Legea nr. 95/2006, republicată, o lege pentru ei, nu pentru noi!

În dosarul nr. 7951/2/2023 în care am atacat două ordine de ministru (din cele peste 10 dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în care este reclamant și dna dr. Elena Geanina Hagimă https://www.facebook.com/dragnea.geanina.9, candidat independent la Camera Deputaților pentru Argeș), ORDIN nr. 964 din 31 martie 2022privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 320 din 1 aprilie 2022 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253543 și ORDIN nr. 3.494 din 21 noiembrie 2022privind aprobarea Planului de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital și a Instrucțiunii privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1133 din 24 noiembrie 2022 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/261665, s-a admis în parte excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 95/2006, republicată, privind reforma sănătății https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71139, astfel:

Nr. unic (nr. format vechi) :	7951/2/2023
Data inregistrarii	04.12.2023
Data ultimei modificari:	25.11.2024
Sectie:	Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
Materie:	Contencios administrativ şi fiscal
Obiect:	anulare acte administrativ cu caracter normativ ordin nr. 964/2022
Stadiu procesual:	Fond

Părţi

Nume	Calitate parte
ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR	Reclamant
DAN BĂZĂVAN	Reclamant
GEANINA ELENA HAGIMĂ	Reclamant
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII	Pârât
MINISTRUL SĂNĂTĂŢII PROF.UNIV.DR. ALEXANDRU RAFILA	Pârât
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII	Pârât

Şedinţe

22.11.2024

Ora estimata: 12:00
Complet: 8-Completul 24 fond
Tip solutie: Respinge cererea

Solutia pe scurt: Admite în parte cererea formulată de către reclamanţi privind sesizarea Curţii Constituţionale a României în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. Sesizează Curtea Constituţională a României în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a următoarelor dispoziţii din Legea nr.95/2006, cu modificările şi completările ulterioare: art. 4 alin. 1 lit. g), art. 5 lit. i), art. 8 alin. 1 lit. c), art. 9, art. 13, art. 16 alin. 1 lit. b), art. 34, art. 37, art. 38 lit. c), art. 40, art. 51 alin. 5, art. 52 alin. 1, art. 77 lit. b) şi art. 229 alin. 2.

Respinge în rest cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, ca inadmisibilă. Cu drept de recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare, în privinţa respingerii în parte a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca neîntemeiate, excepţiile lipsei de interes a reclamanţilor şi a inadmisibilităţii acţiunii. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost completată, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi 22.11.2024 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre 1886/2024 22.11.2024

Potrivit art. 146 lit. d) din Legea Fundamentală – Curtea Constituțională are următoarele atribuții: hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului;

Conform art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată – (1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. (4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.

Textele atacate sunt:

art. 4 alin. 1 lit. g) – (1) În înțelesul prezentului titlu, termenii și noțiunile folosite au următoarea semnificație: g) ghiduri de practică medicală – documente care transpun, la nivel național, recomandările dezvoltate în mod sistematic, bazate pe dovezi științifice privind îngrijirile medicale care trebuie acordate într-o anumită circumstanță clinică, elaborate de Colegiul Medicilor din România, de societăți medicale de profil sau de experți în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Sănătății sau de unitățile din subordinea acestuia; ghidurile de practică medicală sunt avizate de Ministerul Sănătății;
art. 5 lit. i) – Funcțiile principale ale asistenței de sănătate publică vizează: i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alertă epidemiologică;

art. 8 alin. 1 lit. c) – (1) Modalitățile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt: c) activitățile desfășurate în cadrul programelor naționale de sănătate;

art. 9 – (1) Programele naționale de sănătate reprezintă cadrul implementării obiectivelor politicii și strategiei sănătății publice de către Ministerul Sănătății, ca autoritate centrală a domeniului de sănătate publică. (2) Programele naționale de sănătate se adresează populației și sunt orientate către promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor și prelungirea vieții de bună calitate. (3) Programele naționale de sănătate se adresează principalelor domenii de intervenție ale sănătății publice și răspund priorităților naționale identificate prin Strategia națională de sănătate. (4) Programele naționale de sănătate sunt finanțate de la bugetul de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, din venituri proprii, donații și sponsorizări, precum și din alte surse, potrivit legii. (5) Programele naționale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătății, cu participarea CNAS; derularea acestora se realizează de către Ministerul Sănătății și/sau CNAS, după caz.

art. 13 – (1) Institutul Național de Sănătate Publică este organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul sănătății publice, în subordinea Ministerului Sănătății, cu statut de unitate sanitară clinică fără paturi care asigură îndrumarea tehnică și metodologică a rețelei de sănătate publică, supraveghează starea de sănătate a populației, bolile transmisibile și netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sănătate comunitară, elaborează metodologii, instrumente și indicatori de monitorizare și evaluare a stării de sănătate, a serviciilor și programelor de sănătate publică și asigură un sistem informațional integrat pentru managementul sănătății publice. (2) Institutele naționale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătății publice sunt unități cu personalitate juridică și funcționează, potrivit legii, în coordonarea Ministerului Sănătății.

art. 16 alin. 1 lit. b) – (1) Ministerul Sănătății, ca autoritate centrală în domeniul asistenței de sănătate publică, are în principal următoarele atribuții și responsabilități: b) elaborează și avizează reglementări în domeniul sanitar;

art. 34 – Asistența medicală preventivă din colectivitățile de copii preșcolari, școlari și studenți se asigură prin cabinetele medicale organizate, conform legii, în unitățile de învățământ preșcolar, școlar sau universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, după caz.

art. 37 – Punerea pe piață a medicamentelor, precum și activitatea de farmacovigilență se realizează conform legii.

art. 38 lit. c) – Orice persoană fizică sau juridică, având calitatea de angajator, este obligată să asigure fondurile și condițiile necesare pentru: c) vaccinarea și profilaxia specifică impusă de riscurile de la locul de muncă.

art. 40 – (1) Informațiile privind sănătatea persoanelor se păstrează la autoritățile de sănătate publică teritoriale, la autoritățile de sănătate publică ale ministerelor cu rețea sanitară proprie, precum și la instituțiile desemnate și pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evaluării stării de sănătate a populației.(2) Folosirea în alte scopuri a informațiilor înregistrate se poate admite numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:a) există o dispoziție legală în acest sens;b) există acordul persoanei în cauză;c) datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii unei persoane sau a comunității, după caz;d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmăririi penale.(3) Păstrarea confidențialității informațiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toți salariații care prin activitatea pe care o desfășoară au acces la acestea în mod direct sau indirect.

art. 51 alin. 5 – Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate se aprobă după cum urmează: a) prin ordin al ministrului sănătății pentru programele naționale de sănătate publică; b) prin ordin al președintelui CNAS, cu avizul Ministerului Sănătății, pentru programele naționale de sănătate curative.

art. 52 alin. 1 – Implementarea programelor naționale de sănătate se realizează prin unități de specialitate selectate în baza criteriilor aprobate în normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate.

art. 77 lit. b) – Cabinetul de medicină de familie poate desfășura următoarele activități: b) activități de medicină preventivă;

şi

art. 229 alin. 2 – Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru multianual, care se elaborează de CNAS în urma negocierii cu Colegiul Medicilor din România, denumit în continuare CMR, Colegiul Medicilor Stomatologi din România, denumit în continuare CMSR, Colegiul Farmaciștilor din România, denumit în continuare CFR, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, denumit în continuare OAMGMAMR, Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor, denumit în continuare OBBC, Colegiul Fizioterapeuților din România, denumit în continuare CFZRO, Colegiul Dieteticienilor din România și cu alte organizații profesionale recunoscute la nivel național, precum și în urma consultării cu organizațiile patronale, sindicale și profesionale reprezentative din domeniul medical. Proiectul se avizează de către Ministerul Sănătății și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, până la data de 30 iunie pentru anul în care urmează să se aprobe un nou contract-cadru. Data intrării în vigoare a contractului-cadru se stabilește în cuprinsul hotărârii Guvernului prin care acesta se aprobă și corespunde cu începutul unui nou trimestru calendaristic.

Dacă sunt admise de către CCR sunt aplicabile dispozițiile art. 147 din Constituție – Deciziile Curții Constituționale (1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. (2) În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale. (3) În cazul în care constituționalitatea tratatului sau acordului internațional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate. Tratatul sau acordul internațional constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat. (4) Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.