Decizia nr. 2179 din 14.04.2025 pronunțată de către ICCJ, SCAF în dosarul nr. 4670/2/2023, privind declasificarea HG nr. 0154/2010, HG nr. 0292/2011 și HG nr. 0610/2017 cu privire la soldele cadrelor militare și salariile (inclusiv pensiile militare de stat) din Ministerul Apărării Naționale, acte nepublicate în Monitorul Oficial al României

 

Decizia nr. 2179 din 14.04.2025 pronunțată de către ICCJ, SCAF în dosarul nr. 4670/2/2023, privind

declasificarea HG nr. 0154/2010, HG nr. 0292/2011 și HG nr. 0610/2017 cu privire la soldele cadrelor militare și salariile (inclusiv pensiile militare de stat) din Ministerul Apărării Naționale, acte nepublicate în Monitorul Oficial al României

 

 

Vă povesteam acum ceva timp că Guvernul României, la inițitiva Nulităților de la MApN (Armata lui Cai de Lemn) a adoptat niște Hotărâri de Guvern clasificate Secret prin care instituia ÎN AFARA LEGII, salarizarea celor din apărare, ordine publică și siguranță națională, deci cu încălcarea Gravă a Constituției și a Legii.

Că s-a știut despre asta sau nu, important este de reținut că nu au fost demersuri semnitificative decât din partea unor cetățeni ce nu au acceptat niciodată derapajele acestor Analfabeți Funcțional (plt. maj. Bălăucă Irinel – Cătălin și Mr. dr. ing. Dan Băzăvan, la acest moment, ambii în rezervă deși au dus o luptă la baionetă din timpul activității lor).

https://danbazavan.ro/2025/04/15/cand-iccj-se-comporta-ca-o-instanta-suprema-si-nu-ca-o-inalta-cloaca/

Și, din păcate Curtea de Apel București, devenind complice cu slugile sistemului a respins acțiunea Nelegal și Netemeinic:

Nr. unic (nr. format vechi) : 4670/2/2023 Data inregistrarii 11.07.2023 Data ultimei modificari: 31.07.2024 Sectie: Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal Materie: Contencios administrativ şi fiscal Obiect: obligaţia de a face Stadiu procesual: Fond

Părţi

Nume Calitate parte ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR Reclamant BĂZĂVAN DAN Reclamant GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI Pârât CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII Pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Intervenient

Şedinţe

29.05.2024 Ora estimata: 14:00 Complet: 9-Completul 26 Fond Tip solutie: Respinge cererea Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, invocate de aceştia prin întâmpinare. Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi. Admite cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâţilor. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs, în caz de formulare, urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucure?ti – Secţia a IX-a Contencios administrativ şi fiscal. Pronun?ată astăzi, 29.05.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 402 teza finală C.pr.civ.. Document: Hotarâre  908/2024  29.05.2024

ICCJ a admis recursul, a casat soluția Curții și a trimis spre rejudecare, reținând:

”Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 24 alin.(4) din Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin H.G. nr. 585/2002, declasificarea celor trei hotărâri de Guvern nu se poate realiza decât prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a instituţiilor publice din cadrul sistemului securității naţionale care au iniţiat-o, printre care şi intervenientul Ministerul Apărării Naţionale, astfel că în lipsa solicitării iniţiatorilor actelor normative contestate, răspunsul nr. 15A/6843/CA/10.05.2023 nu este emis cu exces de putere, în mod corect fiind respinsă solicitarea de declasificare.

În ceea ce priveşte accesul recurenţilor – reclamanţi la documentele clasificate, s-a reţinut că acesta este permis în condiţiile art. 33 din Standardele naționale menționate, „cu respectarea principiului necesității de a cunoaște al persoanelor care dețin certificate de Securitate sau autorizație de acces valabile pentru nivelul de secretizare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.”.

 Înalta Curte observă, independent de temeiul de drept dat cererii adresate pârâților, că în cuprinsul acesteia, astfel cum s-a reiterat şi prin capătul de cerere adresat instanţei de judecată, recurenţii reclamanţi au solicitat „dispunerea în regim de urgenţă a declasificării HG nr. 0154/2010, HG nr. 0292/2011 şi HG nr. 0610/2017 în ceea ce priveşte salarizarea cadrelor militare din MApN”.

…

Analizând din această perspectivă cererea de chemare în judecată, instanţa de fond a reținut că reclamanţii nu a formulat o contestație în sensul prevăzut de art.20 din Legea nr.182/2002, plângerea prealabilă adresată pârâţilor fiind întemeiată pe dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, apreciind că nu este învestită cu o contestație împotriva modului de clasificare a actelor normative contestate.

Sub acest aspect, însă,  Înalta Curte reţine că argumentele pe care recurenții – reclamanţi şi-au întemeiat cererea de chemare în judecată nu au fost dezbătute de prima instanţă, în măsura care considerentele acesteia au vizat exclusiv procedura prevăzută de art. 24 alin. (4) din lege, iar nu şi cea prevăzută de art. 20.

Or, instanţa era datoare să solicite reclamanților lămuriri privind scopul real urmărit şi încadrarea corectă acţiunii în contencios administrativ, în vederea unei juste şi complete dezlegări a raportului litigios, prin luarea  în considerare a competenţelor prevăzute de lege, iar nu prin abordarea lor trunchiată, care nu este  în măsură să asigure  un act de justiție eficient şi să  preîntâmpine alte litigii viitoare.

În aceste condiţii, modalitatea de abordare a motivării sentinţe echivalează cu necercetarea fondului cauzei, de natură a conduce la pronunţarea unei hotărâri lacunare sub aspectul motivelor pe care se sprijină, ceea ce impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție, ca garanţie a legalităţii şi temeiniciei hotărârii ce urmează a fi pronunţată în litigiul de faţă.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art.488 alin.(1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, constatând că nu este lămurită cauza sub aspectele relevate şi nu se poate verifica aplicarea corectă a legii în speţă.

În aceste condiţii se constată că nu se poate exercita un control de legalitate asupra motivelor subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, neputând priva părţile de un grad de jurisdicție prin rezolvarea lor direct în recurs, motiv pentru care Înalta Curte, coroborând art. 488 alin. (1) pct. 6 cu dispoziţiile art. 497 din Codul de procedură civilă, va trimite cauza primei instanțe, care va proceda la rejudecarea cauzei în fond.”

Redăm mai jos Decizia ICCJ:

1_467022023-100000003361028 Mr. Rz. dr. ing. Dan BAZAVAN