Sesizare la CNCD impotriva restricționării accesului părinților în școală și acțiune în instanță
Am formulat plângeri prealabile către Școală, ISMB și ME, și, după parcurgerea procedurii prealabile sesizare la CNCD și acțiune la instanța competentă.
(MODEL) – hârtia suportă orice motivare
”Către,
CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII
Piața Valter Mărăcineanu nr. 1-3, Sector 1, 010155, București
Domnule Președinte,
– Subscrisa Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor, persoană juridică de drept privat, cu personalitate legal dobândită conform încheierii din Camera de Consiliu nr. 77 din data de 18.02.2021 pronunțată în dosarul nr. 27862/201/2020 de Judecătoria Sectorul 3 București (având înscrierea în registrul special (RAF) conform certificat nr. 19 din 19.03.2021), cu sediul în București, sector 3, str. Intr. Reconstrucției (fosta Str. Reconstrucției) nr. 1, Bl. 24, Sc. 8, Et. 3, ap. 322, camera 1, adresa de email: ac.stopdiscriminariicetatenilor@gmail.com, tel.: 0736486052, prin reprezentant legal Președinte Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN, în calitate de reclamant și persoană vătămată, și
– Subsemnatul Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN, domiciliat în str. ___ București (solicităm ca aceasta să fie și adresa locului citării și al comunicării tuturor actelor de procedură), identificat prin C.I. seria RX nr. ___, eliberat de S.P.C.E.P. sector 6 București, la data de ___, CNP ____, email, ___, tel. ___, în calitate de reclamant și persoană vătămată,
în baza dispozițiilor art. 1÷2, corelat cu art. 7 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare (și ulterior modificată și completată prin Legea nr. 212/2018), raportat la art. 1, art. 16, art. 20÷22, art. 24, art. 40, corelat cu art. 51-52 din Constituția României și a dispozițiilor art. 1÷3 din O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și ulterior modificată și completată prin Legea nr. 167/2020, O.G. nr. 27/2002, cu modificările și completările ulterioare, art. 8, art. 10 și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și față de art. 7 și art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului de la New York de la 1948, formulăm prezenta:
SESIZARE
Ce constituie și
PLÂNGERE PREALABILĂ
în aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554 / 2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare (ulterior modificată și completată prin Legea nr. 212/2018) considerându-ne vătămați într-un drept fundamental (și internațional al drepturilor omului), recunoscut de lege, prin care solicităm în mod respectuos și expres pentru respectarea dreptului la egalitate, a dreptului de acces liber la justiție, a dreptului de asociere, dreptului la apărare și respectarea principiului nediscriminării, fiind încălcat și principiul proporționalității, să analizați cu celeritatea plângerea și să constatați faptele de discriminare
în contradictoriu cu:
– Ministerul Educației, cu sediul în Str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, București, cod poștal 010168, Tel. Centrală: 021/405.62.00 & 021/405.63.00, 021/405.62.00; 021/405.63.00, cabinet@edu.gov.ro, registratura@edu.gov.ro, contact544@edu.gov.ro, prin reprezentant legal ministrul de resort Ligia Deca, în calitate de pârât;
– Ministrul Educației Ligia Deca (în calitate de ministru / funcționar / ordonator de credite), prin reprezentant legal, cu sediul în Str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, București, cod poștal 010168, Tel. Centrală: 021/405.62.00 & 021/405.63.00, 021/405.62.00; 021/405.63.00, cabinet@edu.gov.ro, registratura@edu.gov.ro, contact544@edu.gov.ro, în calitate de pârât;
– Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu sediul în str. Icoanei nr. 19, Sector 2, București, tel.: 021.210.75.35, int. 135, 021.210.75.31, fax: 021.211.84.98, email: office@ismb.ro, prin reprezentant legal Inspector Școlar General prof. Vlad Valentin Drinceanu, în calitate de pârât;
– Inspectorul Școlar General prof. Vlad Valentin Drinceanu (în calitate de conducător al autorități / funcționar / ordonator de credite), prin reprezentant legal, cu sediul în str. Icoanei nr. 19, Sector 2, București, tel.: 021.210.75.35, int. 135, 021.210.75.31, fax: 021.211.84.98, email: office@ismb.ro, în calitate de pârât;
– Școala Gimnazială nr. ___ București, prin reprezentant legal, profesor ____, cu sediul în str. ___, email: ____, în calitate de pârâtă,
– directorul Școlii Gimnaziale nr. ___ București, prin reprezentant legal, profesor ____, cu sediul în str. ___, email: ____, în calitate de pârâtă,
– directorul adjunct al Școlii Gimnaziale nr. ___ București, prin reprezentant legal, profesor ____, cu sediul în str. ___, email: ____, în calitate de pârâtă,
– Consiliul profesoral al Școlii Gimnaziale nr. ___ București, prin reprezentant legal, profesor ____, cu sediul în str. ___, email: ____, în calitate de pârâtă,
– Consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale nr. ___ București, prin reprezentant legal, profesor ____, cu sediul în str. ___, email: ____, în calitate de pârâtă,
având în vedere că:
Fără a exista un raționament logico – juridic care să justifice această diferență de tratament la nivelul școlii reclamate s-a instituit o restricție cu privire la intrarea părinților în școală pe criterii medicale, ceea ce este inadmisibil;
La data de 15.11.2023 directorul adjunct profesor ____m-a întrebat de ce nu am semnat contractul școala după școală (SDS) că-mi aduc copilul la SDS fără a semna contractul (or aceasta este condiționare a accesului la un serviciu de interes public), mi-a spus că-mi iau copilul acasă să nu-l mai aduc la școală căci există și varianta homeschooling (ceea ce constituie fapte de discriminare pe criterii sociale, dar și medicale și nu numai) și să nu mai intru în școală să-mi iau copilul (interpretând legislația după bunul plac și acuzând fără a exista un raționament în susținerile acesteia căci nici măcar nu a putut indica vreun text legal).
Desigur, un alt subiect al discuțiilor a fost acela că nu aș avea voie să intru (fără ca aceasta să fie capabilă să indice un temei de drept sau vreun raționament logico – juridic) în școală, deși venisem să îmi iau copilul.
Dacă am văzut că habar nu are pe ce își întemeiază cererile, i-am replicat că o să intru în școală de câte ori o să fie nevoie, să-mi iau copilul sau pentru a depune acte sau a sta de vorbă cu profesorul sau directorul sau orice persoană are legătură cu actul de învățământ al copilului meu.
Cum nu a fost capabilă să argumenteze restricțiile i-am spus că aceasta este nesimțire și reprezintă analfabetism funcțional.
Școala este FURNIZOR DE EDUCAȚIE, cu închisoare, nu ”casă de reeducare”, unde mediul trebuie să fie unul plăcut pentru elevi, interacțiunea părinte / profesor trebuie să fie una cu prezență fizică, plăcută, nu de îngrădire și chiar restricționare drepturi și libertăți.
Orice condiționare a accesului unui copil la învățământ, mai ales din partea școlii, pe orice criteriu (fie că există sau nu), de contract, sau orice comportament ca reacție la orice, constituie discriminare și urmează ca autoritățile cu atribuții și instanțele judecătorești să sancționeze drastic aceste derapaje / tratament inadmisibil într-un stat de drept.
În dimineața zile de 19.10.2023 am vrut să-mi duc copilul până la intrarea în școală și nu mi-a fost permis accesul (ca de obicei îl conduc până la intrarea în școală datorită genții pentru a-l proteja de greutatea prea mare pentru un copil de 9 ani);
Cum portarul nu a fost capabil să dezvolte motivele interdicției am sunat directorul școlii pentru lămuriri și am aflat că în consiliul profesoral și de administrație s-a decis ca părinții să nu mai intre în școală.
Nu ne interesează calitatea și experiența membrilor din consiliul profesoral sau al consiliului de administrație, cu siguranță majoritatea, prin această decizie ca și altele din perioada 2021-2023 (contrare Constituției și Legii) au demonstrat analfabetism funcțional ce nu o să rămână nesancționat material și sau penal.
Nu este prima dată când se manifestă derapaje de la conduita legală, drept pentru care urmează să impunem CONDUITA LEGALĂ.
Constituie discriminare (directă / indirectă) orice condiționare a accesului la învățământ pe orice criteriu, orice condiționare de intrare într-un laborator sau sală de sport, școală, curtea școlii etc. pe criteriul social, medical sau oricare criteriu.
…
Ulterior, am formulat plângeri prealabile și cu privire la celelalte fapte prezentate, pe care școala a refuzat să le soluționeze oferind un ”răspuns” mai mult de derapat de la statul de drept (și neașteptat de la un furnizor de educație).
Conform art. 1-3 din OG nr. 137/2000, republicată, art. 16 din Constituție, art. 14 din CEDO și art. 7 DUDO constituie discriminare orice diferență de tratament, fără a exista un raționament logico – juridic care să justifice această diferență de tratament.
Nici ISMB și nici ME nu au dat curs plângerilor prealabile aceștia refuzând soluționarea, drept pentru care observăm că aceștia brevetează faptele de discriminare.
…
Atitudinea directorului adjunct (probabil prea plictisit de această funcție de conducere, căci constatăm că este de prin 2013 numită conform site-ului instituției) lasă mult de dorit, mai ales că a avut un comportament de maidan, încălcând chiar și orice prezumție de nevinovăție, comportament ce nu îl agreez, nu reflectă atribuțiile unei școli, al unui furnizor de educație și o să fie sancționat conform prevederilor legale, căci îmi lezează demnitatea, onoarea și îngrădește accesul la educație, făcând incursiune în autoritatea părintească.
Orice condiționare a accesului unui copil la învățământ, mai ales din partea școlii, pe orice criteriu (fie că există sau nu), de contract, sau orice comportament ca reacție la orice, constituie discriminare și urmează ca autoritățile cu atribuții și instanțele judecătorești să sancționeze drastic aceste derapaje / tratament inadmisibil într-un stat de drept.
Curtea de Apel București a sancționat Uniunea Națională a Barourilor din România pentru condiționarea accesului la alegerea profesiei de avocat în dosarul
|
Părţi
|
Şedinţe
| 09.02.2022 |
Ora estimata: 9:00
|
Deși am solicitat, Nu ne-a fost comunicată decizia de restricționare a accesului părinților în școală.
Conform unui afiș din școală: ”pentru limitarea riscului de îmbolnăvire, … între 08.00 – 18.00, … vă rugăm să intrați în unitate doar dacă sunt situații urgente de rezolvat ..:”, fără a rezulta vreun temei de drept, fără a identifica vreo semnătură, vreo decizie etc.
Ce se înțelege prin discriminare?
Să existe:
a) o diferențiere, un tratament diferențiat aplicat în situații identice ori similare – condiții îndeplinite în totalitate;
b) bazată pe un criteriu – chiar dacă există sau nu. Drept încălcat, încălcarea dreptului la libera circulație, a principiului egalității, criterii sociale, criterii medicale, a dreptului la învățământ, al proporționalității având, dreptul de acces la toate locurile și serviciile destinate folosinței publice și legătură de cauzalitate;
c) care atinge un drept – condiție îndeplinită prin lumina celor prezentate, dreptul la învățământ, la libera circulație fiind inviolabil, ca multe alte drepturi și libertăți fundamentale.
Conform art. 1 alin. (5) din Constituție – În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
De ce ar trebui să îmi țin copilul acasă așa cum spunea directorul adjunct?
De ce ar trebui să aleg o modalitate de învățământ ce nu este reglementată prin lege, homeschooling?
Este aceasta o persoană competentă, are atribuții să facă asemenea trimiteri sau acuzații cu privire la intrarea părinților în școală?
Pe ce considerente?
A obliga pe cineva să semneze ceva, fără a se comunica, fără a se prezenta în prealabil, fără a se negocia termenii, drepturile și obligațiile contractuale constituie viciu de consimțământ, constituie discriminare și este inadmisibilă o astfel de atitudine ce trebuie sancționată conform OG nr. 137/2000, republicată.
Conform art. 71 NCC – Dreptul la viața privată (1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private. (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reședința sau corespondența sa, fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75. (3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenței, manuscriselor sau a altor documente personale, precum și a informațiilor din viața privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Conform art. 1179 NCC – Condițiile esențiale pentru validitatea contractului (1) Condițiile esențiale pentru validitatea unui contract sunt: 1. capacitatea de a contracta; 2. consimțământul părților; 3. un obiect determinat și licit; 4. o cauză licită și morală. (2) În măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta trebuie respectată, sub sancțiunea prevăzută de dispozițiile legale aplicabile.
Conform art. 1166 NCC – Noțiune Contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
Conform art. 1167 NCC – Regulile aplicabile contractelor (1) Toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol. (2) Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevăzute în prezentul cod sau în legi speciale.
Conform art. 1177 NCC – Contractul încheiat cu consumatorii Contractul încheiat cu consumatorii este supus legilor speciale și, în completare, dispozițiilor prezentului cod.
Conform art. 1178 NCC – Libertatea formei Contractul se încheie prin simplul acord de voințe al părților dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă.
Conform art. 1204 NCC – Condiții Consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză.
Conform art. 1206 NCC – Cazuri (1) Consimțământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violență. (2) De asemenea, consimțământul este viciat în caz de leziune.
Conform art. 1214 NCC – Dolul (1) Consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie. (2) Partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esențială. (3) Contractul este anulabil și atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părți. (4) Dolul nu se presupune.
Conform art. 1246 NCC – Nulitatea (1) Orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune. (2) Nulitatea poate fi absolută sau relativă. (3) Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților. (4) Prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară este considerată nescrisă.
Conform art. 1270 NCC – Forța obligatorie (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părților ori din cauze autorizate de lege.
Chiar și dacă se respectă aceste condiții Curtea de Apel București, Secția a VIII – a CAF a stabilit că discriminarea poate să emane și din contractele comerciale, și dacă s-a încălcat principiul egalității părților.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
DEFINITIVĂ prin respingerea recursurilor în cauză.
Conform art. 32 din Constituție –
Dreptul la învățătură (1) Dreptul la învățătura este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare. (2) Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională. (3) Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4) Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor institutionalizați, în condițiile legii. (5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii. (6) Autonomia universitară este garantată. (7) Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege..
Conform art. 58 NCC – Drepturi ale personalităţii (1) Orice persoană are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum şi alte asemenea drepturi recunoscute de lege. (2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile.
Conform art. 16 din Constituție – Egalitatea în drepturi (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități. (4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.
Conform art. 14 din Convenția EDO – Interzicerea discriminării Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie sa fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.
Conform art. 7 din DUDO – Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fără nici o deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.
În art. 52 – Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor din Carta Drepturilor – Fundamentale ale Uniunii Europene ”(1) Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți. ”(3) În măsura în care prezenta cartă conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată. Această dispoziție nu împiedică dreptul Uniunii să confere o protecție mai largă.”
Conform art. 1 alin. (1) din OG nr. 137/2000, republicată – În România, stat de drept, democratic și social, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane reprezintă valori supreme și sunt garantate de lege.
Conform art. 1 alin. (2) lit. a) din aceiași Ordonanță – Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: a) dreptul la un tratament egal în fața instanțelor judecătorești și a oricărui altui organ jurisdicțional;
Putem constata cu ușurință pasivitatea ISMB și ME, lipsa de reacție, încălcarea principiului egalității, Constituției și Legii, deci constatând tratament diferit fără a exista un raționament logico – juridic în acest sens, putem spune că avem clare fapte de discriminare ale pârâților pe criteriile indicate.
Conform art. 53 din Constituție – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Încercarea directorului adjunct ___ de a ”mă pune la punct”, de a face acuzații nefondate, denotă fapte de discriminare încălcând printre altele și principiul dreptului la apărare, căci practic se crede pe propria moșie, uitând că este pe bani publici și are o funcție de conducere într-o instituție publică, de interes public, furnizor de educație și nu școală de corecție (reeducare) etc., iar trimiterea către o formă de învățământ ce nu este prevăzută de lege (să îl iau acasă, să învețe acasă) este discriminare.
Constituie discriminare îngrădirea sau restricționarea dreptului de acces la toate locurile și serviciile destinate folosinței publice.
Conform art. 1-3 din O.G. nr. 137/2000, republicată – art. 1 – (1) În România, stat de drept, democratic și social, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane reprezintă valori supreme și sunt garantate de lege. (2) Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: a) dreptul la un tratament egal în fața instanțelor judecătorești și a oricărui altui organ jurisdicțional; b) dreptul la securitatea persoanei și la obținerea protecției statului împotriva violențelor sau maltratărilor din partea oricărui individ, grup sau instituție; c) drepturile politice, și anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viața publică și de a avea acces la funcții și demnități publice; d) drepturile civile, în special: (i) dreptul la libera circulație și la alegerea reședinței; (ii) dreptul de a părăsi țara și de a se întoarce în țară; (iii) dreptul de a obține și de a renunța la cetățenia română; (iv) dreptul de a se căsători și de a-și alege partenerul; (v) dreptul de proprietate; (vi) dreptul la moștenire; (vii) dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie; (viii) dreptul la libertatea de opinie și de exprimare; (ix) dreptul la libertatea de întrunire și de asociere; (x) dreptul de petiționare; e) drepturile economice, sociale și culturale, în special: (i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare; (ii) dreptul de a înființa sindicate și de a se afilia unor sindicate; (iii) dreptul la locuință; (iv) dreptul la sănătate, la îngrijire medicală, la securitate socială și la servicii sociale; (v) dreptul la educație și la pregătire profesională; (vi) dreptul de a lua parte, în condiții de egalitate, la activități culturale și sportive; f) dreptul de acces la toate locurile și serviciile destinate folosinței publice. (3) Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile. (4) Orice persoană fizică sau juridică are obligația să respecte principiile enunțate la alin. (2).
Art. 2 (1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. (2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe. (3) ) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale. (5) Constituie hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. (5^1) Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acțiuni sau gesturi. (5^2) Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă. (5^3) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă. (5^4) Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective. (5^5) Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. (5^6) Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. (5^7) Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită. (6) Orice deosebire, excludere, restricție sau preferință bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii contravenționale dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intră sub incidența legii penale. (7) Constituie victimizare și se sancționează contravențional conform prezentei ordonanțe orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării. (8) Prevederile prezentei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație. (9) Măsurile luate de autoritățile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunități, vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea efectivă a egalității de șanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunități, precum și măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanțe. (10) În înțelesul prezentei ordonanțe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin: a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor acțiuni afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor; b) mediere prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare; c) sancționarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozițiile alin. (1)-(7).(11) Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.
Art. 3 Dispozițiile prezentei ordonanțe se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum și instituțiilor publice cu atribuții în ceea ce privește: a) condițiile de încadrare în muncă, criteriile și condițiile de recrutare, selectare și promovare, accesul la toate formele și nivelurile de orientare, formare și perfecționare profesională; b) protecția și securitatea socială; c) serviciile publice sau alte servicii, accesul la bunuri și facilități; d) sistemul educațional; e) asigurarea libertății de circulație; f) asigurarea liniștii și ordinii publice; g) alte domenii ale vieții sociale.
Pentru toate aceste considerente vă solicităm să admiteți cererea (plângerea peralabilă) și să constatați faptele de discriminare ale pârâților (reclamaților) drept pentru care să dispuneți sancționarea pârâților (reclamaților):
– Ministerul Educației,
– Ministrul Educației Ligia Deca
– Inspectoratul Școlar al Municipiului București,
– Inspectorul Școlar General prof. Vlad Valentin Drinceanu
– Școala Gimnazială nr. ___, București,
– directorul Școlii Gimnaziale nr. ___București,
– directorul adjunct al Școlii Gimnaziale nr. __ București,
– Consiliul profesoral al Școlii Gimnaziale nr. ___ București,
– Consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale nr. ___ București,
În cazul unui refuz de soluționare, ne rezervăm dreptul de a chema în judecată autoritatea, inclusiv funcționarii ce se fac vinovați de refuzul soluționării prezentei plângeri prealabile (art. 21 din Constituția României), cu solicitarea de daune morale și despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 10.000.000 lei.
În drept, motivele sesizării sunt textele legale indicate în conținut: Constituția României, O. G. nr. 137/2000, Legea nr. 554/2004, NCC, NCPC, Convenția EDO, Declarația Universală a Drepturilor Omului de la New York de la 1948.
Față de cele prezentate, rog dispuneți cu celeritate.
Probe: înregistrarea video – audio prezentată în link
-
Înscrisuri, nr. 2065/19.09.2023, nr. 2660/15.11.2023, etc., și orice alt document ce rezultă din necesitatea de contradictorialitate, 1 ex., cu __ file.
Desigur se impune ca să dispuneți în sarcina pârâților (reclamaților) să completeze probatoriul.
Depunem prezenta cerere / sesizare ce constituie și plângere prealabilă la registratura CNCD
Data, Reprezentant legal
20.11.2023 Președinte,
Consilier juridic Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN
și personal”
Desigur fiecare poate adapta sesizarea la situațai de fapt prezentă în școala respectivă
și avem și acțiune promovată:
|
Părţi
|
Şedinţe