Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”dr. Carol Davila”. Definitivă
Când autoritățile refuză să soluționeze ceva, atunci cetățeanul trebuie să impună conduita legală.
În cazul de față e vorba de o solicitare de informații de interes public, pe care SUUMC a refuzat să o soluționeze.
Conform art. 31 din Constituție: Dreptul la informație (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională. (4) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. (5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.
iar față de art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentală: În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Deci se poate și recomand să uzitați de toate metodele democratice.
Nimeni nu este mai presus de Lege (art. 16 alin. (2) din Constituție)
|
Părţi
|
Şedinţe
|
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Redăm mai jos motivarea instanței, definitivă după respingerea recursurilor formulate în cauză,
https://www.rejust.ro/juris/eed82ee55
Dosar nr. 1371/3/2020*
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 2157/2022
Şedinţa publică din data de 15 aprilie 2022
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE ###### ######## ########
GREFIER ##### ########
Pe rol pronunţarea asupra cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul BĂZĂVAN DAN, pe intervenienta accesorie ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR şi pe pârâţii SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ MILITAR CENTRAL „DR. ##### ######” şi CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001).
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 12.04.2022, fiind consemnate în încheierea de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 15.04.2022, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, tribunalul constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 20.01.2020 sub nr. 1371/3/2020, reclamantul BĂZĂVAN DAN, în contradictoriu cu pârâta Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „ dr. ##### ######” a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună:
– obligarea pârâtului la soluţionarea integrală, efectivă şi punctuală a cererii de solicitare informaţii de interes public înregistrată sub nr. P 472/31.12.2019, privind solicitarea de informaţii de interes public în baza legii nr. 544/2001, cu consecinţa obligării comunicării tuturor informaţiilor solicitate în scris şi a postării acestora, în mod clar, pe site-ul instituţiei, având în vedere refuzul clar de soluţionare comunicat prin email la data de 14.01.2020;
– obligarea pârâtului la plata de daune morale în cuantum de 2000 lei;
– acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 2000 lei și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun și sancționarea pentru discriminare a pârâtului;
– obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat, în esenţă, că a formulat la data de 25.12.2019 o cerere de comunicare informaţii de interes public, în temeiul legii nr. 544/2001, iar la data de 14.01.2020, a primit un răspuns ce echivalează unui refuz de soluţionare a cererii.
A i se comunica că demersurile privind solicitarea de informații de interes public nu face parte din atribuțiile pârâtului este fără precedent, având în vedere că în conformitate cu Ordinul ministrului apărării naționale nr. M66/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiză medico-militară, publicat în Monitorul Oficial nr. 708/13.09.2016 se instituie că pe lângă spitalele militare funcționează comisiile de expertiză medico-militară, dar și comisiile centrale de expertiză medico-militară, caz în care se întreabă cum pot pune aceste comisii un diagnostic concludent dacă nu cunosc bolile profesionale și cum pot clasifica aceste boli profesionale.
Pe de altă parte, este expediat către Direcția Medicală a MApN,pârâtul uitând că nu este o opțiune să răspundă la aceste solicitări ci chiar o obligație raportat la dispozițiile art. 7 din legea nr. 544/2001.
A mai menționat că având în vedere că aceste comisii funcționează pe lângă spitalele militare nu crede că era o problemă să i se comunice aceste informații, dar pur și simplu nu s-a vrut, în mod clar nu s-a vrut.
Deci avem vinovăția și, este în drept a solicita aceste daune cum au fost formulate prin capetele de cerere.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Constituției României. Legii nr. 554/2001, Convenției Europene a Drepturilor Omului.
La dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare de către Ministerul Apărării Naționale prin Direcția Generală Juridică, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Pentru termenul de judecată din 15.06.2020, reclamantul a formulat o cerere prin care a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea următoarelor excepţii de neconstituţionalitate: art. 8-9 şi art. 15 din OUG 27/2002, privind soluţionarea petiţiilor, pe motiv că termenul de soluţionare de 30 de zile este disproporţionat, încălcând prevederile art. 1 alin3-5, art.15 alin.1, art.16, art.20-21, art.51-52, art.124 din Constituţie.
S-a mai invocat neconstituţionalitatea art. 7 din Legea nr. 554/2001, în contestarea disproporţionalităţii aceluiaşi termen de 30 de zile de soluţionare a cererii, termen care încalcă aceleaşi dispoziţii constituţionale, pe aceleaşi considerente.
S-a invocat şi neconstituţionalitatea art. 12 din Legea nr. 544/2001, întrucât în legea nr. ######## se instituie în mod expres informaţiile de interes public, iar reglementarea de la art. 12 induce un paralelism legislativ care contravine legii nr. 24/2000. De altfel, aceste dispoziţii se contestă şi pentru încălcarea art. 1 alin.3-5 din Constituţie, referitor la clasificarea nedreaptă a unor informaţii privind soldele funcţionarilor publici.
În final s-a invocat şi neconstituţionalitatea art. 21 şi art. 22 din Legea 544/2001, referitor la aceleaşi dispoziţii constituţionale.
La data de 10.08.2020 au fost depuse la dosar note scrise de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin care a menționat că în urma studierii cererii de chemare în judecată, CNCD constată că reclamantul nu a invocat un criteriu de discriminare în accepțiunea OG nr. 137/2000.
Prin Sentința civilă nr. 4174/21.09.2020, Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a MApN, a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Prin Decizia civilă nr. 1821/06.10.2021, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis recursul formulat de reclamantul BĂZĂVAN DAN, admis cererea de intervenție accesorie a Asociației Civice Stop Discriminării Cetățenilor, a casat sentința recurată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
În decizie s-a menționat că în rejudecare instanța va cerceta cauza având în vedere că poziția procesuală pasivă aparține Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „##### ######”, iar nu Ministerului Apărării Naționale.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 22.12.2021, sub numărul ####/3/2020*.
În rejudecare a fost depusă la dosar întâmpinare de către pârâtul Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „##### ######” prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 12.04.2022 s-a constatat decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
În rejudecare a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin cererea formulată în data de 25.12.2019 prin intermediul poștei electronice, reclamantul BĂZĂVAN DAN a solicitat pârâtului Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „dr. ##### ######” să îi comunice următoarele informații:
1. Lista bolilor profesionale recunoscute de MApN şi temeiul de drept;
2. Dacă aceste boli sunt sau pot fi rezultatul desfăşurării activităţilor din MApN;
3. De ce în deciziile medicale de „ apt limitat”, „ inapt” serviciul militar pe timp de pace şi război nu se mai înscrie „în timpul şi din cauza serviciului militar”, având în vedere că acestea sunt căpătate în timpul serviciului militar și nu s-a intrat cu ele în sistem;
4. Statistica îmbolnăvirilor la nivelul MApN pe categorii de diagnostic;
5. Cauzele ce au dus la aceste îmbolnăviri;
6. Dacă diabetul, spondilita anchilozantă, poliartita, hepatita B, TBC, hernia de disc, tasare de vertebre sunt considerate boli profesionale;
7. Dacă există pentru acești bolnavi asistenţă medicală de specialitate şi în ce condiţii;
8. dacă există norme, programe de îmbunătăţire a calităţii vieţii acestor categorii de bolnavi, cu indicarea expresă a acestora;
9. dacă există demersuri, programe, norme pentru preîntâmpinarea unor astfel de îmbolnăviri.
Prin răspunsul emis la data de 14.01.2020, Spitalul Universitar de Urgenţă Central „ dr. ##### ######”, a informat reclamantul astfel „Ca urmare a cererii dumneavoastră, înregistrată cu nr. P472 în data de 31.12.2019, vă comunicăm că demersurile de soluționare nu intră în atribuțiile Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. ##### ######”, întrucât informațiile pe care le solicitați se referă la aspecte generale ale unor activități desfășurate la nivelul Ministerului Apărării Naționale.
Prin urmare, pentru obținerea acestor informații este necesar să vă adresați Direcției Medicale a MApN, care coordonează atât activitatea de medicină a muncii (prin Centrul de Medicină Preventivă a MApN) cât și activitatea de expertiză medico-militară (prin Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară).”
Tribunalul reține că potrivit art. 24 din Normele metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 544/2001 aprobate prin HG nr. 123/2002 „În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.”
Având în vedere aceste dispoziții legale, instanța constată că răspunsul pârâtului din data de 14.01.2020 în ceea ce privește punctele 2, 4 și 5 din cerere nu este legal, întrucât, în situația în care aceasta aprecia că informațiile solicitate de reclamant la punctele menționate nu se încadrează în competențele sale era obligat să le transmită instituției competente.
Sub acest aspect, din analiza solicitărilor formulate de reclamant, instanța reține că informațiile menționate la punctele 2, 4 și 5 din cererea din data de 25.12.2019 privesc și rezultă din activitatea generală de la nivelul Ministerului Apărării Naționale și nu activitatea pârâtului Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „dr. ##### ######”.
Astfel, aprecierea dacă bolile profesionale recunoscute de MApN pot fi rezultatul desfăşurării activităţilor din MApN, statistica îmbolnăvirilor la nivelul MApN pe categorii de diagnostic și cauzele ce au dus la aceste îmbolnăviri nu privesc și nu rezultă din activitatea pârâtului, ci din cea a MApN.
Prin urmare, referitor la aceste solicitări, Tribunalul va obliga pârâtul să redirecționeze punctele 2, 4 și 5 din cererea de informaţii de interes public înregistrată sub nr. P 472/31.12.2019 către instituția competentă, respectiv MApN, conform dispozițiilor art. 24 din Normele metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 544/2001 aprobate prin HG nr. 123/2002.
În ceea ce privește informațiile de la punctele 1, 3, 6, 7, 8 și 9, potrivit art. 2 lit. b din legea nr. 544/2001 b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.
Tribunalul reține faptul că informațiile de interes public sunt acele informații care „privesc” activitățile instituției și acele informații care „rezultă” din activitățile instituției.
Or, în cazul informațiilor de la punctul 1 din cererea formulată de reclamant, acestea „privesc” activitatea pârâtului, având în vedere că potrivit Ordinului nr. M.##/##/3005/8966/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară la nivelul pârâtului este constituită o comisie de expertiză medico-militară, care are printre atribuții și următoarea sarcină: c) consemnează în decizia medicală cauza invalidităţii, în conformitate cu prevederile art. 32 lit. a) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, „boala contractată în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului”, în baza fişei de boală profesională BP2, document emis de către structurile abilitate, conform legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă.
Prin urmare, Lista bolilor profesionale recunoscute de MApN şi temeiul de drept „privesc” activitatea pârâtului.
Aceleași considerente sunt incidente și cu privire la solicitările reclamantului de la punctele 3,6,7,8 și 9 din cerere.
Pentru aceste motive, Tribunalul va obliga pârâtul să comunice reclamantului un răspuns integral, efectiv şi punctual cu privire la punctele 1, 3, 6, 7, 8 și 9 din cererea de solicitare informaţii de interes public înregistrată sub nr. P 472/31.12.2019.
Tribunalul mai reține faptul că răspunsul pârâului la solicitarea reclamantului, înregistrată sub nr. P472/31.12.2019 a fost comunicat cu nerespectarea dispozițiilor art. 7 alin. 2 din Legea nr. 544/2001.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la plata daunelor morale, se reține faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 şi urm. C.civ.
Fapta ilicită este dovedită şi este reprezentată de refuzul nejustificat al pârâtului de a răspunde solicitărilor reclamantului, comunicat cu nerespectarea termenului legal, însă reclamantul nu a făcut dovada faptului că absenţa unor informaţii din partea pârâtului i-a creat în mod plauzibil prejudicii morale care să poată fi reparate doar în modalitatea indicată de acesta, respectiv prin plata sumei de 2000 de lei.
Tribunalul notează că este implicită existența unui disconfort psihic în situația refuzului nejustificat de a soluționa o cerere de comunicare de informații de interes public, însă, în lipsa altor elemente probatorii care să indice un prejudiciu moral mai amplu, simpla admitere a acțiunii și obligarea pârâtului la comunicarea informațiilor de interes public solicitate este suficientă pentru repararea prejudiciului moral produs.
În ceea ce privește discriminarea, Tribunalul reține că aceasta implică, conform prevederilor OG nr. 137/2000, un tratament diferențiat.
Or, reclamantul nu a dovedit existența unei cereri similare formulate de o altă persoană, care să fi fost soluționată în mod diferit de către pârât.
Dacă s-ar aprecia că reclamantul se referă la faptul că a fost tratat diferențiat prin comparație cu toate situațiile similare în care pârâtul a comunicat informațiile solicitate, în timp legal, Tribunalul notează că reclamantul nu a invocat un criteriu de discriminare, care să poată fi analizat dacă întrunește condițiile impuse de OG nr. 137/2000.
Pentru toate aceste motive, luând act și de faptul că reclamantul nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată, va admite în parte cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție accesorie și va obliga pârâtul să redirecționeze punctele 2, 4 și 5 din cererea de informaţii de interes public înregistrată sub nr. P 472/31.12.2019 către instituția competentă, respectiv M.Ap.N., conform dispozițiilor art. 24 din Normele metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 544/2001 aprobate prin HG nr. 123/2002.
De asemenea, va obliga pârâtul să comunice reclamantului un răspuns integral, efectiv şi punctual cu privire la punctele 1, 3, 6, 7, 8 și 9 din cererea de solicitare informaţii de interes public înregistrată sub nr. P 472/31.12.2019.
Totodată, Tribunalul va respinge în rest cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție accesorie, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție accesorie în cauza privind pe reclamantul BĂZĂVAN DAN, CNP #############, cu domiciliul în sector 6, Bucureşti, STR. SG. MAJ. #### ######, nr. 13, ### ###, ### #, ### #, ### ##, pe intervenienta accesorie ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, cu sediul în Bucureşti, sector 6, #### ####### ### #, ### ###, ### #, ### #, şi pe pârâţii SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ MILITAR CENTRAL „DR. ##### ######”, ### ####### cu sediul în Bucureşti, sector 1, #### ###### ########### ### ## şi CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în sector 1, Bucureşti, Piaţa ###### ###########, nr. 1-3.
Obligă pârâtul să redirecționeze punctele 2, 4 și 5 din cererea de informaţii de interes public înregistrată sub nr. P 472/31.12.2019 către instituția competentă, respectiv M.Ap.N., conform dispozițiilor art. 24 din Normele metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 544/2001 aprobate prin HG nr. 123/2002.
Obligă pârâtul să comunice reclamantului un răspuns integral, efectiv şi punctual cu privire la punctele 1, 3, 6, 7, 8 și 9 din cererea de solicitare informaţii de interes public înregistrată sub nr. P 472/31.12.2019.
Respinge în rest cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție accesorie, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată azi, 15.04.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
PREŞEDINTE
###### ######## ########
GREFIER
##### ########
Red.#######/Tehn. #### 19.04.2022/
6 ex/4com
Felicitări !
E bine ca mai are țara oameni valoroși, care reușesc sa dezmorțească funcționarii statului român și să îi trezească la realitate!
Poate ar fi bine sa sesizați comisiile de disciplina, pentru a fi cercetați funcționarii care refuză să răspundă la cererile înaintate!
Mulțumesc lui Dumnezeu pentru profesorii buni ce i-am avut, dv fiind unul dintre ei.
Mi-am propus sa fiu în trend și să depășesc profesorii.
Comisiile de disciplină nu funcționează. În România cea mai bună conduită este obligarea funcționarului la plată, trimiterea lui la casierie.