şi că, deşi nu era necesar, au informat publicul cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către IGJR, prin nota de informare cu privire la prelucrările de date cu caracter personal (f.189-190 vol.I) afişată online şi la sediul instituţiei.
De asemenea, pârâţii au susţinut că ştergerea datelor pe care le prelucrează nu este posibilă, fiind incidente dispoziţiile art. 17 alin.3 lit. b) şi d) din Regulamentul (UE) 2016/679, potrivit cărora alineatele (1) și (2a) – ce prevăd dreptul la ştergerea datelor – nu se aplică în măsura în care prelucrarea este necesară: (b) pentru respectarea unei obligații legale care prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este învestit operatorul; (d) în scopuri de arhivare în interes public.
Instanţa constată că potrivit art. 1 din Legea nr. 550/2004 Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism.
Potrivit art. 6 din Regulamentul (UE) 2016/679 prelucrarea datelor cu caracter personal este considerată legală nu doar în situaţia în care persoana vizată şi-a dat consimţământul (aceasta fiind ipoteza susţinută de reclamanţi în cauză, respectiv că nu şi-au dat acordul pentru introducerea şi păstrarea datelor în EvIC), ci prelucrarea este legală în măsura în care se aplică cel puțin una dintre condițiile enumerate la lit. a)-f). Or, în constatarea legalităţii prelucrării datelor cu caracter personal de către pârâţii IGJR şi DGJMB instanţa reţine ipoteza de la lit. e) din articolul menţionat, conform căreia prelucrarea este legală atunci când este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul.
Astfel cum rezultă din dispoziţiile Legii nr. 550/2004, în special art. 1 coroborat cu art. 19, Jandarmeria Română desfăşoară o activitate de interes public, având atribuţii cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism.
De asemenea, conform art. 27 alin.1 din aceeaşi lege, în realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este învestit cu exerciţiul autorităţii publice.
Aşadar, instanţa constată legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal ale reclamanţilor persoane fizice de către pârâţi, în temeiul art. 6 alin.1 lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/679, iar constituirea bazei de date de interes operativ este prevăzută în mod expres de lege.
În ceea ce priveşte solicitarea reclamanţilor de ştergere a datelor cu caracter personal, instanţa constată că refuzul pârâţilor este justificat, fiind pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 17 alin.3 lit. b) din Regulament, potrivit cărora dreptul persoanei vizate de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc nu se aplică în situaţia în care este necesară respectarea unei obligații legale care prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este învestit operatorul.
Or, instanţa constată, pe de o parte, că art. 19 alin.1 lit. s) din Legea nr. 550/2004 prevede obligaţia legală a Jandarmeriei Române, din structura căreia fac parte şi pârâţii, de a desfăşura activităţi de cercetare şi documentare în vederea constituirii bazei de date de interes operativ. Pe de altă parte, baza de date astfel constituită este necesară pentru îndeplinirea unei activităţi de interes public, informaţiile de interes operativ fiind necesare executării misiunilor specifice ce îi revin Jandarmeriei Române potrivit art. 1 din Legea nr. 550/2004 cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare.
În ceea ce îl priveşte pe pârâtul MAI, instanţa reţine că reclamanţii au primit un răspuns privind solicitarea adresată, având nr. 33762/19.01.2022 (f. 78 vol.I) prin care pârâtul MAI a comunicat că a transmis petiţia pentru soluţionare către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Reclamanţii au fost informaţi cu privire la această redirecționare, justificată de faptul că MAI nu utilizează şi nu gestionează aplicaţia evocată de reclamanţi (EvIC), răspuns faţă de care nu au fost formulate critici concrete prin cererea introductivă. De asemenea, nici nu s-a susţinut în cauză că ar fi avut loc o prelucrare a datelor cu caracter personal de către MAI, reclamanţii susţinând nelegalitatea utilizării datelor cu caracter personal pentru încheierea unor proceseverbale de contravenţie de către Direcţia de Jandarmi a Mun. Bucureşti. De asemenea, în cadrul dosarului 296/301/2022 pârâta DGJMB a fost cea care a înaintat instanţei istoricul contravenţional al reclamantului ###, nefiind contestată în cauză apărarea potrivit căreia MAI nu gestionează aplicaţia EvIC şi nici nu prelucrează alte date cu caracter personal ale
reclamanţilor în modalitatea susţinută de aceştia (prin utilizarea datelor cu caracter personal din baza de date la încheierea proceselor-verbal de contravenţie şi prin ţinerea evidenţei istoricului contravenţional al reclamanţilor).
Aşadar, în cauză nu se poate reţine un refuz nejustificat al pârâţilor de a şterge datele cu caracter personal ale reclamanţilor, în condiţiile în care, pe de o parte, nu s-a dovedit că pârâtul MAI prelucrează el însuşi datele în modalitatea învederată de reclamanţi şi, pe de altă parte, refuzul pârâţilor IGJR şi DGJMB este în mod legal întemeiat pe exceptarea reglementată de art. 17 alin.3 lit. b) din Regulamentul (UE) 2016/679.
Instanţa nu găseşte în cauză o relevanţă juridică a Deciziei CCR nr. 50/2022 şi nici a aspectelor învederate de reclamanţi cu privire la obligativitatea purtării măştii de protecţie ori a vaccinării sau testării şi nici a soluţiilor pronunţate de instanţe în această materie, nefiind explicată prin cererile reclamanţilor legătura dintre obiectul dedus judecăţii şi aceste susţineri. Străine de prezenta cauză sunt şi susţinerile privind încălcarea dreptului la libera exprimare, neavând nicio legătură cu cererea reclamanţilor adresată pârâţilor şi cu motivele de refuz exprimate de aceştia.
Lipsite de orice relevanţă în cauză sunt şi alegaţiile reclamanţilor referitoare la existenţa unei discriminări, nefiind nici măcar susţinut, cu atât mai puţin dovedit, un tratament diferit din partea pârâţilor pentru alte categorii de persoane, respectiv că aceştia au refuzat ştergerea datelor cu caracter personal doar în privinţa reclamanţilor şi au admis cererea altor persoane, sau că tratamentul pretins diferit ar fi avut la bază unul dintre criteriile prevăzute la art. 2 alin.1 din OG
nr. 137/2000.
Pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, inclusiv în privinţa capetelor de cerere accesorii a căror soluţie depinde de capătul principal.
În ceea ce priveşte solicitarea pârâtului IGJR de a se constata exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, instanţa constată că simpla respingere ca neîntemeiat al demersului procesual nu conduce la aplicarea unei sancţiuni în temeiul art. 187 alin.1 pct.1 lit. a) C.proc.civ., ci este necesar ca acţiunea să fie vădit netemeinică, iar instanţa să aprecieze că se impune aplicarea unei amenzi pe acest temei. Instanţa constată că nu se impune în cauză aplicarea acestei măsuri, motiv pentru care cererea formulată de pârât va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu sediul în Bucureşti, Bd.G-ral. Gheorghe Magheru nr. 28-30, sector 1, şi respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant invocată de reclamanţi ca nefondată.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a Asociaţiei, invocată prin întâmpinare, ca nefondată.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii MAI, IGJR ca nefondată.
Respinge excepţia inadmisibilităţii ca nefondată.
Respinge cererea de amendare a reclamanţilor pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale.
Respinge acţiunea formulată de reclamanţii ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, cu sediul ales în Bucureşti, str. ###, BĂZĂVAN DAN, cu domiciliul în Bucureşti, str. ###, ###, cu domiciliul în Bucureşti, str. ###, în contradictoriu cu pârâţii DIRECŢIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI „GENERAL DE BRIGADĂ CONSTANTIN ANTON”, cu sediul în Bucureşti, str. Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, INSPECTORATUL
GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE, cu sediul în Bucureşti, str. Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei, nr. 1A, sector 1, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Valter Mărăcineanu, nr. 1-3, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, cererea se va depune la sediul Curţii de Apel Bucureşti.
Pronunţată astăzi, 19.06.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.
Preşedinte, Grefier,
Carmen Andreea Necula
Red./Tehnored. NCA
10 ex.21.06.2024”
Desigur mai găsim și alte aberații prin încheieril pronunțate, astfel:
Din pagina 3 a încheierii din data de 08.05.2023 rezultă clar duă lucruri, anume:
1. Curtea a refuzat să judece cauza, ceea ce constituie denegare de dreptate: ”… Curtea interpelează reclamantul dacă consideră că se poate adresa direct instanței cu o cerere de obligare a pârâților la ștergerea datelor, în situația în care există Autoritatea Națională …”, ceea ce ne arată că nici măcar nu a ”pipăit” coperțile dosarului
2. Nu am înțeles raționamentul instanței de fond reținut în pagina 4 a încheierii din 13.03.2023: ”… Suplimentar, instanţa reţine şi că nu există o legătură suficientă între raportul juridic dedus judecăţii prin cererea de intervenţie, în cadrul căruia terţul invocă un drept propriu vătămat prin conduita pârâţilor, şi pretenţiile formulate prin cererea de chemare în judecată care îşi au izvorul în raporturi juridice distincte, astfel că nu se justifică judecarea acestor cereri împreună.”
3. În mod nelegal și netemeinic, în pagina 4 a hotărârii instanța de fond a reținut că: ”Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal va fi admisă, cu consecinţa respingerii acţiunii formulate în contradictoriu cu aceasta pentru lipsa calităţii procesuale pasive. În justificarea acestei soluţii instanţa reţine dispoziţiile art. 36 C.proc.civ., potrivit cărora calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecăţii.”
4. Din pagina 5 a hotărârii criticate instanța de fond a reținut că: ”Astfel, deşi reclamanţii Asociaţia şi Băzăvan Dan s-au adresat cu mai multe solicitări către ANSPDCP, iar pârâta a răspuns prin adresa nr. 0021992/9.12.2021 (f.95 vol.I) şi prin adresa nr. 0002751/16.02.2022 (f. 97 vol.I), aceştia nu au urmat calea prevăzută de art. 21 din Legea nr. 102/2005 sau de art. 78 din Regulamentul (UE) 2016/679, respectiv nu au introdus o acţiune împotriva autorităţii de supraveghere prin care să pună în discuţie legalitatea răspunsului acesteia la plângerile formulate” dar nu a uzitat de rolul activ, a încălcat principiul contradictorialității și al oralității, precum și al disponibilității și nu a obligat niciun pârât să depună dosarele administrative în baza art. 13 din Legea nr. 554/2004, acestea fiind motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5-6 și pct. 8 NCPC.
5. Constatăm și din pagina 6 că instanța de fond se transformă subit în apărător al intimaților – pârâți: ”Pârâţii IGJR şi DGJMB nu au contestat existenţa bazei de date EvIC, pe care au creat-o şi o gestionează în temeiul art. 19 alin.1 lit. s) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Român …”
6. Constatăm și în pagina 7 a hotărârii criticate că isntanța de fond preia apărările intimaților – pârâți fără a produce minimul de argumente logico – juridice: ”Pârâţii au susţinut în cauză că prelucrarea este legală, în conformitate cu art. 6 alin.1 lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/679, fiind necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, şi că, deşi nu era necesar, au informat publicul cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către IGJR, prin nota de informare cu privire la prelucrările de date cu caracter personal (f.189-190 vol.I) afişată online şi la sediul instituţiei.
De asemenea, pârâţii au susţinut că ştergerea datelor pe care le prelucrează nu este posibilă, fiind incidente dispoziţiile art. 17 alin.3 lit. b) şi d) din Regulamentul (UE) 2016/679, potrivit cărora alineatele (1) și (2a) – ce prevăd dreptul la ştergerea datelor – nu se aplică în măsura în care prelucrarea este necesară: (b) pentru respectarea unei obligații legale care prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este învestit operatorul; (d) în scopuri de arhivare în interes public.
Instanţa constată că potrivit art. 1 din Legea nr. 550/2004 Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism.”, ceea ce cosntituie motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 NCPC.
7. Se reține tot în pagina 7 a hotărârii criticate că: ”În ceea ce priveşte solicitarea reclamanţilor de ştergere a datelor cu caracter personal, instanţa constată că refuzul pârâţilor este justificat, fiind pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 17 alin.3 lit. b) din Regulament, potrivit cărora dreptul persoanei vizate de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc nu se aplică în situaţia în care este necesară respectarea unei obligații legale care prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este învestit operatorul. Or, instanţa constată, pe de o parte, că art. 19 alin.1 lit. s) din Legea nr. 550/2004 prevede obligaţia legală a Jandarmeriei Române, din structura căreia fac parte şi pârâţii, de a desfăşura activităţi de cercetare şi documentare în vederea constituirii bazei de date de interes operativ. Pe de altă parte, baza de date astfel constituită este necesară pentru îndeplinirea unei activităţi de interes public, informaţiile de interes operativ fiind necesare executării misiunilor specifice ce îi revin Jandarmeriei Române potrivit art. 1 din Legea nr. 550/2004 cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare.”