Motivare dosar nr. 52241/299/2021.
Anulare proces-verbal seria JO nr. 2110263 din 31.10.2021
Jandarmeria făcută KO în sala de judecată.
Cum am promis, pentru a nu ne pierde obiceiul redăm în cele ce urmează, așa cum a fost preluat de pe https://www.rejust.ro/ o excelentă motivare în dosarul
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Dosar, din care rezultă încă odată analfabetismul funcțional al jandarmilor dar și Hărțuirea unor activiști civici ce au avut ”sânge” să se opună restricțiilor pandemice.
Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2023:010.######
Dosar nr. 52241/299/2021
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI
SECŢIA A-II-A CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ NR. 2379/2023
Şedinţa publică din data de 21.03.2023
Instanţa constituită din:
Preşedinte: ####### ######## #######
Grefier: ######## ##### ######
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe petentul BĂZĂVAN DAN, pe intimaţii DGJMB-BATALION 4 – prin reprezentant legal Stegăroiu Ionel – Cătălin, DIRECŢIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI „####### DE ####### ########## #####” și Savin COstel și pe intervenientul CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie seria JO NR. 2110263/31.10.2021.
Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică de la data de 01.02.2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 16.02.2023, la 03.03.2023, la 10.03.2023, la 13.03.2023 și apoi la data de 21.03.2023, când a hotărât următoarele:
INSTANŢA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, în conformitate cu dispoziţiile art. 395 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 30.12.2021, sub nr. 52241/299/2021 petentul BĂZĂVAN DAN, în contradictoriu cu DIRECȚIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI „####### DE ####### ########## #####”, DGJMB-BATALION 4, ##### ###### a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal seria JO NR. 2110263 din 31.10.2021, solicitând anularea (constatarea nulității absolute) procesului — verbal, acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 5.000 RON din partea fiecărui pârât și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, petentul a arătat, în esență, că procesul verbal este nul absolut pentru inexistența faptei prin raportare la prevederile legale invocate pentru lipsa legitimării, pentru lipsa consemnării datelor de la adresa de reședință (unde locuiește și trăiește efectiv), pentru lipsa semnăturii martorului, a semnăturii petentului și a lipsei obiecțiunilor, pentru imposibilitatea dovedirii faptei imputate de către agentul constatator, și pentru încălcarea prevederilor constituționale (art. 1 alin. (5), art. 16, art. 30, art. 52 etc.). A susținut că la data de 30.10.2021 se afla în Piața Universității în exercitarea dreptului constituțional prevăzut de art. 30.
În drept, petentul a invocat OG nr. 2/2001. OG nr. 137/2000. republicată. OG nr. 97/2005, Legea nr. 167/2020, NCC, NCPC, Constituția României, Convenția EDO, Regulamentul GDPR, Legea nr. 190/2018, Declarația Universală a Drepturilor Omului de la New York de la 1948.
În dovedire, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul, cu martorii ####### ##### și ####-######## ####, cu video/audio.
Cererea a fost timbrată cu 30 lei.
DIRECŢIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic încheiat.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat, în esență, că atât constatările personale ale agentului constatator cuprinse în procesul-verbal atacat, înregistrările video, cât și raportul de incident depuse la dosarul cauzei, indică culpabilitatea petentului și săvârșirea de către aceasta a faptei contravenționale ce i-a fost imputată. În concluzie, fapta reținută în sarcina petentului este conformă cu realitatea și constituie contravenție. A susținut că procesul verbal îndeplinește condițiile prevăzute de lege, iar sancțiunea a fost corect individualizată.
În dovedire, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu suportul optic DVD.
Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare, intimatul a arătat, în esență, că petentul a fost sancționat contravențional, fiind încheiat în acest sens procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria JO NR. 2110263, de către un agent constatator din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti unitate cu personalitate juridică, care poate sta în instanță în nume propriu, fiind reprezentată de consilier juridic. Pe fond, a arătat că procesul verbal este legal întocmit și temeinic.
La data de 01.04.2022, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a invocat lipsa dovezii calității de reprezentant a pârâților, solicitând, în esență, respingerea apărărilor intimaților.
Totodată, petentul a solicitat introducerea în cauză a Consiliului Național pentru combaterea discriminării și a Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București.
La data de 01.04.2022, petentul a depus la dosar și cerere modificatoare prin care a solicitat obligarea tuturor pârâților la plata de daune morale pentru lezarea demnității, onoarei și reputației, precum și propriei imagini în cuantum de 100.000 lei.
În motivarea cererii modificatoare, petentul a arătat în esență că în lumina probelor depuse de către pârâta DGJMB rezultă că subofițerul pârât se afla în misiune de asigurare a ordinii și liniștii publice, cum este prevăzută de Legea nr. 61/1991 și nicidecum în misiune pe Legea nr. 55/2020, modalitatea de sancționare a petentului fiind abuzivă, nelegală, netemeinică și îi lezează demnitatea, onoarea și reputația.
Cererea modificatoare a fost timbrată cu 100 lei, conform art. 7 din OUG nr. 80/2013.
La data de 01.04.2022 petentul a depus la dosar cerere de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 55/2020 și cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 550/2004.
La data de 23.05.2022 Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor a formulat cerere de intervenție accesorie, prin care a precizat că susține poziția procesuală a petentului în contradictoriu cu intimații din prezenta cauză.
Cererea de intervenție a fost timbrată cu 20 lei.
Prin încheierea din 22.06.2022 a fost admisă excepţia necompetenţei specializate a completului de judecată C3 – Civil – Stagiari S2, invocată din oficiu, fiind dispusă trimiterea cauzei către registratură, în vederea unei noi repartizări aleatorii.
Prin încheierea din 01.02.2023 au fost încuviințate proba cu înscrisuri și cu înregistrările video, fiind respinse ca neutile proba cu interogatoriu solicitată de petent și proba cu relații solicitată de petent.
Analizând excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 550/2004 şi a Legii nr. 55/2020, instanţa reține că:
Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională din România, având în conformitate cu art. 146 lit. d) din Constituția României, competenta să se pronunța asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile sau ordonanțele ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial.
În vederea sesizării Curții Constituționale a României, instanța va proceda la aplicarea unui filtru de control al admisibilității excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, din prisma cerințelor prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.
Astfel, conform textului legal menționat, “(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. (4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. #### excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) #### excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.
În ceea ce privește obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, instanța constată că acesta este reprezentat de Legea nr. 55/2020 și de Legea nr. 550/2004, acte normative ce sunt în vigoare, nefiind abrogate până în prezent.
Instanța reține că ambele excepții de neconstituționalitate au fost ridicate în cadrul procesului derulat în fața Judecătoriei Sectorului 1 București, care reprezintă o instanță judecătorească, astfel cum prevăd art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și art. 123 alin. (1) din Constituție.
Acestea au fost ridicate de către o parte, respectiv de petentul BĂZĂVAN DAN.
În ceea ce privește legătura acestora cu soluționarea cauzei, instanța are în vedere Decizia nr. ### din 5 iunie 2014 a Curții Constituționale a României, care prevede faptul că „legătura cu soluționarea cauzei” presupune, ca un prim aspect, aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, iar, ca un al doilea aspect, necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, ambele condiții fiind necesare cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului.
Referitor la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, prin raportare la modalitatea de adoptare a Legii nr. 55/2020, instanţa reţine că nu poate fi admisă, deoarece nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 29 alin. 3 din Legea nr. 47/1992.
Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 457 din 25 iunie 2020, s-a dispus: „Admite excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și constată că dispozițiile art. 4 alin. (3) și (4), precum și ale art. 65 lit. s) și ș), ale art. 66 lit. a), b) și c) în ceea ce privește trimiterile la art. 65 lit. s), ș) și t) și ale art. 67 alin. (2) lit. b) în ceea ce privește trimiterile la art. 65 lit. s), ș) și t) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt neconstituționale.
Observând considerentele deciziei menţionate, se poate observa că au fost puse în discuţie aceleaşi aspecte, cu cele ridicate în prezenta cauză.
Prin soluţionarea cererii, prin care Curtea Constituţională a fost sesizată anterior, au fost deja analizate aspectele referitoare la respectarea regulilor de adoptare a legii, precum şi caracterul previzibil şi clar al dispoziţiilor acesteia.
Exceptând modalitatea în care a fost adoptat actul normativ, în sensul celor menţionate, cererea este inadmisibilă, prin raportare la întregul conţinut al legii, întrucât obiectul acesteia nu este determinat în mod corespunzător.
Nefiind determinat obiectul cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, nu se poate stabili care este legătura dintre fiecare articol al legii şi modalitatea de soluţionare a prezentei cauze.
Referitor la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, prin raportare la modalitatea de adoptare a Legii nr. 550/2004, instanţa reţine că nu poate fi admisă, deoarece nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 29 alin. 1, din Legea nr. 47/1992, referitoare la existenţa unei legături clare, dintre dispoziţiile vizate de petent şi soluţionarea prezentei cauze. Competenţa intimatei de a constata săvârşirea abaterilor contravenţionale trebuie analizată prin raportare la dispoziţiile din Legea nr. 55/2020, iar nu prin raportare la dispoziţiile din Legea nr. 550/2004, dispoziţii care nu au fost indicate, în mod concret, pentru a justifica prezentul demers.
Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (5) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționare Curții Constituționale, excepțiile fiind inadmisibile, respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 și cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 550/2004, excepții ridicată de către petentul BĂZĂVAN DAN în dosarul nr. 52241/299/2021.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenţie seria JO NR. 2110263 din 31.10.2021, petentul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 500 lei în baza art. 65 lit. k) și art. 66 lit. a) din Legea 55/2020.
S-a reţinut în acest proces-verbal că în data de 30.10.2021, ora 20.10, locul Piața Universității, petentul a participat alături de aproximativ 300 de persoane organizat în Piața Universității, activitate interzisă de restricțiile în vigoare, totodată blocând circulația rutieră încălcând prevederile HG 1090/2021.
Petentul nu a semnat procesul-verbal, iar la rubrica „#### menţiuni” s-a consemnat că procesul-verbal a fost încheiat la sediul unității de jandarmi, în lipsa contravenientului.
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității sale, conform dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține următoarele:
Instanța reține, contrar susținerilor petentului, că nu reprezintă un motiv de nulitate absolută comunicarea procesului verbal la o adresă care nu este consemnată în cuprinsul procesului-verbal. Astfel, instanța reține că nemenţionare a reședinței în cuprinsul procesului-verbal nu reprezintă un motiv de nulitate absolută, putând atrage nulitatea relativă a procesului verbal, căreia trebuie însă să îi fie asociată o vătămare produsă petentului, astfel cum reiese din considerentele Deciziei nr. XXII/19 martie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul unui recurs în interesul legii (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din 05 decembrie 2007). Or petentul nu a invocat şi nici nu a dovedit o astfel de vătămare. Mai mult, instanța reține că prevederile art. 16 alin. 1 din OG 2/2001, în cuprinsul procesului verbal trebuie menționat domiciliul petentului, iar nu reședința.
Instanța reține, contrar susținerilor petentului, că nu era obligatorie legitimarea acestuia și nici atragerea atenției că este în desfășurarea unei fapte contravenționale. Instanța subliniază că prevederile art. 18 din OG 2/2001 reprezintă o obligație a contravenientului, iar nu a agentului constatator.
În ceea ce privește lipsa martorului invocată de petent, instanța reține că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 19 din OG 2/2001, menționându-se că nu au fost de față martor deoarece procesul verbal a fost încheiat la sediul unității. Mai mult, instanța reține că lipsa martorului poate atrage doar nulitatea relativă a procesului verbal conform considerentelor Deciziei nr. XXII/19 martie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul unui recurs în interesul legii, ## ######## ## # ####### #########.
Cu privire la invocarea de petent a nerespectării dreptului său de a face obiecțiuni, instanța reține că nemenţionarea obiecţiunilor contravenientului în cuprinsul procesului-verbal nu reprezintă un motiv de nulitate absolută, putând atrage nulitatea relativă a procesului verbal, căreia trebuie însă să îi fie asociată o vătămare produsă petentului, astfel cum reiese din Decizia nr. XXII/19 martie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul unui recurs în interesul legii (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din 05 decembrie 2007). Petentul nu a invocat şi nici nu a dovedit o astfel de vătămare, iar instanţa constată că, prin formularea prezentei plângeri contravenţionale, acesta are posibilitatea de a contesta procesul verbal sub toate aspectele sale şi de a prezenta toate obiecţiunile şi apărările pe care le consideră întemeiate, astfel încât obiecţiunile pe care le-ar fi putut consemna în cuprinsul procesului verbal au putut fi valorificate în prezenta plângere.
Cu privire la invocarea de petent a lipsei semnăturii sale, instanța reține, contrar susținerilor petentului, că nu era obligatorie semnătura petentului, câtă vreme procesul-verbal s-a încheiat în lipsă.
În ceea ce privește invocarea de petent a necompetenței agentului constatator, instanța reține că în art. 67 alin. 2 lit. c) din Legea 55/2020 se prevede expres competența subofițeriilor și ofițerilor de jandarmi.
Instanța mai reține că dispozițiile art. 109 din OUG ######## nu sunt aplicabile în prezenta cauză, având în vedere că presupusa faptă contravențională nu a fost săvârșită în baza OUG 195/2002.
Cu privire la susținerile petentului în sensul că procesul-verbal a fost încheiat cu încălcarea normelor GDPR, instanța reține că prelucrarea datelor cu caracter personal de către agentul constatator este permisă de art. 6 lit. e) din acest act normativ al dreptului Uniunii Europene, întrucât stocarea imaginilor care îl privesc pe petent, dar şi consultarea bazei de date cu privire la datele personale ale acestuia s-au realizat în vederea îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul.
În ceea ce privește susținerile petentului cu privire la nulitatea HG #########, instanța reține că, față de prevederile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, nu poate fi analizată în prezenta cauză legalitatea HG #########.
În ceea ce privește susținerile petentului referitoare la descrierea faptei, instanța reține următoarele că procesul-verbal nu a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 în sensul că, în ceea ce priveşte contravenţia contestată de petent, procesul verbal nu cuprinde descrierea faptei contravenţionale şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei.
Din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 16 alin.1 din OG nr. 2/2001 rezultă cerinţa ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenţiei, cu specificarea acţiunii sau inacţiunii autorului şi a tuturor circumstanţelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerinţa este imperativă, întrucât raţiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanţei cercetarea legalităţii actului constatator prin stabilirea faptelor materiale şi verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o şi a justei sancţiuni aplicate.
În speţă, instanța reține, după cum a susținut și petentului, că fapta a fost descrisă în mod lacunar, nefiind indicată activitatea la care ar fi participat petentul, lipsind din procesul verbal descrierea în concret a activității la care ar fi participat petentul.
Or în lipsa indicării acestora, petentul nu poate ști ce acțiuni au fost avute în vedere de agentul constatator la reținerea săvârșirii presupusei contravenții.
Instanța mai subliniază că nu se poate completa procesul verbal cu raportul întocmit de agentul constatator la o dată ulterioară și nici cu înregistrarea video câtă vreme nu se face trimitere la o aceasta prin procesul verbal contestat.
În ceea ce privește susținerea petentului că se afla într-un protest individual, instanța reține că petentul nu a participat la un protest individual, întrucât din înregistrările depuse de intimată reiese că acesta a participat în mod activ la protestul colectiv ce se desfășura în Piața Universității.
În continuare, instanţa subliniază că petentul nu a fost sancţionat pentru că a participat la un protest neautorizat, ci pentru că a participat la un protest într-o perioadă în care această formă de manifestare era interzisă.
Se remarcă faptul că nici actul normativ primar (legea nr. 55/2020), nici cel secundar (Hotărârea de Guvern nr. 1090/2021), care interzic manifestările publice în spaţiul deschis/închis nu au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională a României sau nelegale de instanţa de contencios-administrativ.
Totodată, anexa 3 a HG nr. ######### prevede condiţiile în care sunt permise adunările publice. Astfel, la art. 1 pct. 12 se menţionează că se permite, în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, cu modificările ulterioare, organizarea de mitinguri și demonstrații cu un număr de participanți de maximum 100 de persoane și cu purtarea măștii de protecție. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
Având în vedere că petentul a participat la o demonstaţie de 300 de persoane, instanţa reţine că nu se mai impune a fi analizate şi celelalte condiţii în care s-a desfăşurat această adunare publică, întrucât prin toate cerinţele erau cumulative, încălcarea oricăreia dintre ele conducând la încadrarea acestui miting în sfera ilicitului.
Având în vedere considerentele expuse anterior, față de descrierea lacunară a faptei, în temeiul art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța va anula procesul-verbal seria JO nr. nr. 2110263 din 31.10.2021 și va exonera petentul de la executarea sancţiunilor aplicate prin acesta.
Referitor la cererea de anulare a procesului-verbal în contradictoriu cu agentul Savin Costel, instanţa va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul ##### ###### și va respinge cererea fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, față de prevederile art. 33 din OG 2/2001.
Instanța reține că, în cadrul acţiunilor ce privesc legalitatea şi temeinicia proceselor-verbale de contravenţie, calitate procesuală activă va avea contravenientul sau persoana care a făcut plângerea, iar calitate procesuală pasivă va avea organul care a aplicat sancţiunea, iar nu persoana fizică ce îndeplineşte efectiv activitatea de întocmire şi individualizare a sancţiunii.
În prezenta cauză, organul care a întocmit şi aplicat sancţiunea este DIRECŢIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, iar nu ##### ######.
Referitor la celelalte capete de cerere, instanţa reţine că petentul a susţinut că intimatul ##### ######, personal, i-a cauzat prejudiciul de imagine şi a avut o implicare personală în discriminarea petentului. Prin urmare, cu privire la aceste capete de cerere, intimatul ##### ###### are calitate procesuală pasivă, existenţa sau inexistanţa faptei ilicite urmând a fi analizată pe fondul cauzei, conform art. 36 Cod proc. civ.
În ceea ce privește capetele de cerere având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 5.000 lei din partea fiecărui intimat și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, instanța reține următoarele:
Cu titlu preliminar, instanța constată că, potrivit susținerilor petentului, discriminarea provine din faptul că acesta nu a fost legitimat, la constatarea faptei reținute în sarcina sa nu au existat martori, filmări și alte probe și încheierea procesului-verbal a avut loc la sediul unității de jandarmi, neavând posibilitatea să formuleze obiecțiuni, spre deosebire de alți protestatari, care au fost legitimați, au beneficiat probe, iar încheierea procesului-verbal s-a realizat în prezența acestora, astfel încât aveau posibilitatea de a formula obiecțiuni.
Cu privire la susținerile petentului, instanța reține că acestea nu au fost dovedite și că, chiar dacă s-ar fi probat că încheierea proceselor-verbale s-ar fi făcut în condiții diferite pentru persoane diferite, o astfel de situație nu este de natură să conducă la discriminarea petentului.
Potrivit art. 1 alin. (2) lit. e) din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: e) drepturile economice, sociale și culturale (…), iar alin. (3) al aceluiași articol prevede că exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul acestui articol privește persoanele aflate în situații comparabile.
În continuare, instanța arată că, însă, potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
În acest sens, instanța constată că petentul nu a invocat și, cu atât mai mult, nu a dovedit că a beneficiat de un tratament (pretins) inegal întemeiat, chiar și indirect, pe vreun criteriu de diferențiere, astfel cum acestea au fost expuse supra de către instanță. Cu alte cuvinte, instanța observă că petentul nu a invocat și nu a dovedit că modalitatea diferită de încheiere a proceselor-verbale pentru sancționarea petentul și pentru sancționarea altor persoane a avut la bază vreun criteriu de discriminare, element esențial pentru a se constata că aceasta s-a aflat în situația unei discriminări.
Astfel, petentul nu doar că nu a învederat concret un astfel de criteriu, dar a precizat, la prezentarea condițiilor discriminării, că diferențierea trebuie să fie bazată pe un criteriu, „chiar dacă există sau nu”, afirmație contrară normei legale precitate.
Mai mult, instanța reține că săvârșirea de către alte persoane a unor contravenții și nesancționarea acestora nu înlătură propria conduită contravențională a petentului și nu impun nesancționarea sa.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că nu sunt întrunite condițiile instituite de lege pentru reținerea discriminării, astfel încât instanța va respinge aceste capete de cerere, ca neîntemeiate.
Referitor la solicitarea petentului de obligarea a intimaţilor la plata sumei de 1000000 lei pentru lezarea demnităţii, onoarei şi reputaţiei, instanţa reţine că cererea modificatoare nu include şi o motivare în fapt nici a prejudiciului, nici a faptei ilicite săvârşite de către intimaţi.
Pentru a se reţine existenţa acestei obligaţii, în sarcina intimaților, instanţa trebuie să stabilească faptul că a fost săvârşită o faptă ilicită, cu vinovăţie, aptă să producă prejudiciul nepatrimonial invocat de petent, în concordanţă cu dispoziţiile art. 1357 Cod civil.
Instanța reține că anularea procesului verbal pentru insuficienta descriere a faptei nu reprezintă o faptă ilicită care să fi cauzat lezarea demnităţii, onoarei şi reputaţiei petentului, instanța înlăturând în considerentele precedente susținerile petentului referitoare la obligativitatea legitimării, nerespectarea dreptului de a formula obiecțiuni, lipsa semnăturii, lipsa martorului, lipsa reședinței, încălcarea GDPR. Instanța va respinge ca neîntemeiate apărările petentului în sensul că nu ar fi putut fi sancționat deoarece subofițerul se afla în misiune de asigurare a ordinii și liniștii publice. Instanța reține că este evident că organelor jandarmeriei le este permis să constate și încălcarea altor norme legale, în speță ale Legii 55/2020, în momentul în care efectuează misiuni de asigurare a ordinii publice, asigurarea ordinii publice neexcluzând în mod automat posibilitatea ca agentul constatator să aplice sancțiuni în alte temeiuri legale decât cele ale Legii 61/1991.
Față de toate considerentele expuse, instanța va admite în parte plângerea contravenţională.
Cu privire la cererea de intervenţie accesorie, având în vedere admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 61 alin. (3) raportat la art. 67 alin. (1) Cod procedură civilă, instanţa va admite în parte şi această cerere incidentală.
În baza art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța va obliga intimata Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti la plata către petent a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionale a dispoziţiilor Legii nr. 55/2020 şi a Legii nr. 550/2004 ca inadmisibilă.
Cu drept de recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare, în ceea ce priveşte soluţionarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României. Recursul şi motivele se depun la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului ##### ###### în ceea ce priveşte capătul de cerere privind anularea procesului-verbal.
Respinge cererea de anulare a procesului-verbal de contravenţie formulată în contradictoriu cu intimatul ##### ###### ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte plângerea contravenţională privind pe petentul BĂZĂVAN DAN, cu domiciliul în sector , Bucureşti, #### ####### ### #, ### ###, ### #, ### #, ### ## ## ######### ############## # # #### ############ ##### ####### ######### #####-#######, cu sediul în Bucureşti, CAZARMA #######, #### ############# ### #-11, SECTOR 1, DIRECŢIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI „####### DE ####### ########## #####”, cu sediul în sector 1, Bucureşti, STR. JANDARMERIEI, CAZARMA #######, nr. 9 – 11 și ##### ######, cu domiciliul în sector 1, Bucureşti, STR. JANDARMERIEI, CAZARMA #######, nr. 9-11 și în #########, #### ######### ### ###, ### #, ### ##, ####### ##### ## ## ############## ######### ######## ###### ########## #############, cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ########### nr 1-3, sector 1, 010155, București și ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, cu sediul procesual ales în Bucureşti, sector 6, #### ####### ### #, ### # ##, ### #, ### #, ### ############ ############### ##### ## ##.
Anuleză procesul-verbal seria JO nr. nr. 2110263 din 31.10.2021 şi exonerează
petentul de la executarea sancţiunilor aplicate prin acesta.
Admite în parte cererea de intervenţie accesorie.
Obligă intimata Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti la plata către petent a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul şi motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii.
Pronunţată astăzi, 21 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
PREŞEDINTE
####### ######## #######
GREFIER
######## ##### ######
Red. ######/Tehnred. ######/practicaua/22.03.2023/2 ex. + 7 com.
1 thought on “Motivare dosar nr. 52241/299/2021. Anulare proces-verbal seria JO nr. 2110263 din 31.10.2021”