Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării o comite, DIN nou
Nu este prima dată (și probabil nici ultima) când această autoritate (autonomă), sub control parlamentar o comite din nou.
A încălcat principiul egalității așa cum se instituie prin OG nr. 137/2000, republicată, dar a încălcat în mod clar și art. 16 din COnstituție, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului de la New York de la 1948.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Cum spuneam într-un articol anterior pe data de 17.02.2022 am fost dat afară din sala de judecată de către un judecător pentru că am refuzat să port mască.
https://danbazavan.ro/2022/10/06/conditionarea-accesului-la-justitie-pe-criterii-medicale-constituie-discriminare-fata-de-mr-rz-dr-ing-dan-bazavan-si-de-asociatia-civica-stop-discriminarii-cetatenilor-ep-i/
După ce am parcurs mai multe proceduri, am formulat sesizare și la acest sinistru CNCD, ce a invocat din oficiu necompetența materială.
redăm mai jos hotărârea civilă nr. 1327/2023 pronunațtă de către CUrtea de Apel București,
https://www.rejust.ro/juris/397332948
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2023:185.######
Dosar nr. 8460/2/2022
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ NR. 1327
Şedinţa publică din data de 29.09.2023
Curtea constituită din:
Preşedinte: ####### #######
Grefier: ###### ####### ########
Pe rol se află soluţionarea acţiunii în contencios administrativ promovate de reclamanţii ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR şi BĂZĂVAN DAN în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL BUCUREŞTI şi ###### ######## ########, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, răspund reclamanţii BĂZĂVAN DAN, personal (legitimat de instanţă în baza cărţii de identitate, datele de identificare regăsindu-se în caietul grefierului de şedinţă), şi Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, prin reprezentant legal Băzăvan Dan, lipsă fiind pârâţii.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Curtea înmânează reclamanţilor un exemplar al întâmpinării formulate de pârâtul Tribunalul Bucureşti.
Reclamanţii depun note de şedinţă şi răspuns la întâmpinare, prin care solicită să se constate, pe de o parte, că întâmpinarea formulată de pârâtul Tribunalul Bucureşti a fost semnată de o persoană necompetentă, cu depăşirea atribuţiilor, respectiv de o persoană care nu a făcut dovada calităţii de reprezentant, iar, pe de altă parte, că întâmpinarea formulată de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu a fost semnată de reprezentantul legal, ci doar de un consilier juridic, care însă nu figurează pe tabloul Colegiului consilierilor juridici. Față de aceste considerente, prin raportare la prevederile art. 82, ale art. 84 şi, respectiv, ale art. 151 alin. 2 şi 3 C.pr.civ., invocă excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal și, respectiv, excepţia lipsei calităţii de reprezentant convențional prin raportare la ambele întâmpinări formulate în cauză. Deși este de notorietate faptul că Președintele Tribunalului București este membru CSM, fiind consemnat în hotărârea CSM-ului, care este publicată şi pe site-ul CSM-ului, susţine că se impunea ca reprezentantul legal care a semnat întâmpinarea în locul doamnei președinte a Tribunalului București să figurează cu nume și prenume.
Curtea constată că întâmpinarea formulată de pârâtul CNCD se află la fila 66 din dosar, iar întâmpinarea formulată de pârâtul Tribunalul Bucureşti se află la fila 96 din dosar. Deliberând asupra excepţiei lipsei calităţii de reprezentant legal și, respectiv, asupra excepţiei lipsei calităţii de reprezentant convențional a semnatarilor întâmpinărilor, invocate de reclamanţi, Curtea, având în vedere că în cuprinsul întâmpinării formulate de pârâtul CNCD se menționează că aceasta a fost formulată prin reprezentant legal – președintele Consiliului şi observând şi faptul că la fila 69 se află şi semnătura reprezentantului legal al CNCD, respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant invocată prin raportare la întâmpinarea formulată de pârâtul CNCD. În ceea ce privește întâmpinarea formulată de pârâtul Tribunalul Bucureşti, Curtea constată că, într-adevăr, aceasta este semnată cu bară pentru președintele Tribunalului București, reprezentant legal al autorității, însă, având în vedere că semnătura nu a fost contestată de președintele Tribunalului București, reţine că întâmpinarea a fost legal formulată de acest pârât, prin reprezentantul său legal, motiv pentru care respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant invocată prin raportare la întâmpinarea formulată de pârâtul Tribunalul Bucureşti.
Curtea pune în discuţie excepţiile invocate de pârâţii Tribunalul Bucureşti şi CNCD prin întâmpinări, respectiv excepţia lipsei calității procesuale pasive, excepţia inadmisibilităţii petitului referitor la constatarea de către instanţă a discriminării şi excepția necompetenței materiale a instanței prin raportare la solicitările de despăgubire.
Reclamanţii solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Tribunalul Bucureşti, având în vedere că acesta a fost parte în procedura administrativ-jurisdicţională derulată în faţa CNCD.
Curtea, deliberând, respinge ca nefondată excepţia lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Tribunalul Bucureşti prin întâmpinare, având în vedere că această autoritate a fost parte reclamată în procedura administrativ-jurisdicţională derulată în faţa CNCD, acesta fiind de altfel şi motivul pentru care a fost introdusă în cauză în condiţiile art. 78 alin. 2 C.pr.civ.
Reclamanţii solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei inadmisibilităţii invocate de pârâtul CNCD cu referire la petitul privind constatarea de către instanţă a discriminării, având în vedere că instanţa poate să constate faptele de discriminare prin raportare la art. 16 din Constituția României, la art. 1 alin. 3 şi 5 şi, respectiv, la art. 126 din Constituția României.
În fapt, CNCD a fost legal învestit cu o sesizare, pe care însă a refuzat să o soluţioneze. Invocă practica Curţii de Apel București – Secția a VIII-a, din care rezultă că aceeaşi autoritate (CNCD) a refuzat să analizeze o altă sesizare invocând necompetența materială cu încălcarea principiului egalității părților. Pentru toate argumentele pe larg expuse în cererea de chemare în judecată, apreciază că se impune respingerea excepţiei inclusiv prin raportare la ipoteza în care instanța va anula hotărârea CNCD, când devin incidente art. 8 alin. 1 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, care se completează cu dispozițiile C.civ. Cu referire la petitul 2, prin care se solicită ca instanța să constate discriminarea, să sancționeze CNCD pentru discriminare şi să acorde despăgubiri pentru discriminare, face precizarea că fapta de discriminare invocată este o faptă de discriminare proprie, pe care CNDC a săvârşit-o prin hotărârea pronunţată.
Curtea, deliberând, respinge ca nefondată excepția de inadmisibilitate a petitului referitor la constatarea în mod direct de către instanţă a discriminării reclamanţilor, având în vedere că se solicită constatarea caracterului discriminatoriu al hotărârii CNCD, care reprezintă chiar actul administrativ atacat în cauză, discriminarea putând să fie invocată ca motiv de nelegalizate a acestuia, fiind admisibilă în acest context şi solicitarea de despăgubiri aferente discriminării, prin raportare la prevederile art. 8 şi ale art. 18 din Legea nr. 554/2004.
Reclamanţii, având în continuare cuvântul asupra excepţiei necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtul CNCD prin raportare la capetele de cerere privind acordarea de despăgubiri, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, prin raportare la prevederile art. 20 alin. 9 și 10, conform cu care instanța competentă a anula hotărârea CNCD este secția de contencios administrativ a Curţii de Apel București, fiind aplicabile inclusiv dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004. Aşadar, Curtea de Apel București – Secția a VIII- a este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în acelaşi sens fiind şi practica judiciară (dosarul nr. 5355/2/2020, dosarul nr. 7230/2/2021 şi altele).
Curtea, deliberând, respinge ca nefondată excepţia necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtul CNCD prin raportare la solicitările de despăgubiri, având în vedere că respectivele capete de cerere vizează despăgubirile care sunt solicitate ca reparaţie pentru prejudiciul pretins cauzat prin actul administrativ contestat în cauză, reţinând aşadar că, în cauză, competenţa revine instanței de contencios administrativ îndrituite se soluţioneze capătul principal de cerere, prin raportare la dispozițiile art. 8, art. 18 și art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, Curtea acordă cuvântul asupra probelor.
Reclamanţii solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Curtea, în temeiul art. 255 şi 258 C.pr.civ., încuviinţează părţilor proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciindu-le pertinente, utile şi concludente cauzei.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reclamanţii solicită admiterea cererii de chemare în judecată pentru motivele arătate pe larg în cuprinsul acesteia, urmând să se aibă în vedere că hotărârea CNCD este nelegală şi netemeinică, având în vedere, pe de o parte, încălcarea principiului disponibilității prin necitarea tuturor părților. Susţin că din dosarul administrativ şi din hotărârea pronunțată se poate constata că s-a invocat necompetența fără a se cita părțile. Pe de altă parte, CNCD a încălcat principiul egalității și principiul legalității.
În opinia lor, restricţionarea accesului la justiție pe criterii medicale, respectiv prin impunerea condiţiei de a se purta masca facială, constituie faptă de discriminare, întrucât la acel moment era în vigoare Decizia Curţii Constituționale nr. 50/2022, care a statuat că OUG nr. 192/2020 este neconstituțională, ce avea ca efect juridic neconstituționalitatea art. 13 lit. a din Legea nr. 55/2020. Solicită să se ţină seama şi de practica judiciară, respectiv decizia pronunţată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a, prin care s-a dispus obligarea UNBR la plata de despăgubiri pentru discriminare, respectiv pentru condiționarea accesului la examenul de admitere în barou pe criterii medicale.
În ceea ce priveşte competența Consiliului, solicită să se constate că pârâtul CNDC nu a dovedit rolul activ astfel cum impune art. 16 din OG nr. 137/2000 republicată şi, în plus, a încălcat dispoziţiile art. 51 şi ale art. 52 din Constituția României. Aşadar, pârâtului CNCD i se impută fapta de discriminare întrucât a refuzat să soluţioneze sesizarea cu care fusese învestit în mod legal. Solicită plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru în cuantum de 150 de lei, conform înscrisurilor depuse la dosar.
Curtea, în temeiul art. 394 alin.1 C.pr.civ., declară închise dezbaterile şi reţine cauza spre soluţionare.
C U R T E A,
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.12.2022, reclamanţii Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor şi BĂZĂVAN DAN au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, anularea Hotărârii CNCD nr. 634/19.10.2022 și obligarea CNCD să le analizeze petiția, să se constate discriminarea lor, să fie sancționați Colegiului director şi CNCD pentru discriminare și să li se acorde despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 4.000.000 lei, respectiv să fie obligat CNCD la plata de daune morale în cuantum de 4.000.000 lei pentru lezarea demnității și onoarei membrilor Asociației și ale reclamantului Băzăvan Dan prin refuzul de soluționare a petiției, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat, în esenţă, că au sesizat CNCD pentru constatarea şi sancţionarea unei fapte de discriminare săvârşite de numita ###### ######## ########, judecător la Tribunalul București, care, la data de 17.02.2022, a dispus îndepărtarea din sala de ședință a reclamantului BĂZĂVAN DAN, parte în dosarele nr. ####/3/2021 și #####/3/2021 aflate pe rolul Tribunalului București, pe motiv că nu purta masca facială de protecție sanitară.
Or, au arătat reclamanții, CNCD a reținut ca petent în dosar doar Asociația, cu încălcarea principiului disponibilității, și, de asemenea, a refuzat în mod nelegal să analizeze petiția, declarându-se necompetent, fără a motiva această concluzie, deși era vorba în mod cert despre o încălcare a principiului egalității, dar și despre o discriminare pe criterii medicale, accesul la justiție fiind condiționat de purtarea măștii de protecție, concomitent fiind încălcat și dreptul la apărare. Au apreciat că, procedând în acest mod, CNCD a devenit părtaș la discriminare.
Au anexat hotărârea CNCD atacată, înscrisuri privind înființarea Asociației, Decizia Curții Constituționale nr. 50/2022, practică judiciară, relații comunicate de autorități.
Prin încheierea de ședință din data de 19.05.2023 s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâți, în condițiile art. 78 alin. 2 C.pr.civ., a Tribunalului București și a numitei ###### ######## ########, părți în procedura administrativ-jurisdicțională derulată în fața CNCD și finalizată prin emiterea hotărârii atacate.
Pârâtul CNCD a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității capătului al doilea de cerere, privind constatarea discriminării de către instanță, și excepția necompetenței materiale a instanței raportat la solicitările de despăgubiri.
Pârâtul Tribunalul București, la rândul său, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Reclamanții au depus răspuns la întâmpinări.
La termenul de judecată de astăzi, pentru motivele arătate în partea introductivă a prezentei, Curtea a respins ca nefondate excepțiile privind lipsa calității de reprezentant și lipsa dovezii calității de reprezentant a semnatarilor întâmpinărilor, invocate de reclamanți, precum și excepțiile invocate de pârâții CNCD și Tribunalul București prin întâmpinări.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:
Prin Hotărârea CNCD nr. 634/19.10.2022 s-a admis excepţia de necompetenţă materială a Consiliului, invocată din oficiu, în ce priveşte soluţionarea petiţiei adresate autorităţii de reclamanții din prezenta cauză, Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor și BĂZĂVAN DAN, petiţie înregistrată sub nr. 2395/31.03.2022, în baza căreia s-a format dosarul CNCD nr. 226/2022, calitatea de persoane reclamate revenind pârâţilor din cauza de faţă, ###### ######## ######## și Tribunalul București.
În acest sens, CNCD a reţinut că, prin petiţia mai sus menţionată, petentul a sesizat Consiliul cu privire la faptul că, la data de 17.02.2022, a avut termen de judecată fixat la Tribunalul București, iar, înainte de a intra în sala de judecată, judecătorul care prezida ședința de judecată, ###### ######## ########, i-a solicitat purtarea măștii de protecție în conformitate cu prevederile legale, în contextul pandemiei de Covid-19, afirmând că, în caz contrar, va refuza judecarea cauzelor.
Petentul a apreciat că, în acest mod, i-a fost încălcat accesul liber la justiție. Totodată, în petiție s-a arătat că judecătorul a dispus evacuarea petentului din sala de judecată, fără a lua în considerare eventualele acte medicale pe care acesta ar fi putut să le prezinte, care îl exonerau de obligația de a purta masca de protecție.
Raportat la obiectul petiţiei astfel descris, CNCD a reţinut că a fost sesizat cu privire la posibile fapte de discriminare care ar fi avut loc în sala de judecată în cadrul unui proces civil.
În acest context, CNCD a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale materiale, apreciind că sesizarea privește aspecte ce țin de înfăptuirea justiției. Or, CNCD a apreciat că nu are competența ratione materiae de a analiza aspecte ce derivă din aplicabilitatea unui regulament în timpul judecării unei cauze. Analizarea unor atare aspecte, s-a apreciat, excedează competenței Consiliului, fiind vorba despre chestiuni ce pot fi cercetate de Inspecția Judiciară.
În subsidiar, s-a arătat și că, dacă se unește excepția cu fondul, se poate analiza obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile închise în contextul răspândirii virusului Covid-19, menționându-se că CNCD a statuat prin jurisprudența sa că o atare măsură este justificată obiectiv, întrucât limitarea anumitor drepturi și libertăți este instituită de lege pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili.
Împotriva acestei Hotărâri a CNCD, reclamanții au formulat prezenta acţiune în contencios administrativ, aducând critici de nelegalitate atât de ordin formal, cât şi de ordin substanţial.
Astfel, în primul rând, din perspectivă formală, reclamanții invocă încălcarea de către CNCD a principiului disponibilității, prin aceea că, prin hotărârea atacată, s-a reținut calitatea de petent doar în ceea ce privește Asociația, nu și în privința numitului Băzăvan Dan.
Sub acest aspect, Curtea reține că, într-adevăr, sesizarea adresată Consiliului a fost formulată atât de Asociație, prin reprezentant legal Băzăvan Dan, cât și de numitul Băzăvan Dan în nume propriu, iar în hotărârea atacată, în partea introductivă, se menționează în calitate de petent doar Asociația prin reprezentant legal Băzăvan Dan.
Această neregularitate nu este de natură a atrage nelegalitatea actului, câtă vreme nu rezultă nicio vătămare adusă reclamanților, ci reprezintă mai curând o eroare materială. Astfel, numitul ####### ### a avut cunoștință de procedura derulată în fața Consiliului, primind citațiile și celelalte acte de procedură ca reprezentant al Asociației, iar în cuprinsul hotărârii, în partea dedicată prezentării susținerilor părților, sunt redate susținerile petentului, care, chiar dacă nu este numit, nu poate fi decât persoana fizică ####### ###, căreia i s-a solicitat să poarte masca de protecție în sala de judecată, doar acesta fiind susceptibil a fi subiect al unei atare obligații, iar nu o entitate imaterială precum Asociația. Rezultă așadar că, în analiza petiției, Consiliul a avut în vedere, în calitate de petent, nu doar Asociația, ci și pe numitul ####### ###.
Prin urmare, aceste critici nu sunt de natură a atrage anularea hotărârii atacate.
În al doilea rând însă, trebuie să se constate că sunt întemeiate criticile substanţiale formulate de reclamanți, respectiv cele care vizează însăşi soluţia adoptată de CNCD, de admitere a excepţiei necompetenţei sale materiale, soluţie a cărei nelegalitate se impune a fi reţinută de către instanţă.
Astfel, potrivit art. 19 alin. 1 lit. c din OG nr. 137/2000, CNCD are atribuţii de investigare, constatare şi sancţionare a faptelor de discriminare, pe care şi le exercită, potrivit alin. 2, inclusiv la sesizarea persoanelor fizice ori juridice.
În speţă, reclamanții au adresat CNCD o astfel de sesizare, prin care au solicitat constatarea și sancționarea unor pretinse fapte de discriminare săvârșite de persoanele reclamate ###### ######## ########, judecător la Tribunalul București, și Tribunalul București, constând în aceea că, la data de 17.02.2022, având termen de judecată fixat la Tribunalul București, în ședința prezidată de judecătorul menționat, acesta a condiționat judecarea cauzei lor de purtarea de către numitul Băzăvan Dan a măștii de protecție sanitară, în contextul pandemiei de Covid-19, în final interzicându-i accesul în sala de judecată fără mască sau fără actele medicale de natură a dovedi o situație de exceptare de la obligativitatea purtării măștii de protecție, fiind astfel afectate, pe criterii sanitare, mai multe drepturi ale reclamanților, precum dreptul de acces la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la muncă – numitul Băzăvan Dan având și calitatea de consilier juridic, dreptul la sănătate și la viață.
În esență, reclamanții consideră că li s-a aplicat un tratament diferit de cel aplicat altor persoane aflate în situații identice ori similare, respectiv că nu li s-a permis accesul în sala de ședință spre deosebire de celelalte persoane prezente, fără vreo justificare obiectivă, respectiv pe motiv că numitul Băzăvan Dan nu purta masca de protecție sanitară, reclamanții negând în acest sens atât obligativitatea purtării măștii, cât și necesitatea acestei măsuri în context pandemic, și că în acest mod le-au fost afectate mai multe drepturi recunoscute de lege.
Curtea constată prin urmare, raportat la obiectul petiţiei, aşa cum reiese acesta din ampla expunere în fapt și în drept realizată de petenți, că reclamanții au sesizat CNCD cu fapte de pretinsă discriminare, susţinând, în esenţă, că ar fi fost victima unui tratament diferenţiat în raport cu persoane aflate în situaţii similare, fără justificare, de natură a le afecta drepturi recunoscute de lege, şi solicitând să fie sancţionaţi cei reclamaţi pentru discriminare.
Este adevărat că faptele sesizate s-au produs în contextul activității de judecată, însă împrejurarea că aspectele reclamate ca fiind fapte de discriminare ar fi susceptibile să constituie deopotrivă abateri disciplinare ale magistratului, ce derula respectiva activitate, de competența Inspecției Judiciare, sau vicii ale actelor de procedură întreprinse, de competența instanței de control judiciar, nu exclude competenţa CNCD, câtă vreme s-a solicitat Consiliului să constate şi să sancţioneze fapte de pretinsă discriminare, sarcina sa fiind să investigheze faptele reclamate şi să stabilească dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru a se reţine discriminarea în sensul legii, iar în caz afirmativ să le sancţioneze.
Curtea are în vedere, în acest sens, că egalitatea este garantată, potrivit art. 1 alin. 2 lit. a din OG nr. 137/2000, inclusiv în fața instanțelor judecătorești, astfel că trebuie să se admită competenţa CNCD şi în acest domeniu. De altfel, orice faptă de discriminare apare într-un domeniu anume al vieţii publice care, potenţial, poate intra în aria de competenţă şi a altor organe ori autorităţi ale statului, inclusiv a instanţelor de judecată ori a Inspecției Judiciare, ceea ce nu exclude competenţa CNCD, potrivit propriilor sale atribuţii.
Trebuie astfel să se constate că, prin petiţia adresată CNCD, nu s-a solicitat Consiliului să constate nelegalitatea activității de judecată ori să angajeze răspunderea disciplinară a magistratului reclamat, ci Consiliului i s-a solicitat exclusiv să constate şi să sancţioneze discriminarea pretins săvârşită în sfera activității de judecată.
Deși sesizarea se referă, este cert, şi la aspecte ce excedează competenţei CNCD, acestea vizează mai degrabă prezentarea contextului în care au intervenit faptele de pretinsă discriminare reclamate, respectiv justificări aduse de petenți cu privire la restrângerea unor drepturi ale lor prin comportamentul reclamat, element constitutiv al discriminării, în sensul art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000, în timp ce, prin solicitările formulate, petiţia se circumscrie competenţei Consiliului, care este ţinut a examina respectivele fapte strict prin prisma propriilor atribuţii şi competenţe, fără a intra în sfera competenţei altor autorităţi.
Pentru aceste motive, Curtea va anula Hotărârea CNCD atacată în cauză, soluţia Consiliului de a se declara necompetent să soluţioneze sesizarea litigioasă în condiţiile OG nr. 137/2000 fiind lipsită de fundament legal şi contrară textelor de lege mai sus invocate. Pe cale de consecință, va obliga pârâtul CNCD să analizeze petiţia înregistrată sub nr. 2395/31.03.2022.
O ultimă precizare se impune referitor la motivarea subsidiară avansată de Consiliu prin Hotărârea atacată, care, pe lângă faptul că nu se reflectă în soluția dispusă, nici nu poate fi reținută ca o analiză pe fond a petiției, căci nu răspunde tuturor argumentelor avansate de petenți privind lipsa unei justificări obiective a obligației de a purta masca de protecție, respectiv lipsa de suport legal, la data faptelor reclamate, a unei atare obligații.
În ce priveşte capătul de cerere prin care se solicită instanţei să constate discriminarea care ar fi fost săvârșită de CNCD prin Hotărârea atacată, acesta este lipsit de orice fundament și va fi respins, câtă vreme reclamanții nu demonstrează că ar fi fost tratați diferențiat de Consiliu în raport cu alte persoane aflate în situații comparabile și nici nu indică vreun criteriu de discriminare.
Vor fi respinse ca neîntemeiate și capetele de cerere în despăgubiri, reţinându-se că nu s-a făcut dovada unui prejudiciu material ori moral cauzat prin Hotărârea CNCD atacată şi anulată, cu menţiunea că, în contencios administrativ, pot fi solicitate despăgubiri doar pentru prejudicii cauzate prin acte administrative tipice ori asimilate nelegale, a căror nelegalitate se constată cu titlu principal.
În baza art. 453 C.pr.civ., având în vedere că reclamanții au câştigat procesul, pârâtul CNCD, care l-a pierdut, va fi obligat la plata către aceștia a sumei de 50 de lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în proces, aferentă capătului de cerere admis, urmând a fi respinsă în rest, ca neîntemeiată, cererea acestora de acordare a cheltuielilor de judecată, căci diferența de taxă de timbru achitată corespunde capetelor de cerere respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Admite în parte cererea de chemare în judecată promovată de reclamanţii ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, cu sediul în Bucureşti, sector 6, #### ###### ### #, ### ###, ### #, ### #, ### ##, şi ####### ###, cu domiciliul în Bucureşti, sector 6, #### ###### ### #, ### ###, ### #, ### #, ### ##, în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în Bucureşti, sector 1, Piața ###### ########### nr. 1-3, TRIBUNALUL BUCUREŞTI, cu sediul în Bucureşti, sector 3, B-dul Unirii nr. 37, şi ###### ######## ########, citată la sediul Tribunalului Bucureşti, în Bucureşti, sector 3, B-dul Unirii nr. 37.
Anulează Hotărârea CNCD nr. 643/19.10.2022.
Obligă pârâtul CNCD să analizeze petiţia înregistrată sub nr. 2395/31.03.2022.
Respinge în rest acţiunea ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul CNCD la plata sumei de 50 de lei către reclamant, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Respinge în rest ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti.
Pronunţată azi, 29.09.2023, în condiţiile art. 402 teza finală C.pr.civ.
PREŞEDINTE GREFIER
####### ####### ###### ####### ########
Red.##/15.02.2024