M(S)inistru La Justiția la Mișto sau Justiția ca (de) pe Dâmbovița!
Zilele trecute am adresat mai multe petiții / sesizări / plângeri M(S)inistrului Justiției, iar la protestul individual din fața MJ i-am adresat întrebarea: ”Cum este ca un cetățean să fie Ministru al ”Justiției La Mișto” sau ”Justiției ca (de) pe Dâmbovița”, având în vedere Greva Mascată sub denumirea de ”Protest” a magistraților, cu care Nu suntem de acord căci încalcă dreptul de acces liber la justiție (art. 21 din Constituție) dar și dreptul la apărare (art. 24 din Constituție), judecarea unor cauze ”urgente” stabilite prin Hotărâri ale Adunărilor Judecătorilor din instanțe fiind fără temei de drept, căci deși în legislație identificăm mai multe tipuri de acțiuni ce trebuie să fie judecate cu precădere / de urgență, acestea sunt încălcate grosolan (art. 1 alin. (5) din Constituție fiind golit de esență juridică în totalitate).
https://www.facebook.com/share/v/17KU859wWm/
Să-i reamintim acestui ministru (și avocat pe deasupra) dispozițiile art. 5-6 din HG nr. 652/2009 (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/108211) cu modificările și completările ulterioare:
Conform art. 5 din acest HG: Ministerul are următoarele funcţii principale: a) planifică strategic realizarea programului de guvernare prin elaborarea strategiilor şi planurilor de acţiune în domeniul justiţiei; b) planifică strategic realizarea reformelor sistemului judiciar, implementarea politicilor publice de modernizare a acestuia şi de prevenire şi combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate; c) reglementează cadrul normativ şi instituţional al sistemului judiciar şi al înfăptuirii justiţiei ca serviciu public; d) coordonează şi controlează aplicarea unitară şi respectarea normelor legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor care se află în subordinea sau în coordonarea sa; e) asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar şi a înfăptuirii justiţiei ca serviciu public; f) veghează la respectarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, prin mijloacele şi procedurile puse la dispoziţie prin prezenta hotărâre sau prin alte reglementări; g) reprezintă statul sau Guvernul în domeniul de activitate şi competenţă specifice stabilite prin prezenta hotărâre sau prin alte reglementări; h) este autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit tratatelor la care România este parte şi instrumentelor juridice adoptate în cadrul Uniunii Europene; i) coordonează integrarea eforturilor de realizare a obiectivelor de referinţă specifice din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 şi integrează informaţiile solicitate autorităţilor în virtutea acestei funcţii; reprezintă statul şi guvernul în cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.
Una din întrebări a fost chiar despre Greva Mascată (Protestul Surogat) a magistraților care refuză să judece, acesta spunând că nu este de competența sa, uitând că ministrul justiției este reprezentantul sistemului de justiție în Guwern.
În scris menționam: ”Având în vedere că ”PROTESTUL” (GREVA MASCATĂ) a magistraților declarate (declanșate) în august 2025 (hotărârile Adunării Generale ale Judecătorilor nici măcar nu sunt publicate pe site – urile acestor instanțe, fără a avea posibilitatea concretă de ale contesta),
Încalcă dreptul la un proces echitabil,
Încalcă principiul contradictorialității,
Încalcă principiul oralității,
Încalcă dreptul de acces liber la justiție,
Încalcă dreptul la apărare,
Încalcă principiul nediscriminării,
Încalcă dreptul de a solicita informații de interes public,
Încalcă securitatea juridică,
Identificând denegare de dreptate (refuz de a judeca),
Prejudiciază drepturile justițiabililor (reclamanților și numai),
Încalcă Statul de Drept,
Încalcă principiul EGALITĂȚII,
Încalcă dreptul la un recurs efectiv,
Duce în derizoriu Justiția,
Duce la o justiție întârziată, deci ratată,
Având în vedere interdicția judecătorilor și a procurorilor de a declara grevă,
- Față de textele,
Art. 1 alin. (3) – (5) din Constituție – România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
Tot în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală distingem că: În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Iar instanța judecătorească potrivit art. 1 alin. (4) este chemată să reinstaureze respectarea Legii fundamentale: Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.
- Cine stabilește cauzele urgente în afara legii?
….
Având în vedere că magistraților le este interzis acest drept, considerăm că ar trebui să nu fie plătiți pe această perioadă de protest (grevă), iar noi suntem în drept a solicita atât despăgubiri pentru discriminare cât și daune morale.
Sunt de indicat și textele art. 20 alin. (2) din legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare – Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență. Procedura prevăzută la art. 493 din Codul de procedură civilă nu se aplică în materia contenciosului administrativ.
Și conform art. 13 din Convenția EDO – Dreptul la un recurs efectiv Orice persoană, ale carei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.
Conform art. 129 din Constituție – Folosirea căilor de atac Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Dar și ale art. 25 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ – Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) și (4) se judecă în camera de consiliu, de urgență, și sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Procedura prevăzută la art. 200 și 201 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă. Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosarul cauzei cu cel puțin 3 zile înainte de termenul de judecată. Reclamantul va lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei. Instanța poate acorda un nou termen de judecată în cazul în care reclamantul solicită amânarea pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Precum și textele art. 22 alin. (5) din Legea nr. 544/2001 – Atât plângerea, cât și recursul se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de taxă de timbru.
Conform prevederilor art. 35 din OG nr. 2/2001 – Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor se soluționează cu precădere.
Și față de prevederile art. 717 alin. (3) NCPC – Părțile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestației se face de urgență și cu precădere.
Dar și cele ale Codului muncii și Legislației pensiilor.
- Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 367/2022 –
Persoanele care dețin funcții de demnitate publică sau asimilate acestora, conform legii, magistrații, personalul cu statut militar din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale, unitățile și/sau subunitățile din subordinea ori coordonarea acestora, nu pot constitui și/sau adera la o organizație sindicală.
- Conform art. 170 din aceiași Lege a dialogului social –
Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul militar și personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Justiției și din instituțiile și structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administrației Naționale a Penitenciarelor, al Serviciului Român de Informații, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, personalul angajat de forțele armate străine staționate pe teritoriul României, precum și alte categorii de personal cărora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.
…
