Buturuga mică răstoarnă carul mare!
O vorbă din popor, nu ne aparține dar o aducem în prim plan (Virgil Profeanu este autorul proverbului).
Știti foarte bine că Ministerul Sănătății a adoptat și publicat în Monitorul Oficial o Instrucțiune cu nr. 1861/2024,
privind instituirea stării de alertă epidemiologică determinată de gripă, publicat în Monitorul Oficial nr. 101/02.02.2024, instrucțiune împotriva căreia am formulat mai multe acțiuni de suspendare pe art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și compeltările ulterioare.
Desigur, cum am constatat cu ușurință, deși am pus la dispoziția românilor model de plângere prealabilă, aceștia nu s-au îngrămădit nici să parcurgă procedura și nici să deschidă acțiune.
Dezinteres total și ne întrebăm de ce ne încalcă ăștia în bocanci drepturile și libertățile fundamentale.
Ne întrebăm degeaba, din păcate.
https://danbazavan.ro/2024/02/03/model-plangere-prealabila-anulare-instructiune-nr-1861-2024/
Mai jos arătăm românii cu sânge în ei ce au avut încă odată curajul să înfrunte nulitățile statului, pe incompetentul Rafila.
Ce vrem să arătăm cu acest articol?
Cum spunea un profesor de drept penal o respingere a unei acțiuni nu înseamnă că am pierdut, și astfel se verifică, că deși acțiunile au fost respinse pe diferite motive, ultima a fost respinsă pe excepția rămânerii fără obiect.
Știu vă întrebați ca și noi cum a fost posibil.
Simplu.
Ministrul sănătății Rafila a emis un nou ordin prin care abroga Instrucțiunea nr. 1861/2024 cerând în disperare să nu fie obligat la plata de despăgubiri, căci dacă un act este anulat / abrogat până la pronunțarea instanței pe suspendare, despăgubirile nu pot fi admise, și avem câteva soluții în care autoritățile au fost obligate la acestea.
E bine și așa! E un început în lupta cu statul mafiot și Nulitățile aflate în fruntea acestuia.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
|
Părţi
|
Şedinţe
|
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Observați faptul că deși Ministerul Sănătății a invocat multe excepții, acestea au fost respinse având astfel practică și în acest sens.
Cererile de suspendare au fost respinse ca NEÎNTEMEIATE.
În schimb în cauza din dosarul nr. 1137/2/2024, acțiunea a fost respinsă pe excepția rămânerii fără obiect.
De ce?
Pentru că Minsiterul Sănătății a emis o nouă instrucțiune ce o abroga pe cea contestată de noi, de frică să nu plătească despăgubiri, așa cum rezultă și din motivare pe care o încărcăm de pe http://rejust.ro
|
Părţi
|
Şedinţe
|
https://www.rejust.ro/juris/869e3g29g
Cod ECLI: ECLI:RO:CABUC:2024:177.######
DOSAR NR. ####/2/2024
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Sentinţa civilă nr. 514
Şedinţa publică din data de 27.03.2024
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE: ####### #######
GREFIER: ########## ######
Pe rol se află soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamanta BĂZĂVAN ROSEMARY în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, nu au răspuns părţile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că pârâtul Ministerul Sănătăţii a depus note scrise, Instrucţiunea nr.1861/02.02.2024 şi Instrucţiunea nr.4480/08.03.2024, după care,
Curtea constată că pârâtul Ministerul Sănătăţii s-a conformat dispoziţiilor instanţei, în sensul depunerii instrucţiunii contestate, califică excepţia lipsei de obiect faţă de aspectele învederate ca fiind excepţia rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată,
Curtea constată că pârâtul Ministerul Sănătăţii a invocat excepţia lipsei de interes şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neparcurgerea procedurii plângerii prealabile.
Curtea respinge excepţia conexităţii prezentei cauze cu dosarul nr. ###/2/2024 apreciind că nu există o strânsă legătură între cele două dosare, fiind reclamanţi diferiţi, iar obiectul cererii de chemare în judecată nu impune judecata împreună a celor două dosare.
Curtea invocă din oficiu excepţia inadmisibilităţii cu privire la petitele doi şi trei.
În baza art.255-258 C.proc.civ. încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, ca fiind pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei, şi, nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat reţine cauza spre soluţionare cu privire la excepţiile invocate şi, în subsidiar, pe fondul cauzei.
C U R T E A,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe, reclamanta Fiz Băzăvan Rosemary în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii şi intervenientul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a solicitat suspendarea executării Instrucţiunii nr. 1861/2024 privind instituirea stării de alertă epidemiologică determinate de gripă, publicat în Monitorul Oficial nr.101/02.02.2024, acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 50.000 lei, obligarea pârâţilor la publicarea sentinţei judecătoreşti în termen de 5 (zile) de la pronunţare în 5 ziare de circulaţie naţională şi la 3 televiziuni publice (cu audienţă naţională); cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat, în esenţă, că la data de 02.02.2024 ministrul sănătăţii a emis Instrucţiunea anterior menţionată, publicată în Monitorul, ce încalcă Constituţia şi Legea nr.24/2000, republicată şi nu numai.
A invocat prevederile art. 14-15 din Legea nr. 554/2004 şi că a formulat plângeri prealabile în condiţiile art. 7 alin. (1) către Ministerul Sănătăţii fiind necesar a fi introdus în prezenta cauză faţă de dispoziţiile art. 27 corelat cu art. 16 din O.G. nr. 137/2000, republicată şi raportat la art. 16 din Constituţie, corelat cu art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (pe scurt CEDO) şi art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului de la New York de la 1948 (pe scurt DUDO) şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Cu privire la existenţa actului a făcut dovada indicând Monitorul Oficial unde a fost publicată instrucţiunea contestată, drept pentru care este îndeplinită condiţia legală sub acest aspect; cu privire la formularea plângerii prealabile a anexat, de asemenea dovada la dosar, având şi această condiţie legală îndeplinită.
Cu privire la cazul bine justificat, a arătat că nu se justifică o asemenea instrucţiune, nu rezultă de nicăieri necesitatea emiterii acesteia. În preambulul instrucţiunii se menţionează că: Văzând Referatul Direcţiei generale sănătate publică şi programe de sănătate nr. AR 1.850 din 2.02.2024 şi Adresa Institutului Naţional de ######## ####### nr. 209 din 1.02.2024, nerezultând în concret oportunitatea adoptării acesteia.; rezultă ce este starea de alertă epidemiologică şi care sunt condiţiile declanşării acesteia pentru gripă,
Se vorbeşte în conţinutul acestei instrucţiuni că se recomandă vaccinarea antigripală şi se impune triajul epidemiologie ceea ce este o depăşire a atribuţiilor ministrului sănătăţii, constatând incursiune în alte domenii decât cele de abilitare. Conform art. 412 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată – Ministerul Sănătăţii urmăreşte modul de respectare a prevederilor legale Cum, la acest moment nu există practic Legea care să permită adoptarea acestor ordine, iar ordinele, de asemenea nu au suport juridic consideră că sunt întrunite condiţiile legale de control al instanţei (art. 126 din Constituţie) şi cum rezultă un dubiu al legalităţii acestuia se poate suspenda până la soluţionarea cererii de anulare.
A mai invocat încălcarea art. 7, art. 8 alin.1, 51 alin. (5) din Legea nr. 95/2006, art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 423/2022, art. 7 alin. (4), art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010, a art. 58 c.civ., a art. 3 şi art. 77 din Legea nr. 24/2004, ale art. 1-3 din OG nr. 137/2000, republicată, precum şi încălcarea art. 1 alin. (3) – (5), art. 16, art. 53 din Constituţie, a art. 8 şi art. 14 din ####, art. 7, art. 12 din DUDO, art. 3, 5, 6 din legea nr. 46/2003.
Cu privire la prevenirea pagubei, a arătat că sunt îndeplinite condiţiile faptei ilicite, invocând art. 15, art. 16 , art. 58, art. 73, art. 1357, art. 1382, art.219 c.civ., precum şi art. 1 alin. 1 corelat cu art. 8, art. 18 şi alin. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, art. 15, art. 2 şi art. 41 din ##### drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Această instrucţiune constituie incursiune / ingerinţă în viaţa privată, de familie şi în autoritatea părintească, încălcă principiului egalităţii, constituie discriminare, fiind dovedite culpa ministerului şi a funcţionarilor, precum şi discriminarea şi prejudiciul suferit.
În drept a invocat toate normele expuse în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În dovedire a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Sănătăţii a depus întâmpinare prin care a solicitat conexarea prezentei cauze la dosarul nr.###/2/2024 aflat în curs de soluţionare pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; admiterea excepţiei lipsei de interes a reclamantei în formularea cererii de suspendare a executării actului administrativ reprezentat de Instrucţiunea nr. 1861/2024; admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii şi a capătului de cerere având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 50.000 ron pentru flecare reclamant în parte ca fiind neîntemeiate.
În motivarea în fapt a arătat, în esenţă, că pentru motivul potrivit căruia reclamanta invocă în realitate apărarea unui interes legitim public, fără ca aceasta să aibă caracter subsidiar interesului legitim dreptului subiectiv sau interesului legitim privat ce decurge din dreptul subiectiv, consideră acţiunea acestuia ca fiind lipsită de interes.
Prin înscrisul intitulat ’’plângere prealabilă” reclamanta a solicitat Ministerului Sănătăţii ’’anularea/abrogarea instrucţiunii nr.1861/2024” întrucât aceasta ”încalcă Constituţia şi Legea (art.l alin.5, art. 16, art.32, art.34, art.47 Constituţie. Din analiza înscrisului nu se desprinde niciun motiv pentru care reclamantele solicită, revocarea/abrogarea Instrucţiunii nr. 1861/2024. Simpla înşiruire a unor legi în ansamblul lor, dar şi a prevederilor care constituie temeiul legal al plângerii prealabile şi calitatea procesuală nu constituie motive al plângerii prealabile. Față de acest aspect de fapt devin aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora ’’motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă”.
Aşadar, potrivit legii, plângerea prealabilă trebuie să cuprindă motive pentru a da posibilitatea autorităţii emitente a actului administrativ să analizeze dacă este cazul să revoce actul administrativ. ##### oricăror motive de nelegalitate a actelor a căror revocare este cerută, în cadrul plângerii prealabile, considerăm că echivalează cu lipsa plângerii prealabile. #### eventuale motive de neconstituţionalitate nu pot fi considerate motive de revocare a acestei instrucţiuni, prevederile unui act administrativ cu caracter normativ neputând fi analizate decât prin prisma unor prevederi legale concrete şi nu prin prisma prevederilor Constituţiei. Numai Legile şi ordonanţele pot face obiectul contenciosului constituţional.
#### motive ce ţin de domeniul Dicţionarului explicativ al limbii române nu sunt motive de nelegalitate.
Totodată, faptul că nici motivele ce ţin de o eventuală nerespectare a unor prevederi din Codul penal sau Codul civil nu constituie motive de nelegalitate a acestui act administrativ. Ministerele îndeplinesc funcţia de strategie prevăzută la art. 53 din Codul administrativ, iar prevederile Codului penal şi ale Codului civil sunt străine de domeniul de competenţă ’’sănătate” în care are atribuţii proprii Ministerul Sănătăţii, conform prevederilor art. 52 din Codul administrativ.
A mai arătat că întreaga cerere de chemare în judecată se întemeiază pe simple afirmaţii, nesusţinute de niciun înscris şi nedovedite în niciun fel, nu se poate reţine discriminarea reclamantei şi încălcarea astfel a prevederilor Ordonanţei nr. 137/2000 prin acte săvârşite de către pârât. În ####### vaccinarea vaccinarea este recomandată ca acţiune preventivă de sănătate publică şi reprezintă un act voluntar al persoanei sau părintelui, în cazul copiilor, fiind recomandată ca acţiune preventivă de sănătate publică şi reprezintă un act voluntar al persoanei sau părintelui, în cazul copiilor. Serviciile de vaccinare se realizează de către medicul vaccinator, cu respectarea prevederilor referitoare la informarea prealabilă a persoanei privind beneficiile şi riscurile asociate vaccinării, respectiv nevaccinării persoanei, conform prevederilor Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003. Efectuarea vaccinării se realizează după acordarea unei consultaţii medicale prin care se confirmă starea de sănătate şi se constată absenţa unor contraindicaţii la vaccinare, temporare sau absolute. Efectuarea vaccinării şi consultaţia medicală acordată constituie serviciul de vaccinare.
Art. 10 din Ordonanţa nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Totodată, Organismele internaţionale recomandă vaccinarea şi combaterea bolilor prevenibile prin vaccinare. Sunt cunoscute recomandările Consiliului Uniunii Europene din 7 decembrie 2018 privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Prin urmare, vaccinarea este una dintre măsurile cele mai puternice şi mai rentabile în domeniul sănătăţii publice, şi rămâne principalul instrument de prevenire primară a bolilor transmisibile, iar menţinerea sau instituirea unor măsuri necesare pentru respectarea unor obligaţii legale aflate în sarcina unităţilor sanitare, menţionate anterior, nu constituie şi nu poate constitui act de discriminare.
Instrucţiunea nr. 1861/2024 privind instituirea stării de alertă epidemiologică determinată de gripă, publicată în Monitorul Oficial nr.101/02.02.2024 îndeplineşte toate condiţiile de legalitate cerute pentru validitatea ei, fiind emisă în concordantă cu prevederile legale în vigoare, fapt pentru care consideră că aceasta a fost întocmită temeinic şi legal. Reclamanta nu face dovada îndeplinirii celor două condiţii de admisibilitate prevăzute de legea nr. 554/2004.
Din prevederile art. 34, alin. (1) şi (2), din Constituţia României, rezultă faptul că, dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, dar şi faptul că, statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
De asemenea, vaccinarea este o intervenţie de succes pentru sănătatea publică la nivel global şi pentru dezvoltarea durabilă, salvând milioane de vieţi în fiecare an. Vaccinurile sunt esenţiale pentru prevenirea şi controlul multor boli transmisibile şi, prin urmare, susţin securitatea globală asociată sănătăţii.
Legea privind reforma în sănătate nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prevede statutul de asigurat fără plata contribuţiei pentru toţi copiii (indiferent de statutul de asigurat al părinţilor), precum şi faptul că accesul la programele naţionale de sănătate profilactice este gratuit şi universal.
În ####### vaccinarea este recomandată ca acţiune preventivă de sănătate publică şi reprezintă un act voluntar al persoanei sau părintelui, în cazul copiilor. Serviciile de vaccinare se realizează de către medicul vaccinator, cu respectarea prevederilor referitoare la informarea prealabilă a persoanei privind beneficiile şi riscurile asociate vaccinării, respectiv nevaccinării persoanei, conform prevederilor Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.
Efectuarea vaccinării se realizează după acordarea unei consultaţii medicale prin care se confirmă starea de sănătate şi se constată absenţa unor contraindicaţii la vaccinare, temporare sau absolute. Efectuarea vaccinării şi consultaţia medicală acordată constituie serviciul de vaccinare. Organismele internaţionale recomandă vaccinarea şi combaterea bolilor prevenibile prin vaccinare, fiind astfel cunoscute recomandările Consiliului Uniunii Europene din 7 decembrie 2018 privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.
Vaccinarea este una dintre măsurile cele mai puternice şi mai rentabile în domeniul sănătăţii publice, şi rămâne principalul instrument de prevenire primară a bolilor transmisibile.
În vederea creşterii accesului populaţiei din ####### la vaccinare, prin extinderea grupelor populaţionale şi a tipurilor de vaccinuri care sunt recomandate în funcţie de tipul de risc identificat, a fost creat cadrul legal necesar în vederea compensării de către statul român a costurilor medicamentelor imunologice de tipul vaccinurilor prin OUG nr.21/ 2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr.## # #### privind reforma în domeniul sănătăţii precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii.
Ministerul Sănătăţii a elaborat Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1360 / 19.04.2023 pentru aprobarea Metodologiei de includere sau excludere a medicamentelor imunologice prevăzute la art.242, alin.(3) din Legea nr.## # #### privind reforma în domeniul sănătăţii în lista de medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală. Totodată, prin HG ######## privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate au fost stabilite tipurile de vaccinuri al căror cost este compensat de statul român pentru beneficiari, precum şi nivelul de compensare al acestora, în funcţie de categoria de risc din care fac parte persoanele beneficiare.
Începând cu luna septembrie 2023, vaccinul gripal se prescrie de către medicii de familie pentru grupele populaţionale la risc, stabilite prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.######### pentru aprobarea segmentelor populaţionale care beneficiază de prescrierea, eliberarea şi decontarea în regim de compensare a medicamentelor imunologice folosite pentru producerea imunităţii active sau folosite pentru prevenirea unor boli transmisibile.
Componentele cheie ale infrastructurii de imunizare pot fi întărite prin îmbunătăţirea siguranţei şi eficienţei practicilor de imunizare; dezvoltarea sistemelor de monitorizare a imunizării pentru reducerea ratelor de omisiune; reducerea oportunităţilor pierdute şi contraindicaţiilor false; instruirea personalului medical; şi dezvoltarea materialelor informative, educaţionale şi de comunicare care sa fie folosite de public şi furnizorii de îngrijiri de sănătate. în creşterea acoperirii vaccinale, activităţile de imunizare suplimentare oferă oportunitatea de întărire a componentelor principale ale infrastructurii de imunizare de rutină.
Dezvoltarea Programului naţional de vaccinare este un obiectiv important pentru ####### şi are ca scop atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure şi eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populaţiei, astfel încât oricine, oricând şi la orice vârstă să beneficieze de vaccinuri în folosul propriei sănătăţi şi a stării sale de bine. Acest obiectiv se regăseşte şi în Strategia naţională de vaccinare în ####### pentru perioada #### # ####, aprobată prin HG 1006/20.10.2023 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 966 din 25 octombrie 2023.
Mai mult decât atât, această instrucţiune a fost emisă în vederea prevenirii şi limitării îmbolnăvirilor prin gripă şi alte infecţii virale respiratorii, ca urmare a creşterii numărului de cazuri de îmbolnăvire prin gripă şi a depăşirii mediei faţă de sezoanele anterioare şi conţine recomandări de măsuri care pot fi implementate la nivelul unităţilor sanitare, populaţiei şi unităţilor de învăţământ.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 205 Cod de procedură civilă şi orice dispoziţiile menţionate în cuprinsul întâmpinării.
În dovedire a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII a depus punct de vedere cu privire la cererea de chemare în judecată înaintată de reclamanta, prin care a solicitat instanţei respingerea solicitării reclamantei de recunoaştere a faptei de discriminare, în contextul cererii de suspendare a Instrucţiunii nr. 1861/2024, privind instituirea stării de alertă epidemiologică determinată de gripă, publicată în Monitorul Oficial nr. 101/02.02.2004.
A arătat că pentru ca o faptă să fie calificată drept discriminatorie, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii: 1) existenţa unui tratament diferenţiat manifestat prin deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă (existenţa unor persoane sau situaţii aflate în poziţii comparabile); 2) existenţa unui criteriu de discriminare (potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, criteriile de discriminare sunt: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare H.I.V., apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu); 3) tratamentul diferenţiat să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate a unui drept recunoscut de lege; 4) tratamentul diferenţiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate şi necesare.
În analiza unei astfel de speţe, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării are în vedere faptul că deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa, trebuie să aibă la bază unul din criteriile prevăzute de către art. 2 alin. (1) din OG nr 137/2000, republicată, dar trebuie să se refere şi la persoane aflate în situaţii comparabile, tratate în mod diferit din cauza apartenenţei lor la una dintre categoriile prevăzute de lege. Subsecvent, tratamentul diferenţiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
Din analiza cererii de chemare în judecată înaintate CNCD pentru formularea unui punct de vedere, se desprind următoarele elemente ce stau la baza stabilirii existenţei sau inexistenţei unei posibile fapte de discriminare: existenţa unor persoane sau situaţii aflate în poziţii comparabile-în cadrul acţiunii, reclamanta indică o Instrucţiune a Ministrului Sănătăţii Republicii ####### ca fiind neconstituţională; existenţa unui criteriu de discriminare- astfel cum este formulată acţiunea reclamantei, CNCD nu a identificat un criteriu de discriminare; tratamentul diferenţiat să aibă ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei, sau exercitării, în condiţii de egalitate a unui drept recunoscut de lege. Reclamanta invocă efecte potenţial discriminatorii, având în vedere emiterea Instrucţiunii ministrului sănătăţii; tratamentul diferenţiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate şi necesare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:
În temeiul art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc.
Analizând cu prioritate excepţia rămânerii fără obiect, Curtea o apreciază întemeiată.
Art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004: (1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile prevederilor art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în suspendare și dacă fondul cererii de suspendare nu a fost soluționat, instanța învestită cu cererea de suspendare va constata această împrejurare și va respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. #### suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept și fără nicio formalitate.
Art. 15 alin.(1) din Legea nr. 554/2004: Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii principale.
Curtea reţine că pentru a opera suspendarea executării actului este necesar ca acesta să fie susceptibil de executare, respectiv să producă efecte în curs a căror stopare să tindă a se realiza prin cerere. Prin urmare, nu poate fi suspendat un act administrativ care şi-a epuizat efectele înainte de pronunţarea instanţei, obiectul suspendării nemaiexistând.
Instrucţiunea nr. 1861/02.02.2024 privind instituirea stării de alertă epidemiologică determinate de gripă a Ministerului Sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 101/02.02.2024, care face obiectul cererii de chemare în judecată a fost abrogată prin Instrucţiunea nr. 4480/08.03.2024 privind încetarea stării de alertă epidemiologică determinate de gripă a Ministerului Sănătăţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 194/08.03.2024.
Întrucât abrogarea a intervenit, ulterior sesizării instanţei de judecată, însă anterior pronunţării instanţei, cererea de chemare în judecată cu privire la primul capăt a rămas fără obiect şi prin urmare, pentru toate considerentele anterior expuse, instanţa va admite excepţia rămânerii fără obiect şi va respinge cererea de chemare în judecată privind suspendarea executării Instrucţiunii nr. 1861/02.02.2024 a Ministerului Sănătăţii ca rămasă fără obiect.
Analizând excepţia inadmisibilităţii cu privire la petitele doi şi trei, cu prioritate faţă de celelalte excepţii, ##### o apreciază întemeiată urmând a o admite şi a respinge ca inadmisibile petitele doi şi trei.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat pe lângă suspendarea executării Instrucţiunii nr. 4480/2024 privind instituirea stării de alertă epidemiologică determinate de gripă, publicat în Monitorul Oficial nr.101/02.02.2024 şi acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 50.000 lei, cu obligarea pârâţilor la publicarea sentinţei judecătoreşti în termen de 5 (zile) de la pronunţare în 5 ziare de circulaţie naţională şi la 3 televiziuni publice (cu audienţă naţională). Prin petitele doi şi trei, reclamanta urmăreşte repararea pretinsei pagube iminente invocate în susţinerea petitului principal cu privire la existenţa unei posibile fapte de discriminare produsă prin emiterea actului contestat.
Instanța apreciază că cererea de chemare în judecată formulată în temeiul art.14 şi art. 15 din legea nr. 554/2004 nu poate avea ca obiect decât suspendare a executării unui act administrativ, astfel că solicitarea de acordare de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 50.000 lei şi de obligare a pârâţilor la publicarea sentinţei judecătoreşti în termen de 5 (zile) de la pronunţare în 5 ziare de circulaţie naţională şi la 3 televiziuni publice (cu audienţă naţională) nu poate fi valorificată în cadrul procesual impus de art. 14 şi art. 15 din legea nr. 554/2004.
Pe de altă parte, solicitarea de repararea a unui pretins prejudiciu generat de executarea actului a cărei suspendare se solicită presupune o cercetare amănunţită a legalităţii şi temeiniciei actului administrativ contestat, incompatibilă cu procedura prevăzută de art. 14 şi art. 15 din legea nr. 554/2004 în cadrul cărei se analizează numai aparenţa dreptului, fără o prejudecare a fondului litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Admite excepţia rămânerii fără obiect a primului petit.
Respinge cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta BĂZĂVAN ROSEMARY, cu domiciliul în Bucureşti, #### ###### ####, ######, ####, ####, #####, sector 6, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, cu sediul în Bucureşti, #### ######## ########## ####-3, sector 1 şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în Bucureşti, #### ##### ###### ########### ####-3, sector 1,
privind suspendarea executării Instrucţiunii nr. 1861/02.02.2024 a Ministerului Sănătăţii ca rămasă fără obiect.
Admite excepţia inadmisibilităţii cu privire la petitele doi şi trei.
Respinge ca inadmisibile petitele doi şi trei.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, calea de atac urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti.
Pronunţată astăzi, 27.03.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
PREŞEDINTE, GREFIER,
####### ####### ########## ######
Red. #### – 5 ex. /03 .04.2024
Ce spune INstrucțiunea nr. 4480/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 194 din data de 08.03.2024?
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/279728