Buturuga mică răstoarnă carul mare.
Și totuși Pământul este rotund.
Încă există speranță pentru Justiția din România.
După ce în 2018 mi-am luat o țeapă de zile mari MARCA Renault Commercial Roumanie și SC Meridian Vest SRL, când am fost practic păcălit să cumpăr un Renault clio, 1,2 l, benzină, un proces ce a durat aproape 2 ani, iată că Justiția Română le arată francezilor și lui Macron, ”degetul mijlociu”, față de art. 1 alin. (5) din Constituție (în România Supremația Constituției și a Legii sunt Obligatorii).
Desigur aici am avut o contribuție extraordinară căci mi-a luminat Dumnezeu mințile și le-am arătat argumentat logico – juridic și eu, un ”Mare deget mijlociu”, inclusiv obedienților de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Păi bă intrușilor, voi credeți că România chiar este țara nimănui?
Pe fond Curtea de Apel București a anulat Hotărârea CNCD nr. 592/05.08.2020 rezultând că discriminarea poate să emane și din contractele comerciale ale operatorilor economici.
Ieri, la Înalta Curte de Casație și Justiție am avut o pledoarie fulminantă (în sală fiind și decanul Baroului București, ce tot strâmba din nas atunci când am invocat soluția pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX – a Contencios administrativ și fiscal prin care Uniunea Națională a Barourilor din România a fost obligată la plata de despăgubiri pentru discriminare în favoarea subsemnatului reclamant consilier juridic, Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN).
Mirific, NU?
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Numărul dosarului: 5355/2/2020Numărul vechi al dosarului: -Data formării dosarului la ÎCCJ: 05.10.2021Data inițială a dosarului: 30.09.2020Materia juridică din care face parte obiectul dosarului: Contencios administrativ şi fiscalSecție: Secţia de Contencios Administrativ şi FiscalObiectul dosarului: anulare act administrativObiectele secundare ale dosarului: -Stadiul procesual: RecursStadiul procesual combinat: -Părțile din dosar:
- ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR – Petent (Intervenient în numele altei persoane)
- BĂZĂVAN DAN – Recurent (Reclamant)Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 25.11.2021
- CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII – Intimat (Pârât)Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 13.10.2021
-
RENAULT COMERCIAL ROUMANIE SRL – Intimat (Pârât)
Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 13.10.2021
-
SC MERIDIAN VEST SRL – Recurent (Pârât)
Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 12.11.2021
- AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR – Intimat (Pârât)Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 13.10.2021
-
GROUPE RENAULT ROMÂNIA – Intimat (Pârât)
Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 13.10.2021
Ședințe de judecată:
| Dată de ședință | Ora de începere a ședinței |
|---|
| 02.11.2022 | 9:00 |
|
Redăm mai jos Hotărârea nr. 619/2020 a Curții de Apel București:
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Dosar nr. 5355/2/2020
SENTINŢA CIVILĂ NR. 619
Şedinţa publică de la 19.04.2021 Curtea constituită din:
PREŞEDINTE – ####### #######
GREFIER # #########
Pe rol fiind soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul BĂZĂVAN DAN în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, SC MERIDIAN VEST SRL, GROUPE RENAULT ROMÂNIA, Renault Commercial Roumanie şi AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR, având ca obiect „anulare act administrativ – Hot. 592/05/08/2020”. Dezbaterile în cauză au avut loc în şedinţa publică de la 16.04.2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la data de data de 19.04.2021, când a dispus următoarele:
C U R T E A,
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 30.09.2020, astfel cum a fost precizată, reclamantul BĂZĂVAN DAN a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, RENAULT COMEMRCIAL ROUMANIE SRL, Groupe Renault România, SC MERIDIAN VEST SRL şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, anularea Hotărârii CNCD nr. 592/05.08.2020, să se constate discriminarea sa conform celor arătate în sesizarea adresată CNCD, sancţionarea Colegiului director şi a CNCD pentru discriminare, acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 4.000.000 lei şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun şi sancţionarea pentru discriminare a CNCD şi obligarea sa la plata de daune morale pentru lezarea demnităţii şi onoarei în cuantum de 1.000.000 lei, cu cheltuieli de judecată. În motivare, reclamantul a arătat, în esenţă, că a sesizat CNCD pentru constatarea şi sancţionarea unor fapte de discriminare săvârşite de ceilalţi pârâţi, iar prin hotărârea atacată Consiliul, în mod nelegal, a reţinut că nu este competent să soluţioneze sesizarea. A susţinut totodată că hotărârea a fost dată cu depăşirea termenului legal şi că nu este semnată decât de Preşedinte, nu şi de ceilalţi membri ai Colegiului Director. Pârâta ANPC a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţiile lipsei calităţii sale procesuale pasive şi lipsei de interes a reclamantului, iar în subsidiar a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată. ######## ####### ######### ######## SRL şi SC ######## #### SRL, la rândul lor, au formulat fiecare în parte întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată, sens în care au susţinut că faptele sesizate de reclamant nu constituie fapte de discriminare, ci ţin de raporturi contractuale de natură comercială.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinări, prin care a invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a pârâţilor şi nulitatea întâmpinărilor, solicitând totodată să se respingă excepţiile invocate de pârâţi şi să se înlăture apărările acestora. A invocat şi excepţia decăderii CNCD din dreptul de a depune întâmpinare.
Totodată reclamantul a depus cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a OG nr. 137/2000, în întregul său, şi a unor dispoziţii din Legea nr. 193/2000. Pârâta ANPC a depus punct de vedere cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, în sensul respingerii acesteia ca inadmisibilă. Prin încheierea de şedinţă din data de 19.03.2021 Curtea a soluţionat excepţiile invocate în cauză, pentru motivele acolo arătate, respectiv a respins excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarilor întâmpinărilor şi excepţia nulităţii întâmpinărilor invocate de reclamant, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ANPC şi excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii invocate de această pârâtă, precum şi excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei Groupe Renault România invocată de pârâta ####### ######### ######## SRL şi a admis excepţia inadmisibilităţii celui de-al doilea capăt de cerere invocată din oficiu.
Reclamantul a invocat totodată excepţia de nelegalitate a Ordinului Preşedintelui CNCD nr. 144/2008, ce a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea de şedinţă din data de 16.04.2021, pentru motivele acolo arătate. În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-a depus la dosar Hotărârea CNCD atacată şi documentaţia administrativă ce a stat la baza adoptării acesteia. Proba cu interogatoriul pârâţilor şi probele materiale cu fişiere foto, video şi audio stocate pe CD, propuse de reclamant prin cererea introductivă, au fost respinse ca nefiind concludente şi utile pentru soluţionarea cauzei. Analizând actele şi lucrările dosarului,
Curtea reţine următoarele: Prin Hotărârea CNCD nr. 592/05.08.2020 s-a admis excepţia de necompetenţă materială a Consiliului, invocată din oficiu, în ce priveşte soluţionarea petiţiei adresate autorităţii de reclamantul din prezenta cauză, BĂZĂVAN DAN, petiţie înregistrată sub nr. 7688/16.12.2019, în baza căreia s-a format dosarul CNCD nr. 878/2019, calitatea de persoane reclamate revenind pârâţilor din cauza de faţă, RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE SRL, Groupe Renault România, SC MERIDIAN VEST SRL şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. În acest sens, CNCD a reţinut că, prin petiţia mai sus menţionată, petentul a sesizat Consiliul cu privire la faptul că a comandat un autoturism marca Renault în anul 2018, ce a fost achitat în aprilie 2018 şi livrat în iunie 2018, mult mai târziu decât altor clienţi, apreciind că s-a încercat inducerea sa în eroare pentru a semna un contract de tranzacţie prin care i se cerea să renunţe la reclamaţiile către ANPC.
Totodată, petentul a semnalat fptul că a avut o problemă cu sistemul de frânare al autovehiculului, astfel că s-a prezentat în service pentru reparaţii, însă nu i s-a permis accesul şi, de asemenea, a constatat că alte persoane beneficiază de garanţia legală pentru repararea autovehiculului. A menţionat şi că autoturismul are o serie de probleme care nu au fost remediate, astfel încât a trebuit să intervină rezoluţiunea contractului. Raportat la obiectul petiţiei astfel descris şi la susţinerile părţilor, redate in extenso, CNCD a reţinut că petentul a formulat o sesizare cu privire la presupusa discriminare la care a fost supus, în calitate de client contractual, în legătură cu achiziţionarea unui autovehicul, de către dealer-ul auto şi service-ul care au încălcat prevederile contractuale, precum şi de ANPC, care a efectuat verificări în urma reclamaţiilor sale şi nu a acordat un răspuns în termenul legal, în final modul de soluţionare nefiind cel aşteptat şi dorit de petent.
În acest context, CNCD a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale materiale, în ceea ce priveşte aspectele ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, atribute ce intră în sfera de competenţă a instanţelor de judecată. Raportându-se la solicitările petentului de a se constata că tratamentul aplicat de părţile reclamate în cazul său este unul diferenţiat faţă de cel aplicat altor clienţi aflaţi în situaţii identice, cărora li s-au respectat clauzele contractuale în ceea ce priveşte activitatea pe care societăţile respective o defăşoară în mod curent, inclusiv cu privire la vicii ori defecţiuni ale bunului achiziţionat, precum şi la nemulţumirile petentului cu privire la neacordarea unui răspuns în termenul legal şi la modul de soluţionare a petiţiei formulate către ANPC, CNCD a constatat că speţa pune în discuţie modul de interpretare şi aplicare a cadrului legal incident cu privire la raporturile juridice dintre părţi, care sunt raporturi de natură comercială, cu referire la faptul că nu i s-a pus la dispoziţie autoturismul pentru test drive, la livrarea cu întârziere a autoturismului, la nerezolvarea defectelor reclamate pentru bunul achiziţionat, la rezoluţiunea contractului, aspecte ce vizează exclusiv relaţiile juridice comerciale dintre părţi şi care, nicidecum, nu pot face obiectul soluţionării de către CNCD, ci pot fi soluţionate şi tranşate doar în cadrul unui litigiu în faţa instanţelor de judecată.
Totodată s-a luat act că aspctele invocate în cadrul petiţiei fac referire la nemulţumirile petentului în raport cu ANPC, respectiv nemulţumirile sale legate de modul în care una dintre autorităţile statului şi-a îndeplinit atribuţiile, întâzierea unui răspuns din partea autorităţii sau faptul că acest răspuns nu este cel anticipat şi dorit de către petent neputând evhivala cu o discriminare în sensul OG nr. 137/2000, competenţa aparţinând, de asemenea, instanţei de judecată. Pentru aceste motive, CNCD a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, în raport de obiectul petiţiei, respectiv nerespectarea clauzelor contractuale, inclusiv cu privire la vicii ori defecţiuni ale bunului achiziţionat, şi nemulţumirile petentului cu privire la neacordarea unui răspuns în termenul legal şi modul de soluţionare a reclamaţiei de către ANPC, competenţa de soluţionare aparţinând, în mod exclusiv, instanţelor judecătoreşti.
Împotriva aceste Hotărâri a CNCD, reclamantul a formulat prezenta acţiune în contencios administrativ, aducând critici de nelegalitate atât de ordin formal, cât şi de ordin substanţial. Cu titlu prealabil, în ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de reclamant, aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă, reţinându-se că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu are legătură cu soluţionarea cauzei, în condiţiile în care, pe de o parte, vizează Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, ce nu are nicio incidenţă în speţă, iar, pe de altă parte, vizează OG nr. 137/2000 în întregul său, însă fie sunt antamate chestiuni reglementate în cuprinsul acestui act normativ care nu fac obiectul cauzei, precum condiţiile prevăzute de lege pentru a se reţine o faptă de discriminare, prescripţia dreptului de sesizare a CNCD etc., or, în discuţie în speţă este exclusiv competenţa CNCD de a soluţiona o anumită petiţie, fie nu pot fi identificate critici propriu-zise de neconstituţionalitate a reglementării, in abstracto, raportat la anumite texte din Constituţie ce ar fi încălcate, fiind exprimate mai degrabă nemulţumiri cu privire la modul de interpretare şi aplicare a legii de către CNCD ori de alte entităţi în situaţii concrete. Faţă de soluţia ce va fi dată cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cererea de suspendare a judecăţii cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate va fi respinsă ca lipsită de obiect. În continuare, raportat la criticile de nelegalitate formulate de reclamant, Curtea reţine, în primul rând, în ce priveşte faptul că s-ar fi depăşit de către CNCD termenul de soluţionare a petiţiei, că, fără a fi necesar să se verifice dacă susţinerile reclamantului în acest sens se confirmă, raportat la dispoziţiile legale incidente şi la situaţia de fapt din speţă, este suficient să se arate că termenele prevăzute de lege pentru soluţionarea de către CNCD a petiţiilor în materie de discriminare sunt menite doar a dinamiza procedura administrativ-jurisidcţională în faţa autorităţii, astfel încât, ca natură juridică, nu pot fi considerate termene imperative, de decădere, de natură a conduce la vicierea actelor emise cu nerespectarea lor, ci simple termene de recomandare.
Prin urmare, chiar dacă s-ar confirma, neregula invocată sub acest aspect nu poate atrage anularea Hotărârii adoptate în soluţionarea petiţiei. În al doilea rând, în ce priveşte faptul că Hotărârea este semnată doar de Preşedintele CNCD, Curtea reţine că nu există vreo dispoziţie legală, în actele normative ce guvernează activitatea Consiliului, care să impună ca înscrisul în care se materializează hotărârea adoptată şi care este comunicat părţilor să poarte semnătura tuturor membrilor Colegiului Director. Se impune a sublinia, sub acest aspect, că reclamantul nu a invocat nereguli cu privire la deliberările şi votul care au condus la adoptarea Hotărârii, mai precis nu neagă faptul că toţi membrii Colegiului Director au participat la deliberări şi că soluţia adoptată este rezultatul respectivelor deliberări, în condiţiile de cvorum şi de majoritate prevăzute de lege. Cum nu au fost invocate asemenea nereguli procedurale, vizând condiţiile de cvorum şi majoritate în care au avut loc deliberarea şi luarea hotărârii, acestea nu se impune a fi analizate în cauză şi, de altfel, nici nu s-au făcut probe în acest sens, simplul fapt că Hotărârea e semnată doar de Preşedinte, aşa cum a fost invocat de reclamant, nu poate fi reţinut ca motiv de nelegalitate susceptibil să atragă anularea, atâta timp cât nu s-a indicat şi norma legală care să impună semnarea ei de toţi membrii Colegiului Director. În al treilea rând însă, trebuie să se constate că sunt întemeiate criticile substanţaiale formulate de reclamant, respectiv cele care vizează însăşi soluţia adoptată de CNCD, de admitere a excepţiei necompetenţei sale materiale, soluţie a cărei nelegalitate se impune a fi reţinută de către instanţă.
Astfel, potrivit art. 19 alin. 1 lit. c din OG nr. 137/2000, CNCD are atribuţii de investigare, constatare şi sancţionare a faptelor de discriminare, pe care şi le exercită, potrivit alin. 2, inclusiv la sesizarea persoanelor fizice. În speţă, reclamantul a adresat CNCD o astfel de sesizare, prin care a solicitat sancţionarea pentru discriminare a persoanelor reclamate, pârâţi în prezenta cauză, învederând că i s-ar fi aplicat un tratament diferit de cel aplicat altor persoane aflate în situaţii identice fără vreo justificare obiectivă, respectiv, fără a avea pretenţia că enumerarea de mai jos este exhaustivă, că i s-a livrat un autoturism cu întârziere faţă de alţi clienţi, că alţi clienţi au efectuat test drive înainte de a achiziţiona autoturismul, iar lui nu i s-a dat această posibilitate, că a fost convins să achite preţul integral în avans, deşi nu toţi clienţii au făcut plata în acest mod, că, deşi a solicitat, nu i s-a permis accesul în service pentru a asista la reparaţii, spre deosebire de alte dăţi ori de tratamentul aplicat altor persoane, că i s-a refuzat remedierea defecţiunilor pe bază de garanţie şi în termenul legal, deşi în cazul altor persoane s-a valorificat garanţia, că ANPC nu i-a indicat temeiul legal în baza căruia i s-a interzis accesul la reparaţii, în service, fiind astfel părtaş la discriminare, că ANPC a refuzat să soluţioneze sesizările sale în termen şi cu celeritate, ca ale oricărui alt cetăţean ori consumator, că service-ul a avut o atitudine discriminatorie faţă de el în raport cu alţi clienţi în ce priveşte rezolvarea defecţiunilor, că, în întâmpinarea depusă în alt dosar, s-a susţinut că se putea deplasa cu transportul în comun, deşi a înştiinţat dealer-ul auto şi service-ul despre problemele sale medicale.
Concluzionând, reclamantul a solicitat, prin petiţia adresată CNCD, ca, pentru încălcarea actelor normative privind soluţionarea cererilor şi prevederile contractuale, persoanele reclamate să fie sancţionate pentru discriminare. Curtea constată prin urmare, raportat la obiectul petiţiei, aşa cum reiese acesta din ampla expunere a situaţiei de fapt realizate de petent, că reclamantul a sesizat CNCD cu fapte de pretinsă discriminare, susţinând, în esenţă, că ar fi fost victima unui tratament diferenţiat în raport cu persoane aflate în situaţii similare, fără justificare, şi solicitând să fie sancţionaţi cei reclamaţi pentru discriminare.
Este adevărat că faptele reclamate au legătură cu raporturi juridice contractuale sau vizează îndeplinirea de către o autoritate publică a atribuţiilor ce îi revin, însă împrejurarea că aspectele reclamate ca fiind fapte de discriminare se grefează pe raporturi juridice de natură comercială ori pe raporturi juridice de drept administrativ nu exclude competenţa CNCD, câtă vreme s-a solicitat Consiliului să constate şi să sancţioneze fapte de pretinsă discriminare, sarcina sa fiind să investigheze faptele reclamate şi să stabilească dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru a se reţine discriminarea în sensul legii, iar în caz afirmativ să le sancţioneze. Curtea are în vedere, în acest sens, că egalitatea este garantată, potrivit art. 1 alin. 2 din OG nr. 137/2000, inclusiv în sfera drepturilor economice şi a dreptului de petiţionare, astfel că trebuie să se admită competenţa CNCD şi în aceste domenii. De altfel, orice faptă de discriminare apare într-un domeniu anume al vieţii publice care, potenţial, poate intra în aria de competenţă şi a altor organe ori autorităţi ale statului, inclusiv a instanţelor de judecată, ceea ce nu exclude competenţa CNCD, potrivit propriilor sale atribuţii.
Trebuie astfel să se constate că, prin petiţia adresată CNCD, nu s-a solicitat Consiliului să angajeze răspunderea contractuală a persoanelor reclamate ori răspunderea pentru vicii ale produselor, pentru nerespectarea obligaţiei de garanţie sau pentru nerespectarea drepturilor consumatorului, nu i s-a solicitat nici să dispună rezoluţiunea contractului ori să se constate nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri de către o autoritate administrativă sau să cenzureze legalitatea răspunsului formulat de autoritate la respectiva cerere.
Ci, Consiliului i s-a solicitat exclusiv să constate şi să sancţioneze discriminarea pretins săvârşită în sfera unor raporturi juridice de natură comercială ori de drept administrativ. Deşi sesizarea se referă, este cert, şi la aspecte ce exced competenţei CNCD, acestea vizează mai degrabă prezentarea contextului în care au intervenit faptele de pretinsă discriminare reclamate, în timp ce, prin solicitările formulate, petiţia se circumscrie stric competenţei Consiliului, care este ţinut a examina respectivele fapte strict prin prisma propriilor atribuţii şi competenţe, fără a intra în sfera competenţei altor autorităţi. Pentru aceste motive, Curtea va anula Hotărârea CNCD atacată în cauză, soluţia acestuia de a se declara necompetent să soluţioneze sesizarea litigioasă în condiţiile OG nr. 137/2000 fiind lipsită de fundament legal şi contrară textelor de lege mai sus invocate.
În ce priveşte capătul de cerere prin care se solicită instanţei să constate discriminarea, acesta va fi respins ca inadmisibil, ca urmare a admiterii excepţiei inadmisibilităţii sale prin încheierea de şedinţă din data de 19.03.2021, pentru motivele acolo arătate. Va respinge ca nefondat capătul de cerere în despăgubiri, reţinând că nu s-a făcut dovada unui prejudiciu material ori moral cauzat prin Hotărârea CNCD atacată şi anulată, cu menţiunea că, în contencios administrativ, pot fi solicitate despăgubiri doar pentru prejudicii cauzate prin acte administrative tipice ori asimilate nelegale, a căror nelegalitate se constată cu titlu principal. În baza art. 453 C.pr.civ., având în vedere că reclamantul a câştigat procesul, va obliga pârâtul CNCD, aflat în culpă procesuală, la plata sumei de 50 de lei către acesta, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în proces, şi, totodată, va respinge ca nefondată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâta SC ######## #### SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂŞTE:
Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate de reclamant. Respinge cererea de suspendare a judecăţii până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ca lipsită de obiect.
Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul BĂZĂVAN DAN , cu domiciliul în Bucureşti, str. Sg.Maj. #### ######, nr. 13, ### ###, ### #, ### #, ### ##, sect.6, în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ###########, nr. 1-3, ### #, ### ##, sect.1, RENAULT COMEMRCIAL ROUMANIE SRL, cu sediul ales în Bucureşti, Bd. Preciziei, West Gate Business Center, nr. 24, ### #### ##, ### #, ap. cam.E05.25, sect.1, GROUPE RENAULT ROMÂNIA, cu sediul ales în Bucureşti, Bd. Preciziei – West Gate Business Center, nr. 24, ### #### ##, ### #, ap. cam.E05.25, sect.1, SC MERIDIAN VEST SRL, cu sediul în Bucureşti, Bd. ##### #####, nr. 319-329, sect.6, şi AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR, cu sediul în Bucureşti, Bd. Aviatorilor, nr. 72, sect.1.
Anulează Hotărârea CNCD nr. 592/05.08.2020.
Respinge în rest acţiunea, ca inadmisibilă în ceea ce priveşte solicitarea de constatare a discriminării şi ca nefondată în ce priveşte despăgubirile pretinse.
Obligă pârâtul CNCD la plata sumei de 50 de lei către reclamant, cu titlul de cheltuieli de judecată. Respinge ca nefondată cererea formulată de pârâta SC MERIDIAN VEST SRL de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Cu recurs în 48 de ore de la pronunţare în ce priveşte respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale şi în 15 zile de la comunicare în rest. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată azi, 19.04.2021, în condiţiile art. 402 teza finală C.pr.civ.
PREŞEDINTE GREFIER ####### ####### ######### (Tehno)red.##/08.09.2021