Somnul rațiunii și al națiunii naște monștri în România NeEducată
“Somnul raţiunii naşte monştri” este o expresie celebră, folosită astăzi în diverse contexte, şi care, la origine, este titlul unei cunoscute gravuri aparţinând pictorului spaniol, din secolul al XVIII-lea, Francisco Goya. https://destepti.ro/somnul-ratiunii-naste-monstri-sensul-si-originea-expresiei/
Acest articol se adresează tuturor celor interesați și celor neinteresați, dar mai ales celor care m-au făcut ”ipocrit” pentru că am refuzat să fraternizez cu protestele profesorilor (și ale altor bugetari).
Fără a ignora faptul că plandemia a fost susținută de majoritatea acestor bugetari trebuie să reamintim definitiția din DEX:
BUGETAR, – Ă, bugetari, – e, adj. – care aparține bugetului, privitor la buget, prevăzut de buget. Instituție bugetară = instituție ale cărei cheltuieli sunt acoperite în întregime sau parțial de la buget.
Toți acești bugetari sunt pe bani publici, bani obținuți din taxele, impozitele și contribuțiile românilor.
De asemenea, se impune a menționa și art. 1 alin. (3)-(5) din Constituție – (3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
art. 16 din Constituție – Egalitatea în drepturi (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.
art. 30 din Constituție – Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. (3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații. (4) Nici o publicație nu poate fi suprimată. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
art. 32 din Constituție – Dreptul la învățătură (1) Dreptul la învățătura este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare. (2) Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională. (3) Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4) Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor institutionalizați, în condițiile legii. (5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii. (6) Autonomia universitară este garantată. (7) Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.
Și vă spuneam că profesorii și sindicatele din învățământ nu au avut capacitatea (nici curajul) să cheme în judecată Guwernul României și Ministerul Educației pentru că nu le-ar fi plătit salariile conform legislației, dar M-AU DAT PE MINE ÎN JUDECATĂ că am impus conduita legală, că NU AM FOST DE ACORD CU GREVA SUROGAT ce a mascat semnarea unor decrete de promulgare a unor legi ANTIPOPULARE (inclusiv plx 145/2023).
Și am scris într-un articol despre aceste derapaje de la statul de drept și cum Baroul București a EMIS DECIZIE de reprezentare pro bono a unei autorități publice împotriva mea.
https://danbazavan.ro/2024/05/02/presedintele-asociatiei-civice-stop-discriminarii-cetanilor-mr-rz-dr-ing-si-consilier-juridic-dan-bazavan-si-statul-mafiot/
Și desigur, acești profesori (majoritatea) nu au înțeles că ei trebuie să furnizeze educație (ceea ce nu fac) oferind analfabetism funcțional de 49 – 89 %, dar fac greve, cer bani și dau în judecată un părinte care a impus conduita legală, un părinte care nu a fost de acord cu mascarada concertată de ei (ce a avut și dosar de neglijare pentru că a refuzat să pună masca pe fața copilului lui, dar și dosar penal), care nu a fost de acord cu școala online (inventată de ei, nelegal), care nu a fost de acord cu triajul epidemiologic și cu vaccinarea în școli.
Desigur, nu au înțeles nici mesajul unui judecător (blând, bun și drept, ce a judecat în fapt și în drept, în baza Constituției și a Legii), ce le-a anulat cererea de chemare în judecată, dovedind astfel realitatea analfabetismului funcțional din România (49-89%), căci aceste cifre sunt de fapt ale lor și nu ale elevilor.
Desigur, este curios și faptul că, deși nu ne-am dat acordul pentru folosirea datelor cu caracter personal (deși am sesizat și Autoritatea Națională pentru Supravegherea Datelor cu Caracter Personal ce a rămas în pasivitate ca de obicei), datele mele cu caracter personal au fost diseminate către aceștia, date fără de care cererea de chemare în judecată ar fi fost anulată din start.
Conform art. 194 lit. a) NCPC – Cuprinsul cererii de chemare în judecată Cererea de chemare în judecată va cuprinde: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Intervenind astfel, sub acest aspect, nulitatea cererii de chemare în judecată conform art. 196 alin. (1) NCPC – Nulitatea cererii (1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile.
Redăm mai jos motivarea anulării cererii de chemare în judecată din dosarul nr. 910/3/2024:
Și astfel continuă șarada acestor bugetari, și m-au chemat, din nou în judecată:
|
Părţi
|