Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și comportamentul de MILOG S.A. 

 

MApN și structurile subordonate cheltuiesc miliarde de euro pe înzestrare, Fură din soldele militarilor, Fură din pensiile militarilor rezerviști și nu își permit să plătească o taxă de timbru judiciar de 200 de lei?

Măcar să fi venit cu un raționament logico – juridic care să stea în picioare, dar, așa este când pleci la luptă cu Proști.

Proști Doamne și Mulți.

Înțelegem că fiecare parte interesată are dreptul la a formula cerere de reexaminare taxă judiciară de timbru în baza art. 39 din OUG nr. 80/2013, dar, ditamai Casa de Pensii Sectorială a MApN ce a furat (și continuă să o facă) la propriu din pensiile militarilor să vină să facă pe ”milogul S.A.” formulând cerere de reexaminare taxa de timbru, considerând că nu datorează o taxă judiciară de timbru de 200 de lei, asta-i prea de tot.

Desigur acest lucru se datorează analfabetismului funcțional ce BÂNTUIE la propriu Ministerul Apărării Naționale, unde Prostia a devenit SPORT NAȚIONAL SAU STANDARD NAȚIONAL, începând de la vârf (așa cum se împute peștele de la cap).

Adică subsemnatul recurent – reclamant să plătească taxă judiciară de timbru, cu pensie militară de stat FURATĂ LA PROPRIU de sclăveții din CPS a MApN, dar această structură SUROGAT să nu plătească.

Băi ce Milogi!

 

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Dosar nr.  18244/3/2021/a1

ÎNCHEIERE

Şedinţa din Camera de Consiliu de la 22 Septembrie 2022

Completul compus din:

PREŞEDINTE ###### ##### #######

Judecător ######## ##### ######

Judecător ####### ######### #######

Grefier ##### ##### ####

Pe rol se află judecarea cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru formulată de petenta-recurentă, CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE – UNITATEA MILITARĂ 02505 BUCUREŞTI, în cauza având ca obiect recursurile declarate de recurenta-pârâtă şi recurenţii-reclamanţi  DAN BĂZĂVAN şi ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR împotriva sentinţei civile nr. ####/25.03.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II –a Contencios Administrativ şi Fiscal, în cadrul dosarului nr. 18244/3/2021, în contradictoriu cu intimatul-pârât, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.

Cererea se judecă în camera de consiliu, fără citarea părţilor. S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, Curtea reţine cauza în pronunţare asupra cererii de reexaminare taxă timbru. C U R T E A, Analizând cererea de reexaminare de faţă, constată următoarele:

Prin rezoluţia din data de 26.08.2022, judecătorul învestit cu soluţionarea recursului declarat în dosarul nr. 18244/3/2021 a stabilit obligaţia recurentei, CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 Ron.

În cuprinsul adresei emise pe numele recurentei, astfel cum rezultă din cuprinsul exemplarului de la dosar – fila 47, a fost inserată obligaţia acestuia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.

Împotriva acestei măsuri, recurenta, CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE a formulat prezenta cerere de reexaminare, prin care a arătat următoarele:

Instanţa în mod eronat a reţinut că, aferent cererii de recurs formulată de Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, aceasta datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.

Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale nu datorează respectiva taxă judiciară de timbru, deoarece, în temeiul prevederilor art. 30 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, formulate de instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când u ca obiect venituri publice. Potrivit prevederilor art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii şi prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Casa de pensii sectorială Ministerului Apărării Naţionale este o instituţie publică, ale cărei cheltuieli curente şi de capital se asigură integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Totodată, a precizat faptul că a îndeplinit dispoziţia instanţei de judecată, în sensul achitării sumei de 200 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru, conform Ordinului de plată nr. 14154 din 06.09.2022.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 39 şi art. 45 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.

Deliberând asupra cererii, Curtea reţine că potrivit art. 30 alin.(l) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru „Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

Ca atare, dispoziţiile legale dau valoare la doua ipoteze distincte, diferite ca întindere şi cu aplicare limitată.

Dacă în prima ipoteză a textului arătat legiuitorul a dorit să nu supună niciunei obligaţii de timbrare, orice fel de cerere ori acţiune formulata de Senat, Camera Deputaţilor, Presedinţia României, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Ministerul Finantelor, indiferent de obiectul litigiului, inclusiv exercitarea cailor de atac, de către aceste institutii publice limitativ enumerate în text;

în a doua ipoteza a textului menţionat, sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru cererile si acţiunile formulate de alte instituţii publice, decât cele enumerate mai sus, indiferent de calitatea procesuala a acestora, dar numai daca au ca obiect venituri publice.

Diferenţierea intre cele două categorii de instituţii publice, în ceea ce priveşte limitele scutirii legale de plată a taxei judiciare de timbru este vădită şi de esenţă.

Astfel dacă în prima situaţie nu are nicio importanţă obiectul dosarului în curs de soluţionare, iar instituţia publică este enumerată limitativ de textul legal, în ceea ce priveşte a doua situaţie, aplicabilă altor instituţii publice decât cele enumerate mai sus, scutirea legală este acordată numai în măsura în care obiectul acţiunii sau cererii deduse judecăţii îl reprezintă venituri publice.

În prezenta cauză, din punct de vedere al instituţiei publice căreia îi este aplicabilă norma legală, ne aflăm în a doua ipoteză a articolului 17, alte instituţii publice, însă obiectul acestuia nu este reprezentat de venituri publice, ci se soluţionează o cerere prin care se solicită obligarea pârâtei la soluţionarea unei cereri adresate de reclamant. Aşadar, obiectul pricinii nu este legat in vreun fel de venituri publice, fiind în discuţie un eventual refuz de a răspunde solicitării. În contextul cauzei, doar o enumerare a categoriilor veniturilor publice nu poate constitui un argument suficient pentru susţinerea unei astfel de teze.

Prin urmare, norma art. 30 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 80/2013, statuează la nivel de principiu că o astfel de instituţie publică, cum este cea din prezenta cauză, poate fi scutită de plata taxei judiciare de timbru doar în situaţia în care obiectul cererii deduse judecăţii are ca obiect, limitativ şi exclusiv, venituri publice, ceea ce nu este cazul speţei. Extrapolarea situaţiei de excepţie statuată de legiuitor şi la alte situaţii ce nu se încadrează în sintagma venituri publice, nu face decât se constituie o adăugire la lege, fapt nepermis şi nelegal.

În consecinţă, cererea de reexaminare este neîntemeiată, şi urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge cererea de reexaminare formulată de petenta-recurentă, CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE – UNITATEA MILITARĂ 02505 BUCUREŞTI, cu sediul în sector 6, Bucureşti, ########## ######## ### ##.

Definitivă.

Pronunţată azi, 22 septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

PREŞEDINTE, Judecător, Judecător, ###### ##### ####### ######## ##### ###### ####### ######### #######

Grefier ##### ##### #### Red.###### ### 3ex./3.10.2022 com. 2 ex./………./…………/…………..