Nelegalitățile Jandarmeriei. Anulare proces – verbal de contravenție
Când agentul constatator (organul statului) încalcă Legea cineva plătește. Nici nu mai contează suma. Important este că de asta îi numesc tablagii pe acești obedienți ce nu fac cinste hainei militare, fiindcă habar nu au de art. 1 alin. (5) din Constituție, iar această atitudine de aroganță, din păcate se datorează pasivității cetățeanului.
”O haină militară în slujba politicienilor echivalează cu o pijama”, spune o vorbă de om înțelept.
Acest cetățean ce este plătitor de taxe și impozite, este amendat de analfabeții funcțional ai statului paralel.
O repet și probabil o voi mai repeta: Mergeți în instanțe, contestați procesele – verbale de contravenție și chemați și agentul constatator la repararea prejudiciului, să răspundă pentru faptele proprii împreună cu autoritatea (art. 219, corelat cu art. 1349, art. 1357, art. 1382 NCC, raportat la art. 16 din Legea Nr. 554/2004 și art. 51-52 din Constituție).
”
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Succes!
Felicitări doamnei dr. Elena – Geanina Hagimă!
Felicitări nouă celor de la Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor!
Mai jos redăm și motivarea:
Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2022:010.######
Dosar nr. 3660/299/2022
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI
SECŢIA A-II-A CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 6561/2022
Şedinţa publică de la 27.07.2022
Instanţa constituită din:
Preşedinte: ######## ####### #######
Grefier: ###### ###### #######
Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe petenta HAGIMĂ GEANINA ELENA, intimaţii DIRECTIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI „GENERAL DE BRIGADĂ ########## #####” – UNITATEA MILITARĂ NR. 575 BUCUREŞTI, DRĂGHICI SILVIU, BATALIONUL 1 DIN CADRUL DIRECŢIEI GENERALE DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, intervenienta accesorie ASOCIATIA CIVICA STOP DISCRIMINĂRII CETATENILOR şi intervenientul forţat CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie SERIA JO NR. 154272/10.01.2022.
Dezbaterile şi susţinerile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 15.06.2022, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea, în mod succesiv, până la data de 27.07.2022, când a dispus următoarele:
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.07.2022 sub nr. 3660/299/2022, petenta HAGIMĂ GEANINA ELENA a formulat, în contradictoriu cu intimații Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, Drăghici Silviu și Batalionul 1 din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, plângere contravențională împotriva procesului-verbal seria JO nr. 1542720/10.01.2022, prin care a solicitat instanței să dispună anularea procesului-verbal contestat. De asemenea, a solicitat acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 5.000 lei din partea fiecărui intimat și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare. Totodată, a solicitat obligarea intimaților la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.
În motivarea cererii, petenta a arătat că, în fapt, la data de 10.01.2022 se afla la Ministerului Sănătății, unde fusese invitată să vorbească despre pandemie, vaccinare și restricții, dată la care s-a încheiat procesul-verbal contestat, care în opinia sa a fost încheiat la ordin, cu rea-credință, cu încălcarea normelor legale și constituționale. Prin respectivul proces-verbal petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei pentru că ar fi participat la o adunare publică fără a avea asupra sa mască de protecție obligatorie, încălcând astfel prevederile HG nr. 34/2022.
În opinia petentei, fapta nu a fost descrisă, deoarece adunarea publică la care participa era una autorizată iar prezența petentei la aceasta nu a încălcat legea sau Constituția, aceasta nefiind legitimată și neatrăgându-i-se atenția cu privire la săvârșirea vreunei contravenții. Astfel, nu s-a prevăzut care este activitatea interzisă pe care o desfășura.
A învederat instanței că nu purta mască pentru că vorbea, pe durata vorbirii nefiind interzis dreptul de a da masca jos, și pentru că avea niște probleme medicale, astfel încât nu putea purta mască în permanență.
De asemenea, a criticat faptul că nu există un martor care să ateste prin semnătură presupusele fapte, că nu a fost legitimată și nu i s-a oferit posibilitatea de a formula obiecțiuni, arătând că nu este vinovată.
A precizat că intimații sunt ținuți să probeze faptele, legalitatea și temeinicia procesului-verbal, precum și vinovăția petentei, conform OG nr. 2/2001 și art. 249 C.proc.civ. A subliniat faptul că se afla în exercitarea dreptului fundamental de liberă exprimare (art. 30 din Constituție) și că în procesul-verbal nu s-a indicat fapta și textul legal încălcat, astfel încât acesta este nul de drept.
Relativ la capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri, a învederat instanței că legitimarea altor protestatari față de nelegitimarea petentei, precum și existența unor martori, filmări și alte probe pentru alți protestatari și încheierea pentru aceștia a proceselor-verbale la locul faptei, iar pentru alții la sediul unității, lipsa obiecțiunilor la unii și prezența acestora la alții constituie discriminare. Totodată, prin faptul că nu a probat faptele reținute, agentul constatator a discriminat-o pe petentă. A mai arătat că a fost privată de dreptul de acces liber la justiție, respectiv de dreptul de a contesta o sancțiune contravențională în termenul legal.
În continuare, a invocat prevederile art. 1-3 din OG nr. 137/2000, învederând instanței că pentru a exista discriminare trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:
- a) să existe o diferențiere, un tratament diferențiat aplicat în situații identice ori similare; b) diferențierea să fie bazată pe un criteriu – chiar dacă există sau nu; c) diferențierea atinge un drept – condiție îndeplinită prin lumina celor prezentate, dreptul la liberă exprimare fiind inviolabil, ca multe alte drepturi și libertăți fundamentale.
De asemenea, a arătat că se consideră lezată în drepturile sale constituționale, respectiv i-a fost lezată demnitatea, reputația și onoarea de cetățean model, precum și propria imagine.
În opinia sa, discriminarea provine și din faptul că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1 din OG nr. 2/2001. În procesul-verbal contestat nu s-a menționat care este textul concret din HG nr. 34 care a fost încălcat, nici fapta ce ar fi prevăzută de acest HG, întrucât nu constituie contravenție exprimarea nemulțumirii față de anumite situații/aspecte care îți afectează viața de zi cu zi, mai ales că impunerea vaccinării și a certificatului verde duce la îngrădirea și pierderea unor drepturi și libertăți fundamentale. Conform susținerilor sale, nu există un raționament logico-juridic care să justifice diferența de tratament, astfel încât sunt îndeplinite toate condițiile privind faptele de discriminare.
Un alt argument invocat de petentă în susținerea discriminării a fost desconsiderarea de către agentul constatator a art. 18 din OG nr. 2/2001, încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001 și încălcarea dispozițiilor art. 19 din același act normativ. A subliniat din nou faptul că lipsa legitimării constituie tratament diferit și deci o faptă de discriminare, iar în lipsa acestei legitimări nu erau întrunite condițiile legale de a fi sancționată.
Revenind la legalitatea și temeinicia procesului-verbal, a învederat instanței că modul de consemnare a faptei este ambiguu, neclar și nu este indicat cu exactitate temeiul de drept, nerezultând vinovăția petentei. A precizat că nu este întrunită condiția vinovăției, sarcina probei aparținând intimaților, prin raportare la art. 249 C.proc.civ. A mai invocat abuzul de drept al funcționarului și al autorității, precum și încălcarea clară a drepturilor civile ale petentei.
Totodată, nu există proporționalitate între faptă și sancțiune, fiind încălcat art. 5 alin. (2) lit. a) din OG nr. 2/2001.
Conform susținerilor sale, un alt motiv de nulitate absolută constă în faptul că procesul-verbal a fost încheiat de către o persoană necompetentă și cu depășirea atribuțiilor funcționale, jandarmul în cauză nefiind competent și neavând atribuții în acest sens.
În opinia sa, a fost filmată fără acordul său, fiind astfel încălcat și dreptul la propria imagine, prevăzut de art. 73 C.Civ. Mai mult, a arătat petenta, jandarmeria folosește o bază de date EvIC, care este ilegală, existența sa nefiind susținută de un temei de drept și nerespectând Regulamentul UE GDPR nr. 679/2016, implementat prin Legea nr. 190/2018. În același sens, a criticat monitorizarea video a protestatarilor, care s-a realizat, conform susținerilor sale, cu încălcarea normelor privind protecția datelor cu caracter personal. Revenind asupra bazei de date EvIC, a apreciat că trebuia să fie notificată pentru a se opune înregistrării datelor sale și pentru a solicita ștergerea acestora, mai ales că nu și-a dat niciodată consimțământul în acest sens.
În drept, a mai invocat prevederile art. 1, art. 16 art. 21, 23, 30, 53 din Constituția României, prevederile art. 14-16, art. 26, art. 70, art. 72-73, art. 77, art. 1349, art. 1357 C.civ., precum și art. 27 alin. (2) din Legea nr. 550/2004 și prevederile art. 67 din Legea nr. 55/2020. De asemenea, a invocat art. 7, 10 și 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 6, 8, 10 și 14 din CEDO, precum și Regulamentul GDPR nr. 679/2016.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei (f. 33), conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
La data de 04.03.2022 intimatul Drăghici Silviu a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului și, pe fondul cauzei, a solicitat instanței să dispună respingerea plângerii contravenționale, ca netemeinică, și menținerea procesului-verbal contestat ca legal și temeinic întocmit.
În susținerea excepției, a arătat că procesul-verbal a fost încheiat de către un agent constatator din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, unitate cu personalitate juridică, care poate sta în instanță în nume propriu, fiind reprezentată de consilier juridic.
Pe fondul cauzei, a arătat că atât constatările personale cuprinse în procesul-verbal atacat, probele video, cât și raportul de incident indică culpabilitatea petentei și săvârșirea de către aceasta a faptei contravenționale ce i-a fost imputată. Nu este suficientă contestarea de către petentă a procesului-verbal pentru ca aceasta să fie exonerată de răspundere, iar instanța sesizată cu o plângere contravențională în susținerea căreia nu se prezintă nicio probă relevantă nu poate admite plângerea, în condițiile în care singurele probe ale dosarului indică culpabilitatea contravenientei. Or, petenta nu a făcut dovada contrară față de cele reținute în sarcina sa.
Sub aspectul legalității, a învederat instanței că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor întrunește toate condițiile de formă impuse de dispozițiile art. 17 și art. 19 din OG nr. 2/2001 și cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 16 din același act normativ.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, a precizat că din economia textului art. 34 din OG nr. 2/2001 rezultă că actul de constatare și sancționare a contravențiilor face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării de drept până la proba contrară.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, a apreciat că sancțiunea aplicată este corect individualizată, prin raportare la art. 5 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001.
În drept, a mai invocat, cu titlu general, dispozițiile C.proc.civ.
La data de 16.03.2022 și la data de 18.03.2022, intimata Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București a depus întâmpinare, prin care a solicitat instanței să dispună respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată, și menținerea procesului-verbal de sancționare ca fiind legal și temeinic încheiat.
În motivare, intimata a arătat că, în fapt, la data de 10.01.2022, ora 10:55, petenta a fost depistată de către agentul constatator pe timpul desfășurării activității de protest desfășurate la Ministerul Sănătății pe str. Av. ######## ########## nr. 1-3, fără să poarte o mască de protecție de tip medical sau FFP (N95), astfel încât să-i acopere nasul și gura, încălcând astfel dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 și ale art. 1 din Anexa nr. 2 a HG nr. 34/2022, prin care se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în anumite spații și zone, în vederea prevenirii răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2.
De asemenea, intimata a învederat instanței faptul că atât constatările personale ale agentului constatator cuprinse în procesul-verbal atacat, cât și înregistrările video și raportul de incident depuse la dosar indică culpabilitatea petentei și săvârșirea de către acesta a faptei contravenționale ce i-a fost imputată, astfel încât fapta reținută este conformă cu realitatea și constituie contravenție. A adăugat că nu este suficientă contestarea procesului-verbal pentru ca petenta să fie exonerată de răspundere și că petenta, prin plângerea contravențională formulată, nu a negat săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Relativ la obligativitatea purtării măștii de protecție în aer liber, a precizat că la data săvârșirii faptei contravenientul avea obligația de a purta mască de protecție în mod corespunzător, inclusiv în spațiile publice deschise, potrivit art. 1 din Anexa nr. 2 la HG nr. 34/2022.
Referitor la criticile de nelegalitate aduse procesului-verbal, respectiv încălcarea art. 15 alin. (7) din OG nr. 2/2001, a opinat că obligațiile reglementate de art. 16 alin. (7) sunt în sarcina agentului constatator numai în cazul în care contravenientul este prezent la întocmirea procesului-verbal. Contrar susținerilor petentei, nicio prevedere legală nu condiționează întocmirea procesului-verbal în prezența contravenientului.
Mai mult, intimata a precizat că având în vedere contextul în care au fost luate măsurile pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 de către autorități, în opinia intimatei, acestea au respectat principiul proporționalității între caracterul limitărilor ce au fost impuse și scopul urmărit, astfel încât sancționarea contravențională a petentului s-a făcut cu respectarea dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și cu respectarea art. 53 alin. (1) din Constituția României.
Sub aspectul legalității, a apreciat că procesul-verbal contestat întrunește toate condițiile de formă impuse de art. 17 și art. 19 din OG nr. 2/2001 și cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, conform susținerilor intimatei, actul de constatare și sancționare a contravențiilor face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării de drept, până la proba contrară, iar procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, fiind întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări, beneficiază de prezumția de legalitate și veridicitate.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, intimata a arătat că sancțiunea aplicată este corect individualizată, prin raportare la dispozițiile art. 5 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001.
În drept, intimata a mai invocat prevederile art. 5 alin. (2) lit. d), art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 și prevederile art. 1 din Anexa nr. 2 la HG nr. 967/14.11.2020.
La data de 29.04.2022 Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor a formulat cerere de intervenție accesorie, prin care a precizat că susține poziția procesuală a petentei în contradictoriu cu intimații din prezenta cauză.
În motivare, a învederat instanței că scopul pentru care a fost înființată Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor este protecția drepturilor și libertăților omului, având calitate procesuală activă în litigiile ce privesc existența unei discriminări, iar intimații au încălcat repetat drepturile fundamentale, sancționând contravențional nelegal și netemeinic mai mulți membri.
Având în vedere că petenta a fost sancționată contravențional de către DGJMB cu diferite ocazii pentru diverse fapte, a apreciat că pe lângă discriminare se poate constata chiar hărțuirea acesteia, conform OG nr. 137/2000.
În continuare, a invocat incidența în cauză a Deciziei CCR nr. 50/2022 și, în altă ordine de idei, a solicitat instanței să constate și să sancționeze abuzul de drept, căci intimata DGJMB își exercită abuziv drepturile procesuale.
În opinia sa, se poate identifica, pe lângă faptele de discriminare (situații identice față de aceeași categorie socioprofesională, tratament diferențiat fără a exista un raționament logico-juridic care să justifice această diferență de tratament), abuzul de drept.
A arătat că are un interes propriu, legitim, determinat, născut și actual, prin raportare la art. 1-3 din OG nr. 137/2000, art. 1 alin. (3), art. 16, art. 32 din Constituție și art. 14 din CEDO, petenta fiind și membru asociat. Mai mult, este o asociație ce reprezintă interesele unor cetățeni ce au constatat că le sunt încălcate drepturile constituționale și legale de către intimate, fiind îndeplinite condițiile art. 32-33 C.proc.civ. Interesul propriu rezultă în mod clar și din art. 3 alin. (2) lit. a) din Statutul Asociației corelat cu celelalte dispoziții legale și constituționale, prin efectul art. 1 alin. (5) din Constituția României.
A învederat instanței că prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. În atare situație este încălcat art. 16 din Constituție.
În drept, a mai invocat prevederile art. 10, 12, 61, 63, 67, 148-151, 187, 192 și art. 194-195 C.proc.civ., art. 15 C.civ., art. 8 din Legea nr. 554/2004, precum și, cu titlu general, prevederile OG nr. 137/2000. De asemenea, a invocat art. 1 alin. (3) și (5), art. 16, art. 21, art. 51-52 din Constituția României, precum și prevederile CEDO și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului.
Cererea de intervenție a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei (f. 124).
La data de 03.05.2022 și la data de 04.05.2022 petenta a formulat răspuns la întâmpinare și note de ședință, prin care a învederat instanței că aceasta este competentă general, material și teritorial să judece cauza, solicitând totodată respingerea apărărilor invocate de intimați, ca neîntemeiate.
În motivare, a reiterat, în esență, aspectele învederate în cuprinsul cererii, precizând suplimentar că la data de 15.02.2022 Curtea Constituțională a României a constatat ca fiind neconstituțională în ansamblul ei OUG nr. 192/2020.
Totodată, a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a persoanelor care au semnat întâmpinarea, întrucât nu au fost depuse actele administrative de reprezentare, în conformitate cu prevederile art. 151 C.proc.civ. Astfel, a solicitat anularea întâmpinării pentru acest motiv, invocând art. 205, art. 174 alin. (1) și art. 271 C.proc.civ.
De asemenea, a solicitat introducerea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, în temeiul art. 27 alin. (3) din OG nr. 137/2000.
La termenul din data de 04.05.2022 instanța, în temeiul art. 78 alin. (1) C.proc.civ. și art. 27 alin. (3) din Legea nr. 137/2000, a dispus introducerea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, în calitate de intervenient.
Intimata Batalionul 1 din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București nu a formulat întâmpinare și, deși legal citată, nu s-a prezentat în fața instanței pentru a arăta apărările și dovezile sale.
Intervenientul forțat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a formulat întâmpinare și nici nu a prezentat instanței în alt mod punctul său de vedere.
La termenul din data de 15.06.2022 instanța a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor, pentru motivele învederate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată.
De asemenea, instanța a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant pentru semnatarii întâmpinării, invocată de petentă, și a anulat întâmpinarea formulată în numele intimatei Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, pentru motivele învederate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată.
De asemenea, a invocat din oficiu și a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei Batalionul 1 din cadrul Direcției Generală de Jandarmi a Municipiului București și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului ######## ######, pentru motivele învederate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată.
Sub aspectul cererilor de probatorii, instanța a încuviințat pentru petentă și intervenientul accesoriu proba cu înscrisuri, iar în cadrul administrării acestei probe, petenta a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, procesul-verbal contestat și alte înscrisuri.
Intervenientul accesoriu a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele: cerere adeziune, încheiere, adrese, aviz și alte înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal seria JO nr. 1542720 din data de 10.01.2022 (f. 32), petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 cu amendă în cuantum de 500 lei, în temeiul art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020.
În sarcina petentei a fost reținut că, la data de 10.01.2022, ora 10:55, pe str. Av. ######## ########## nr. 1-3, a fost surprinsă în timp ce participa la o adunare publică, neavând asupra sa masca de protecție obligatorie, încălcând astfel prevederile HG nr. 34 din 06.01.2022.
În cuprinsul procesului-verbal, la rubrica Alte mențiuni s-a consemnat faptul că procesul-verbal a fost întocmit ulterior la sediul unităţii în urma vizualizării filmărilor operative.
Împotriva acestui proces-verbal petenta a formulat plângere contravențională, invocând nelegalitatea acestuia.
De asemenea, a solicitat acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 5.000 lei din partea fiecărui intimat și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare.
În drept, cu titlu preliminar, instanța se va pronunța asupra consecințelor soluțiilor date cu privire la excepțiile procesuale prin încheierea de ședință din data de 15.06.2022.
Astfel, instanța va respinge cererea formulată în contradictoriu cu Batalionul 1 din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
De asemenea, va respinge capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal ##### ## ### ######/10.01.2022, formulat în contradictoriu cu intimatul ######## ######, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În continuare, în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal seria JO nr. 15242720/10.01.2022, instanța reține următoarele:
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității sale, instanța va proceda la examinarea acestuia prin prisma motivelor de nulitate absolută instituite de prevederile art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, se constată că procesul-verbal cuprinde numele și prenumele agentului constatator, numele, prenumele și codul numeric personal al contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator, astfel încât sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de norma legală menționată.
Tot relativ la legalitatea procesului-verbal, instanța reține următoarele:
Conform art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt: d) măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu.
De asemenea, art. 1 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 34/2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 8 ianuarie 2022, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în vigoare de la 06.01.2022 până la 06.02.2022, deci și la momentul întocmirii procesului-verbal contestat, prevede următoarele: în condiţiile art. 5 alin. (2) lit. d) şi ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, în toate spațiile publice închise și deschise, se poate institui obligativitatea purtării măștii de protecție de tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere nasul și gura, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 13 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările şi completările ulterioare.
Totodată, conform art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 (forma în vigoare la data întocmirii procesului-verbal), pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.
Potrivit art. 65 lit. h) din același act normativ, constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă: h) nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d). Această contravenție se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2500 lei, conform art. 66 lit. a) din același act normativ.
Or, prin decizia Curții Constituționale a României nr. 50/15.02.2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 291/25.03.2022, a fost admisă excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020, aceasta fiind declarată neconstituțională în ansamblul său.
Astfel, începând cu data de 25.03.2022, această decizie este general obligatorie, făcând parte din ordinea juridică normativă, iar OUG nr. 192/2020, în forma de la data declarării neconstituționalității acesteia, nu mai poate fi aplicată de nicio instanță în nicio cauză și de nicio altă autoritate, în conformitate cu prevederile art. 147 din Constituție și Decizia Curții Constituționale nr. 847/2008.
Mai mult, această decizie are efectul unei legi de dezincriminare, aplicându-se retroactiv cu privire la toate contravențiile reținute și sancționate în baza modificărilor aduse prin OUG nr. 192/2020, aspect care reiese din corelarea dispozițiilor art. 12 și art. 47 din OG nr. 2/2001 și ale art. 4 C.pen., avându-se în vedere și Decizia nr. 651/2018 a Curții Constituționale.
Astfel, conform dispozițiilor art. 12 alin. (1) din OG nr. 2/2001, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.
Deși, în speță, nu este vorba de o lege nouă, ci de o decizie a Curții Constituționale, instanța reține dispozițiile art. 47 din OG nr. 2/2001, care prevăd că dispozițiile OG nr. 2/2001 se completează, din punctul de vedere al dreptului material, cu dispozițiile Codului penal. În materie penală, dispozițiile art. 4 C.pen., care reglementează dezincriminarea, au fost analizate în Decizia nr. 651/2018 a Curții Constituționale, prin care s-a stabilit că o decizie a Curții de declarare a neconstituționalității unei norme de incriminare are efectele unei legi de dezincriminare.
În virtutea celor de mai sus, de la data publicării deciziei Curții Constituționale, aceasta va avea efectul unei legi de dezincriminare a contravențiilor reținute și sancționate în baza modificărilor aduse prin OUG nr. 192/2020.
Prin urmare, faptele care nu au fost sancționate până la intervenția unei norme care să alinieze prevederile legale cu cele ale deciziei Curții Constituționale nu mai pot fi sancționate, iar sancțiunile aplicate pentru o contravenție dezincriminată nu mai pot fi executate, astfel cum s-a statuat și prin Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale, prin care art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 a fost declarat neconstituțional în măsura în care prin sintagma „nu se mai sancționează” prevăzută în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii contravenționale, nu și executarea acesteia.
Instanța reține că, în sarcina petentului, a fost reținută săvârșirea contravenției prevăzute de art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, ca urmare a faptului că acesta nu a purtat mască de protecție în spațiul public, cu încălcarea prevederilor art. 1 Anexa 2 din H.G. nr. 34/2022. Or, aceste din urmă prevederi legale fac trimitere în mod expres la dispozițiile art. 13 din Legea nr. 55/2020, care au fost modificate prin O.U.G. nr. 192/2021, în sensul că a fost instituită obligația purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, inclusiv în cele deschise.
Anterior modificării aduse prin O.U.G. nr. 192/2021, care a avut loc la data de 06.11.2020, art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 prevedea că pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Prin urmare, instituirea obligației purtării măștii de protecție în spațiile publice deschise a avut loc prin O.U.G. nr. 192/2021, act normativ care, însă, a fost declarat neconstituțional în integralitatea sa prin decizia Curții Constituționale a României nr. 50/15.02.2022. Cu alte cuvinte, în raport de admiterea excepției de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 192/2021, care a modificat lit. a) art. 13 din Legea nr. 55/2020, aceasta din urmă a revenit la forma anterioară modificării, și anume aceea anterioară datei de 06.11.2020, care nu prevedea obligația purtării măștii în toate spațiile publice, ci doar în spațiile publice închise.
Date fiind aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal a fost nelegal întocmit prin reţinerea contravenției prevăzute de 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, deoarece această faptă nu mai este prevăzută de legea contravențională, ca urmare a efectelor deciziei Curții Constituționale. Totodată, instanța apreciază a fi de prisos cercetarea procesului-verbal sub aspectul celorlalte cauze de nulitate invocate sau sub aspectul temeiniciei, întrucât doar un proces-verbal de contravenţie legal întocmit poate face dovada situaţiei de fapt reţinute în cuprinsul său.
Având în vedere considerentele expuse anterior, în temeiul art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite acest capăt de cerere și va anula procesul-verbal seria JO nr. 1542720/10.01.2022.
În ceea ce privește capetele de cerere având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 5.000 lei din partea fiecărui intimat și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, instanța reține următoarele:
Cu titlu preliminar, instanța constată că, potrivit susținerilor petentei, discriminarea provine din faptul că aceasta nu a fost legitimată, la constatarea faptei reținute în sarcina sa nu au existat martori, filmări și alte probe și încheierea procesului-verbal a avut loc la sediul unității de jandarmi, neavând posibilitatea să formuleze obiecțiuni, spre deosebire de alți protestatari, care au fost legitimați, au beneficiat probe, iar încheierea procesului-verbal s-a realizat în prezența acestora, astfel încât aveau posibilitatea de a formula obiecțiuni. De asemenea, intervenienta accesorie a invocat, suplimentar, faptul că discriminarea provine din faptul că participarea petentei la protest a fost condiționată de purtarea măștii de protecție.
Cu privire la susținerile petentei, instanța reține că acestea nu au fost dovedite și că, chiar dacă s-ar fi probat că încheierea proceselor-verbale s-ar fi făcut în condiții diferite pentru persoane diferite, o astfel de situație nu este de natură să conducă la discriminarea petentei. În același sens, nici condiționarea participării petentei la protest de purtarea unei măști de protecție nu reprezintă discriminare, pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 1 alin. (2) lit. e) din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: e) drepturile economice, sociale și culturale (…), iar alin. (3) al aceluiași articol prevede că exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul acestui articol privește persoanele aflate în situații comparabile.
În continuare, instanța arată că, însă, potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
În acest sens, instanța constată că petenta nu a invocat și, cu atât mai mult, nu a dovedit că a beneficiat de un tratament (pretins) inegal întemeiat, chiar și indirect, pe vreun criteriu de diferențiere, astfel cum acestea au fost expuse supra de către instanță. Cu alte cuvinte, instanța observă că petenta nu a invocat și nu a dovedit că modalitatea diferită de încheiere a proceselor-verbale pentru sancționarea petentei și pentru sancționarea altor persoane a avut la bază vreun criteriu de discriminare, element esențial pentru a se constata că aceasta s-a aflat în situația unei discriminări.
Astfel, petenta nu doar că nu a învederat concret un astfel de criteriu, dar a precizat, la prezentarea condițiilor discriminării, că diferențierea trebuie să fie bazată pe un criteriu, „chiar dacă există sau nu”, afirmație contrară normei legale precitate.
Relativ la aspectul invocat de intervenienta accesorie, chiar dacă am admite că nepurtarea măștii de protecție constituie un astfel de criteriu, instanța reține că participarea tuturor persoanelor la protestul respectiv a fost condiționată de purtarea acesteia, nu doar a petentei, întrucât la acel moment această condiție era instituită de lege. De asemenea, nu s-a făcut dovada că altor participanți li s-a permis să participe fără să poarte mască, astfel încât nu s-a dovedit existența unui tratament diferențiat, și, chiar presupunând că s-ar fi făcut o astfel de dovadă, săvârșirea de către alte persoane a unor contravenții și nesancționarea acestora nu înlătură propria conduită contravențională a petentei și nu impun nesancționarea sa (la momentul încheierii procesului-verbal fapta reținută în sarcina petentei era prevăzută de lege cu titlu de contravenție).
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că nu sunt întrunite condițiile instituite de lege pentru reținerea discriminării, astfel încât instanța va respinge aceste capete de cerere, ca neîntemeiate.
În concluzie, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată și va dispune anularea procesului-verbal seria JO nr. 1542720/10.01.2022, urmând să respingă, în rest, cererea principală, ca neîntemeiată.
În raport de această soluție, instanța va admite în parte și cererea de intervenție accesorie.
Având în vedere soluția pe care instanța o va pronunța în cauză și în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., instanța va admite cererea petentei și va obliga intimata Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București la plata către petent a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu intimata Batalionul 1 din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
Respinge capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal seria JO nr. 1542720/10.01.2022, formulat în contradictoriu cu intimatul ######## ######, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de petenta HAGIMĂ GEANINA ELENA, CNP #############, cu domiciliul în Jud. #####, ####### în contradictoriu cu intimaţii DIRECTIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI „GENERAL DE BRIGADĂ ########## #####” – UNITATEA MILITARĂ NR. 575 BUCUREŞTI, cu sediul în Bucureşti, #### ############# ### #-11, sector 1, ######## ######, cu domiciliul în Bucureşti, #### şi cu domiciliul procesual ales în
Bucureşti, sector 1, #### ############ ### #-11, Cazarma #######, BATALIONUL 1 DIN CADRUL DIRECŢIEI GENERALE DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, cu sediul în Bucureşti, #### ############# ### #-11, sector 1, cu participarea intervenientului forţat CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ########### nr. 1-3, sector 1.
Dispune anularea procesului-verbal seria JO nr. 1542720/10.01.2022.
Respinge, în rest, cererea principală, ca neîntemeiată.
Admite în parte cererea de intervenţie accesorie formulată de ASOCIATIA CIVICA STOP DISCRIMINĂRII CETATENILOR, ### ########, cu sediul în Bucureşti, sector 3, str. Intr. Reconstrucţiei nr. 1, ### ##, ### #, ### #, ap. 322, camera 1 şi cu sediul procesual ales în Bucureşti, #### ###### ### #, ### ###, ### #, .
Obligă intimata Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti la plata către petentă a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 27.07.2022.
PREŞEDINTE:
######## ####### #######
GREFIER:
###### ###### #######
Red: A.T.A.Th.red: ###
8ex/26.08.2022
https://portal.just.ro/299/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=29900000000920487&id_inst=299
Felicitari domnului Dan Bazăvan, Asociației Stop Discriminării Cetățenilor! Aceste izbande sunt un motiv in plus pentru noi toti de a continua lupta pentru adevar, dreptate pe toate planurile.
Sa nu uitam că și dumneavoastră sunteți membru asociat, iar lupta dumneavoastră este la fel de importanta pentru societatea civilă.