Încă o casare cu trimitere spre rejudecare Tribunalului București,
pe art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 NCPC
Din păcate, Tribunalul s-a dovedit ani la rând (și continuă această ”tradiție”) un avocat al autorităților publice și nu o veritabilă instanță în sensul conferit de Constituție și Lege, judecătorii, în majoritate uitând de rolul activ conferit de art. 22 NCPC.
Dar nu vorbim ce orice tribunal ci de cel mai mare Tribunal din țară, Tribunal ce refuză să execute o hotărâre judecătorească definitivă dar și o executare silită (rămasă definitivă), promovând pe conducătorul instanței în rândurile membrilor CSM (un sindicat vopsit al ljudecătorilor și procurorilor).
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Definitivă prin respingerea recursurilor.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
| 06.12.2021 |
| Ora estimata: 08:30 Complet: CC – CA42 Tip solutie: Încheiere Solutia pe scurt: Admite cererea de îndreptare eroare materială. Dispune îndreptarea erorii materiale cuprinse în minuta şi dispozitivul sentinţei civile nr. 7028/15.11.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 14363/3/2021, în sensul că data de la care se datorează penalitatea este 22.11.2020 iar nu, cum din eroare s-a menţionat, 22.11.2021. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată astăzi, 16.12.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Document: Încheiere – îndreptare eroare materială 06.12.2021 |
| 18.10.2021 |
Ora estimata: 08:30
|
Definitivă prin respingerea recursurilor.
Inițial, Tribunalul București a respins acțiunea, jude fiind chiar actualul șef al Secției a II – a Contencios admisnitrativ și fiscal.
Deși, în sala de judecată i-am învederat că o să-i casez soluția acesta a respins, și, mai mult decât atât într-un alt dosar m-a și amendat.
|
Părţi
|
Şedinţe
| 02.07.2021 |
Ora estimata: 13:00
|
Dar, cum spuneam IUBESC DREPTUL ca știință pentru că îți oferă posibilitatea (chiar dacă uneori prea târziu) să dovedești mizeria, să-ți găsești dreptatea, să-ți obții drepturile, să demaști funcționarii analfabeți funcțional, nulitățile din sistem, și IMPUI CONDUITA LEGALĂ (art. 1 alin. (5) din Constituție).
De aceea s-a ajuns aici deoarece românii au uitat să UZITEZE de textele art 21 și art. 24 din Cosntituție (pe lângă celelalte drepturi și libertăți fundamentale cuprinse în textele de la art. 15 la art. 53).
Conform art. 21 din Legea FUndamentală – Accesul liber la justiție (1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. (3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. (4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.
Iar, conform art. 24 din Constituție – Dreptul la apărare (1) Dreptul la apărare este garantat. (2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
Conform prevederilor art. 488 alin. (1) NCPC – Motivele de casare (1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:
5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității;
8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Mai jos redăm motivarea de pe https://www.rejust.ro/
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2023:186.######
Dosarul nr. 26952/3/2020
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII –A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ NR: 972
Şedinţa publică din data de 31.03.2023
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE : ##### ###### ########
JUDECĂTOR : #### ##### #########
JUDECĂTOR : ##### ### ######
GREFIER: ########## #######
Pe rol se află soluţionarea cererii de recurs formulată de către recurentul-reclamant BĂZĂVAN DAN şi recurenta-intervenientă în numele altei persoane ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR împotriva Hotărârii Civile nr.7720/09.12.2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, CENTRUL MILITAR ZONAL BUCUREŞTI, CENTRUL MILITAR ZONAL BRAȘOV, CENTRUL MILITAR ZONAL CLUJ, CENTRUL MILITAR ZONAL CONSTANŢA, CENTRUL MILITAR ZONAL DOLJ, CENTRUL MILITAR ZONAL TIMIȘ şi CENTRUL MILITAR ZONAL VRANCEA, cauza având ca obiect „comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001) – email”.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, a răspuns recurentul-reclamant BĂZĂVAN DAN prezent personal cu datele personale consemnate în caietul grefierului de şedinţă , recurenta-intervenientă Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor prin preşedinte BĂZĂVAN DAN şi intimaţii-pârâţi Ministerul Apărării Naţionale, Centrul ####### Zonal Bucureşti, Centrul ####### Zonal ######, Centrul ####### Zonal ####, Centrul ####### Zonal Constanţa, Centrul ####### Zonal ####, Centrul ####### Zonal ##### şi Centrul ####### Zonal ####### prin consilier juridic.
Procedura de citare a părţilor este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Apărătorul intimaţilor-pârâţi depune precizări şi alte înscrisuri la dosarul cauzei.
Apărătorul intimaţilor-pârâţi învederează faptul că a depus un extras din ordinul emis de unitate, document secret de serviciu, care trebuie să ajungă la dosarul cauzei.
Curtea interpelează apărătorul intimaţilor-pârâţi cu privire la faptul dacă documentul respectiv este pe aspectul problemei dovezii reprezentării convenţionale a centrelor zonale.
Apărătorul intimaţilor-pârâţi susţine că documentul respectiv reprezintă faptul că şeful direcţiei generale juridice are obligaţia să desemneze un consilier juridic din cadrul direcţiei generale juridice să reprezinte interesele unităţilor militare fără personalitate juridică, aşa cum este şi cazul centrelor militare zonale.
Recurentul depune practică judiciară la dosarul cauzei.
Recurenţii, prin BĂZĂVAN DAN, cu privire la acest aspect, susţin faptul că centrele zonale militare sunt unităţi cu personalitate juridică, sunt ordonatori terţiari de credite, la dosarul de fond regăsindu-se dovada acestui fapt care constă în adrese emise de centrele militare şi de către Ministerul Apărării Naţionale.
Curtea acordă cuvântul pe excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi pe cererea de recurs.
Recurenţii, prin BĂZĂVAN DAN, cu privire la excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, solicită admiterea acesteia aşa cum a fost formulată, mai mult decât atât susţin faptul că prezentul litigiu nu se judecă pe documente clasificate pentru că s-ar încălca dispoziţiile art.8 din c.p.civ, existând şi două decizii ale ####, ######### vs ####### 2022 şi ####### vs ####### 2021, în care s-a statuat că judecarea cauzei pe baza unor documente clasificate încalcă dreptul la un proces echitabil, respectiv art.6 pct.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Recurenţii, prin BĂZĂVAN DAN, susţin faptul că atât directorul direcţiei generale juridice , cât şi consilierul juridic din sala de judecată, nu pot sta în judecată deoarece consilierul juridic pentru o reprezenta o entitate cu personalitate juridică trebuie să se afle în raport de serviciu sau raport de muncă cu entitatea respectivă, ori centrele zonale din prezenta cauză nu au un contract de reprezentare cu consilierul juridic şi se încalcă şi Legea nr.514/2003.
Recurenţii, prin BĂZĂVAN DAN, cu privire la cererea de recurs, solicită admiterea acesteia aşa cum a fost formulată, susţin faptul că s-a încălcat procedura de citare conform art.153 c.p.civ, instanţa de fond fiind obligată în cazul în care a fost învestită cu un capăt de cerere ce priveşte acordarea de despăgubiri pentru discriminare să citeze conform art.27 alin.3 din OUG nr.137/2000, republicat, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi deşi s-a statuat în şedinţa de judecată acest aspect instanţa de fond l-a respins, astfel fiind încălcat şi principiul disponibilităţii, art.9, art.78 şi art.23 c.p.civ. .
Recurenţii, prin BĂZĂVAN DAN, cu privire la respingerea cererii de intervenţie accesorie, susţin faptul că Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor are calitate procesuală activă în litigiile privind discriminarea conform art.28 din OUG nr.137/2000 republicat.
Recurenţii, prin BĂZĂVAN DAN, faţă de toate celelalte aspecte pe larg argumentate logico-juridic, solicită admiterea cererii de recurs, casarea sentinţei de fond, trimiterea cauzei spre rejudecare având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile art.498 alin.2 c.p.civ. .
Apărătorul intimaţilor-pârâţi, cu privire la excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant invocată de recurenţi, solicită respingerea acesteia deoarece argumentele recurenţilor sunt nefondate.
Apărătorul intimaţilor-pârâţi susţine faptul că structurile Ministerului Apărării Naţionale nu au personalitate juridică, faptul că unităţile militare respective au un CUI asta nu înseamnă că au personalitate juridică.
Apărătorul intimaţilor-pârâţi susţine faptul că prin adresele formulate de către structurile în cauză Direcţia Generală Juridică este desemnată să reprezinte interesele în faţa instanţei.
Apărătorul intimaţilor-pârâţi, cu privire la cererea de recurs, solicită respingerea acesteia ca nefondată, menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală, susţine faptul că în cauză obiectul prezentului dosar îl reprezintă „comunicare de informaţii de interes public” şi nu vede unde sau faţă de cine a fost discriminat recurentul.
Apărătorul intimaţilor-pârâţi, cu privire la susţinerea recurentului privind necomunicarea Deciziei nr.#/2020 emisă de Curtea de Conturi, susţine faptul că în urma unor verificări efectuate la #### de Pensii Sectorială s-a constatat că decizia a fost depusă la dosar, iar vizavi de faptul că recurentul solicită informaţii legate despre respectivele dosare apreciază că un răspuns cu privire la Decizia nr.#/2020 nu putea fi dat pentru că structurile respective nu erau implicate în cauză.
Apărătorul intimaţilor-pârâţi, cu privire la aspectul comunicării de informaţii legate de condiţiile de muncă, invocat de recurent, susţine faptul că potrivit dispoziţiilor art.12 alin.1 lit.d) din Legea nr.544/2001, încadrarea personalului militar în condiţii de muncă deosebite sau speciale reprezintă informaţii profesionale, private, personale şi sunt excluse de la liberul acces.
Pe cale de consecinţă, apărătorul intimaţilor-pârâţi, susţine faptul că elementele pachetului salarial sunt confidenţiale în cazul militarilor, inclusiv cele referitoare la condiţiile speciale de încadrare, prin urmare solicită respingerea cererii de recurs ca nefondată şi menţinerea hotărârii primei instanţe ca fiind temeinică şi legală.
Curtea reţine cauza în pronunţare.
C U R T E A:
1 Procedura în fața instanței de fond
Reclamantul a chemat în judecată Ministerul Apărării Naţionale, Centrul ####### Zonal Bucureşti, Centrul ####### Zonal ######, Centrul ####### Zonal ####, Centrul ####### Zonal Constanţa, Centrul ####### Zonal ####, Centrul ####### Zonal ##### şi a Centrul ####### Zonal #######, denumite în continuare Centre Militare Zonale.. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:
1. obligarea pârâţilor la soluţionarea integrală, efectivă şi punctuală a solicitărilor de informaţii publice transmise pe email în data de 13.08.2020 şi din data de 14,08.2020 adresate în baza Legii nr. 544/2001 cu consecinţa obligării comunicării tuturor informaţiilor solicitate în scris şi a postării acestora în mod clar pe site-ul instituţiei;
2. obligarea pârâţilor la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 Ron;
3. acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 10.000 Ron şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun şi sancţionarea pentru discriminare a pârâţilor;
4. plata cheltuielilor de judecată prilejuite de acest proces.
Prin sentința civilă atacată, instanța de fond respinge excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile şi lipsei calităţii procesuale pasive ca neîntemeiate, respinge cererea, ca neîntemeiată.
2Căile de atac formulate și apărările părților
Prin Recursul recurenților-reclamanți Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor și BĂZĂVAN DAN sentința și încheierile din datele de 03.06.2021 și 28.09.2021 au fost criticate din perspectiva următoarelor motive:
art. 488 alin. 1 pct.4 cpciv. „când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti”;
art. 488 alin. 1 pct.5 cpciv. „când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii” cu referire la principiile legalității și disponibilității;
art. 488 alin.1 pct.6 cpciv. „când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei” în sensul că motivarea instanței de fond
art. 488 alin.1 pct.8 cpciv.: „când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material”, fiind indicate a fi încălcate sau aplicate greșit următoarele norme privitoare la:
– disp. Legii nr.514/2003 și ale profesiei de consilier juridic;
– art. 7 din Legea rn.544/2001;
– art.24 din HG nr. 123/2002;
– art.1-3 din OG nr. 137/2000.
In drept, art.488 alin.1 pct.4-8 cpciv.
Prin Întâmpinarea formulată s-a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, precizându-se că unele elemente ale pachetului salarial al militarilor sunt confidențiale și nu se pot comunica ca informații de interes public.
În drept, art. 254 alin.1 și 2 cpciv.
3Aspecte procedurale
În fața instanței nu au fost administrate probe noi.
4Examinând actele dosarului, dispozițiile legale și motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac în care se examinează exclusiv motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin.1 pct.1-8 cpciv.
Raporturile juridice litigioase au fost determinate de refuzul intimatelor-pârâte de a comunica informații solicitate de recurentul-reclamant prin emailurile din datele de 13-14.08.2020 și de neintroducerea în cauză a CNCD de către fond.
Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant va fi respinsă ca nefondată, deoarece intimatele centre zonale apar a fi reprezentate de Direcția generală juridică, iar persoana care a semnat întâmpinarea este maiorul #####-#### ####, șef al Direcției juridice a ###.
Cu privire la faptul că instanța de fond a omis să citeze Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), deși reclamantul a cerut la fila 108 fond introducerea în cauză a Consiliului și a stăruit în citarea CNCD, aspect consemnat prin încheierea din 28.09.2021, fila 187, Curtea consideră că acest motiv este fondat.
Motivul de recurs întemeiat pe disp. art. 488 alin. 1 pct.5 cpciv. „când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii” este fondat, dată fiind necitarea CNCD.
Acest motiv de recurs se referă la încălcarea oricăror reguli de procedură a căror nerespectare atrage nulitatea, indiferent după cum aceasta este condiționată sau nu de existența unei vătămări.
Casarea hotărârii pentru acest motiv se poate obține în mod diferit, după cum s-a încălcat o normă procedurală cu caracter de ordine publică, când sancțiunea este nulitatea absolută, ori o normă procedurală cu caracter de ordine privată, când sancțiunea este nulitatea relativă. Nulitatea relativă poate fi invocată ca motiv de recurs numai de partea ocrotită prin norma încălcată, cu condiția ca aceasta să fi ridicat excepția de nulitate, în termenul prevăzut de lege, în față instanței înaintea căreia s-a săvârșit neregularitatea, iar neregularitatea respectivă să nu se datoreze culpei părții care o invocă.
Potrivit art. 153 alin.1 cpciv., instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.
Motivul de recurs întemeiat pe disp. art. 488 alin. 1 pct.8 cpciv. „când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material” este fondat.
Acest motiv de casare vizează încălcarea legii de drept substanțial (material), încălcare ce poate îmbrăca mai multe aspecte: aplicarea unui text de lege străin situaţiei de fapt; extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică ori restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor acesteia (de exemplu, aplicarea unor norme de drept comun la situații pentru care există o normă specială, aplicarea unei norme speciale, prin analogie, la situații ce nu cad sub incidenţa ei etc.); textului de lege corespunzător situației de fapt i s-a dat o interpretare greșită (inclusiv în cazul în care norma juridică este obscură și, deci, susceptibilă de interpretare, dar interpretarea dată în speță nu este justă); violarea unor principii generale de drept. Acest motiv de casare își are corespondentul în art. 304 pct. 9 C.proc.civ. 1865. ####, spre deosebire de acesta din urmă, actualul art. 488 alin. (1) pct. 8 proc.civ. precizează fără echivoc că reprezintă motiv de casare numai încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin urmare, invocarea pe calea acestui motiv a nerespectării unor reguli de procedură nu este posibilă.
Instanța de fond a omis să observe, la termenul când s-a discutat introducerea în cauză a CNCD, incidența art.27 alin.3 din OG nr. 137/2000 care impunea judecata cu citarea obligatorie a CNCD atunci când se solicită acordarea de despăgubiri, capăt de cerere pe care reclamanții îl formulaseră pentru discriminare:
(1)*) ######## care se consideră discriminată poate formula în faţa instanţei de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru şi nu este condiţionată de sesizarea Consiliului.
(2) Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani şi curge de la data săvârşirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.
(3) Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului.
(4) ######## interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi prezumată existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalităţii de tratament. În faţa instanţei se poate invoca orice mijloc de probă, respectând regimul constituţional al drepturilor fundamentale, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice.
(5) La cerere, instanţa poate dispune retragerea sau suspendarea de către autorităţile emitente a autorizaţiei de funcţionare a persoanelor juridice care, printr-o acţiune discriminatoare, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deşi cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile prezentei ordonanţe.
(6) Hotărârea pronunţată de instanţa de judecată se comunică Consiliului.
Neaplicarea art. 27 alin.3 din OG nr. 137/2000 de către fond a condus la omiterea aplicării normelor materiale din materia discriminării, în legătură cu despăgubirea solicitată.
Prin urmare, fiind incidente disp. art.488 alin.1 pct.5 și 8, în temeiul art.496 cpciv., Curtea va respinge excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant invocată de recurenţi, ca nefondată și va admite recursul formulat de către recurentul-reclamant BĂZĂVAN DAN şi recurenta-intervenientă în numele altei persoane Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, casează sentinţa şi trimite cauza spre rejudecare la prima instanţă
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant invocată de recurenţi, ca nefondată.
Admite recursul formulat de către recurentul-reclamant BĂZĂVAN DAN cu domiciliul procesual ales în Bucureşti, ########## ####, ######, ####, ### #, #####, sector 6 şi recurenta-intervenientă în numele altei persoane Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor cu sediul procesual ales în Bucureşti, ########## ####, ######, ####, ####, #####, sector 6 împotriva Hotărârii Civile nr.7720/09.12.2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Ministerul Apărării Naţionale cu sediul în sector 5, Bucureşti, ######### ######, Centrul ####### Zonal Bucureşti cu sediul în sector 4, Bucureşti, ###### ##### ### #, Centrul ####### Zonal ###### cu sediul în ######, ######### ######, ##### ######, Centrul ####### Zonal #### cu sediul în ####-######, ##### Dorobanţilor nr.8-10, ##### ####, Centrul ####### Zonal Constanţa cu sediul în ########## ### ###### ### ###, ##### Constanţa, Centrul ####### Zonal #### cu sediul în #######, ########### ######### ######, ##### ####, Centrul ####### Zonal ##### cu sediul în Timişoara, ############# ####, ##### ##### şi Centrul ####### Zonal ####### cu sediul în #######, ########## ### #, ##### #######.
Casează sentinţa şi trimite cauza spre rejudecare la prima instanţă.
Definitivă.
Pronunţată azi 31.03.2023 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei.
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
##### ###### ######## #### ##### ######### ##### ### ######
GREFIER,
########## #######
red. ###
2 ex.
CONCLUZIONÂND CONSTATĂM CĂ TRIBUNALUL PRIN PREȘEDINTELE SECȚIEI A II – A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL (COMPELTUL 18 FOND CA) AU ÎNCĂLCAT ATÂT NORMELE DE PROCEDURĂ CÂT ȘI NORMELE DE DREPT MATERIAL.
ȘI REAMINTIM ACESTOR JUZI CĂ: