Când JANDARMERIA SE CREDE MAI PRESUS DE LEGE DECLARÂND PRINTR-UN TABLAGIU ILEGALĂ O ADUNARE PUBLICĂ declarată conform LEGII,
Primește Încă UN bocanc …
Mai țineți minte articolul:
https://danbazavan.ro/2023/11/01/e-clar-nu-mai-putem-si-nu-vrem-plati-nulitati-jandarmeria-trebuie-desfiintata-si-o-vom-desfiinta/
Este vorba de amenzile încasate de subsemnatul și de doamna dr. Hagimă pe data de 01.09.2022 în Piața Constituției, amenzi aplicate de către niște NULITĂȚI ale Jandarmeriei Române, niște TABLAGII, purtători de epoleți, prin care au considerat că am participat la un protest interzis.
Mai jos redăm și articolele cu live – urile de la diferite adunări publice, practic abuzuri ale unor purtători de pijamale:
https://danbazavan.ro/2023/01/07/795/
Deși Adunarea publică a fost legal declarată în condițiile Legii nr. 60/1991, republicată,
în cazul meu, Tablagiul jandarm, Plutonier TRAȘCĂ Ovidiu din cadrul DGJMB – Batalion 1 a consemnat în procesul – verbal,
seria JO nr. 2297857 din data de 01.09.2022 ora 11.20, că subsemnatul
reclamant (contestatoar) am fost sancționat cu amenda contravențională în valoare de 1000+400 RON pentru că ”A participat la o adunare publică interzisă, în Piața Constituției având loc o altă adunare publică declarată și autorizată din data de 15.07.2022, între orele 10-11, aceasta declarându-și activitatea în data de 29.08.2022, aducându-i-se la cunoștință să înceteze pentru că activitatea e ilegală, de asemenea a adresat injurii forțelor de ordine, inclusiv ”marș de aici”.
amendă ce s-a prescirs pentru necomunicare în termenul legal.
Conform art. 14 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 – Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancțiunii.
Conform art. 25 alin. (2) și (3) din O.G. nr. 2/2001 – Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia. Procesul-verbal de constatare a contravenției este titlu de creanță și înștiințare de plată.
Conform art. 26 din O.G. nr. 2/2001, indiferent de situație – (1) Dacă agentul constatator aplică și sancțiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta se înmânează contravenientului, făcându-se mențiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și față de celelalte persoane cărora trebuie să li se comunice copia de pe procesul-verbal, dacă sunt prezente la încheierea acestuia. (3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii.
Conform art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001 – Hotărârile consiliilor locale sau județene ori, după caz, ale sectoarelor municipiului București, prin care s-au stabilit contravenții cu nesocotirea principiilor prevăzute la alin. (2)-(4), sunt nule de drept. Nulitatea se constată de instanța de contencios administrativ competentă, la cererea oricărei persoane interesate.
Deci, încă odată constatăm ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL, pe bani publici la Jandarmeria Română, niște ”sclăveți” / LINGĂI / COCOȘAȚI ce au uitat menirea și atribuțiile conform Constituției și Legii, sub sintagma ”în serviciul națiunii”, transformându-se în purtători de pijamale / purtători de epoleți / apărători ai HOȚILOR / NULITĂȚI cu acte în regulă.
În cazul doamnei dr. instanța a pronunțat o soluție de admitere și implicit anulare a procesului – verbal
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Dacă în cazul doamnei doctor Hagimă tablagiul de la Jandarmerie, agent constatator, sergent major ISTRU Cristian a consemnat în
Procesul-verbal seria JO nr. 2297485 din data de 01.09.2022 ora 11.20, din cadrul DGJMB – Batalion 1, prin care subsemnata reclamant (dr. Elena – Geanina HAGIMĂ) am fost sancționată cu amenda contravențională în valoare de 1000 RON pentru că ”A participat la o adunare publică interzisă, în Piața Constituției având loc o altă adunare publică declarată și autorizată din data de 15.07.2022, între orele 10-11, aceasta declarându-și activitatea în data de 28.08.2022. Menționez că i s-au adus la cunoștință prevederile legale, aceasta refuzând să înceteze activitatea ilegală”.
Redăm mai jos motivarea, așa cum este materializată pe
”ECLI:RO:JDS5B:2023:001. ######
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREŞTI
-SECŢIA A II-A CIVILĂ-
DOSAR NR. 24331/302/2022
SENTINŢA CIVILĂ NR. ####
Şedinţa publică de la 31 octombrie 2023
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE: ######### – ######### #####
GREFIER: ##### – ####### #####
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta Elena – Geanina HAGIMĂ, pe intimaţii DIRECTIA GENERALA DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI UNITATEA MILITARA NR. 575 BUCUREŞTI – ####### DE ####### ########## ##### şi ##. ### ##### ########, intervenienta Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenţie.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 5.09.2023, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 19.09.2023, la data de 03.10.2023, la data de 17.10.2023 şi la data de 31.10.2023 când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:
INSTANŢA,
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 5.10.2022, sub nr. 24331/302/2022, petenta Elena – Geanina Hagimă a chemat în judecată pe intimaţii UNITATEA MILITARA NR. 575 BUCUREŞTI – DIRECTIA GENERALA DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI ####### DE ####### ########## #####, DIRECTIA GENERALA DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI – BATALION 1, ##. ### ##### ########, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa dispună anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei serie JO, nr. 2297485/01.09.2022, acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 30.000 lei din partea fiecărui intimat, obligarea acestora la plata daunelor morale în cuantum de 100.000 lei pentru lezarea demnităţii, a onoarei şi a reputaţiei şi pentru traumele psihice cauzate de încălcare drepturilor constituţionale; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, petenta a arătat, în esenţă, faptul că prin procesul-verbal contestat a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru fapta de a participa la o adunare publică interzisă în Piaţa Constituţiei.
Criticile aduse de petentă actului constatator vizează lipsa semnăturii sale pe procesul-verbal contestat, lipsa semnăturii unui martor, lipsa obiecţiunilor petentei, precum şi că fapta contravenţională reţinută în sarcina sa nu există, întrucât adunarea publică nu a fost una interzisă, ci legal constituită, potrivit actelor depuse la dosar.
În continuare, petenta a considerat că agentul constatator al presupusei fapte contravenţionale a încălcat dreptul la apărare, dreptul de acces liber la justiţiei, dreptul la liberă exprimare, libertatea de întrunire, precum şi principiul nediscriminării.
De asemenea, a arătat că din acţiunea agentului constatator rezultă discriminarea şi hărţuirea ca faptă civilă, petenta subliniind că în mod nelegal şi netemeinic a fost sancţionată contravenţional şi această ocazie nu a fost prima.
Petenta a motivat capătul de cerere privind constatarea discriminării şi prin faptul că i-a fost încălcat dreptul constituţional referitor la libertatea de exprimare, precum şi prin faptul că agentul constatator a acordat un tratament diferit faţă de persoane aflate în situații identice. În acest sens, a arătat că discriminarea rezultă şi din legitimarea unor protestatari şi din nelegitimarea altora, din faptul că pentru unii protestatari procesele-verbale au fost încheiate la locul faptei, iar pentru alţii la sediul unităţii. A mai arătat petenta că, prin neacordarea dreptului de a formula obiecţiuni, agentul constatator a săvârşit o altă faptă de discriminare la adresa sa.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 137/2000, O.G. nr. 97/2005, ale Legii nr. 167/2020, ale Codului de procedură civilă, ale Codului civil, ale Constituţiei României, ale Convenţiei ####, ale Regulamentului GDPR, ale Legii nr. 190/2018.
În probaţiune, petenta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale, a probei cu înregistrări video.
La data de 14.11.2022, prin Serviciul Registratură, intimatul ##### ######## #### a depus întâmpinare (filele 32-33), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce îl priveşte, motivând că procesul-verbal contestat a fost încheiat de către un agent constatator din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, unitate care are personalitate juridică şi stă în instanţă în nume propriu.
Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenţionale ca neîntemeiată şi menţinerea procesului-verbal contestat ca fiind temeinic şi legal întocmit.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile Codului de Procedură Civilă.
La data de 14.11.2022, intimata Direcţia Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti a depus întâmpinare (filele 34-43), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale a intimatului batalionul 1 Jandarmi din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, având în vedere că, potrivit duspoziţiilor art. 8 alin. (29 din Legea nr. 550/2004 batalioanele din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti nu au personalitate juridică, astfel că nu pot sta în faţa instanţei în nume propriu. Mai mult, petenta a fost sancţionată contravenţional de către un agent constatator din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, unitate care are personalitate juridică şi stă în instanţă în nume propriu.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că la data de 01.09.2022, ora 10:30, forţele de ordine din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, aflându-se în misiune de asigurare a ordinii şi liniştii publice cu ocazia desfăşurării unei activităţi de către Armata României în Piaţa Constituţiei, au constatat că numita petenta participa la o adunare publică nedeclarată şi a refuzat să părăsească zona la avertizările acestora, fiind incidente prevederile art. 26 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 60/1991, republicată; agentul constatator a procedat la sancţionarea contravenţională a petentei cu amendă în cuantum de 1.000 lei.
Intimata a susţinut că, atât constatările personale ale agentului constatator cuprinse în procesul-verbal atacat, înregistrările video, cât şi raportul de incident depuse la dosarul cauzei, indică culpabilitatea petentei şi săvârşirea de către aceasta a faptei contravenţionale ce i-a fost imputată. Astfel, fapta reţinută în sarcina petentei este conformă cu realitatea şi constituie contravenţie. Petenta, prin plângerea contravenţională formulată, a negat săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, încercând să se sustragă de la răspunderea contravenţională în vederea exonerării de la plata amenzii, care a fost aplicată în spiritul şi litera legii, însă, prin raportul de incident, agentul constatator oferă detalii importante cu privire la fapta constatată, aspecte confirmate şi prin înregistrările video depuse la dosarul cauzei.
Sub aspectul legalităţii, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei întruneşte toate condiţiile de formă impuse de dispoziţiile art. 17 şi art. 19 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de dispoziţiile art. 16 din acelaşi act normativ.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, deşi O.G. nr. 2/2001, nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34, rezultă că actul de constatare şi sancţionare a contravenţiei face dovada deplină a situaţiei de fapt şi a încadrării de drept până la proba contrară. Totodată, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, fiind întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări, beneficiază de prezumţia de legalitate şi veridicitate.
Cu privire la individualizarea sancţiunii aplicate petentei pentru fapte sa, intimata a învederat că sancţiunea aplicată este corect individualizată prin raportare la dispoziţiile art. 5 alin (5) şi art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce priveşte solicitarea petentei privind acordarea de despăgubiri pentru discriminare, intimata a considerat că aceasta este neîntemeiată, în prezenta cauză neputând fi vorba despre fapte sau acte de discriminare şi implicit nu poate exista un prejudiciu care să justifice solicitarea petentei.
În acest sens, a arătat că, potrivit art. 20 alin. (6), teza I din O.G. nr. 137/2000 petenta are obligaţia de a dovedi existenţa unor fapte de discriminare, directă sau indirectă, pe baza cărora să poată fi prezumată existenţa unei discriminări, fapte pe care nu le-a dovedit.
Mai mult, pentru a exista o discriminare în sensul prevederilor art. 2 din O.G. nr. 137/2000, trebuie să existe o preferinţă, deosebire, restricţie sau excludere, raportat la unul din criteriile enumerate în acest act normativ
A mai arătat intimata că, potrivit dispoziţiilor art. 19 lit. b) şi q) din Legea nr. 550/2004, Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marşurilor, demonstraţiilor, procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor promoţionale, comerciale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum şi a altor asemenea activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi care implică aglomerări de persoane, şi constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, potrivit legii, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi apartenenţa la un grup politic. În aceste condiţii, se poate observa că prezenţa şi măsurile efectivelor de jandarmi pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice pe timpul protestului în discuţie şi în zona obiectivelor din competenţa D.G.J.M.B. a fost legală şi obligatorie, drept urmare îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către efectivele de jandarmi nu poate constitui o faptă de discriminare, ci se încadrează în sfera atribuţiilor legale conferite acestora.
Prevederile legale indicate în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi pe care petenta le consideră discriminatorii nu contravin principiului egalităţii în drepturi, deoarece se aplică tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări.
De asemenea, criticile petentei cu privire la faptul că ar fi fost discriminată deoarece a fost sancţionată contravenţional pot face obiectul altor proceduri judiciare, motiv pentru care intimata a considerat că aspectele învederate şi nedovedite din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nu pot face obiectul analizei în această cauză. #### petenta susţine că ar fi fost discriminată, nu arată persoanele în raport de care ar fi existat diferenţierea şi nici nu aduce vreo dovadă în acest sens.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata de daune morale pentru lezarea demnităţii, a onoarei şi reputaţiei, dar şi pentru trăirile psihice prin care petenta a trecut, intimata a considerat că această solicitare este neîntemeiată şi vădit excesivă, în cauză nefiind dovedită existenţa a vreunei vătămări sau a vreunui prejudiciu cauzate petentei.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele Cod de procedură civilă.
În probaţiune, intimata a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probe cu înregistrările video efectuate la faţa locului cu ocazia constatării faptei pe suport optic dvd.
La data de 30.01.2023, prin Serviciul Registratură, Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor a depus cerere de intervenţie accesorie, prin care a înţeles să susţină poziţia procesuală a petentei.
Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor a arătat că are un interes propriu, legitim, determinat, născut şi actual în formularea cererii, fiind o asociaţie care reprezintă interesele unor cetăţeni care au constatat că le sunt încălcate drepturile constituţionale şi legale de către intimată. A mai arătat că interesul în formularea cererii rezultă şi din faptul că petenta este membru asociat al asociaţiei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 61, 63, 67, 148-151, 192, 194, 195 Cod de procedură civilă, ale Legii nr. 554/2004, ale O.G. nr. 137/2000, ale Constituţiei României, ale Convenţiei EDO.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei, dovada achitării acesteia fiind ataşată la fila nr. 68 din dosar.
Prin notele de şedinţă depuse la data de 3.04.2023, intimata Direcţia Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenţie accesorie, având în vedere că Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor nu a dovedit interesul în formularea acestei cereri.
Intimata a subliniat că procesul-verbal contestat a fost întocmit ca urmare a săvârşirii de către petentă a unei fapte contravenționale în mod individual, prin actul constatator nefiind sancţionată Asociaţia.
La data de 3.04.2023, prin e-mail, numiţii #### #### ######## şi Negrotă ###### au depus cereri de intervenţie accesorie, prin care au înţeles să susţină poziţia procesuală a petentei,
Prin notele de şedinţă depuse la data de 10.08.2023, intimata Direcţia Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti a solicitat respingerea ca inadmisibile a cererilor de intervenţie accesorie formulată de către numiţii Negrotă ###### şi #### #### ########.
Prin încheierea de şedinţă din data de 16.05.2023, instanţa a admis, în principiu, cererea de intervenţie accesorie formulată de către Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor şi a respins, în principiu, cererea de intervenţie accesorie formulată de către numitul #### #### ########.
Totodată, a admis excepţia invocată din oficiu privind lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a Batalionului 1 din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului ##### ########-####, invocată de către acesta prin întâmpinare, în ceea ce priveşte primul capăt de cerere.
În ceea ce priveşte cererea de intervenţie accesorie formulată de către numita Negrotă ######, aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea de şedinţă din data de 5.09.2023.
Sub aspectul probatoriului, s-a încuviinţat şi administrat cu proba cu înscrisuri pentru petentă, pentru intimaţi şi pentru intervenienta accesorie şi proba cu înregistrările video depuse de intimată şi, din oficiu, a fost emisă adresă către Primăria Municipiului Bucureşti, în vederea depunerii tuturor actelor ce au stat la baza declarării adunării publice din data de 01.09.2022, în baza solicitării nr. 116034/16.08.2022, precum şi modul de soluţionare a acesteia, cu depunerea înscrisurilor corespunzătoare (filele 154-179).
Instanţa a respins proba testimonială cu martori, propusă de petentă, ca nefiind utilă soluţionării cauzei, cererile petentei privind obligarea intimatei de depunere a procedurilor de legitimare, omologarea aparaturii conform normelor GDPR, ca nefiind utile soluţionării cauzei, cererea petentei privind obligarea intimaţilor să depună ordinul de serviciu al agentului constatator, ca nefiind utilă soluţionării cauzei, precum şi cererea petentei de a obliga intimata să depună certificatul de omologare al aparaturii cu care s-au realizat înregistrările, ca nefiind utilă soluţionării cauzei.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal ##### ## ### ####### din data de 01.09.2022 (f. 15), petenta ###### ####### ##### a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1lit. d din Legea nr. 60/1991, cu amendă în cuantum de 1000 lei, în temeiul art. 26 alin. 2 din acelaşi act normativ.
În sarcina petentei s-a reținut că, la data de 01.09.2022, ora 10:20, a participat la o adunare publică interzisă în Piaţa Constituţiei, având loc o altă adunare publică declarată şi autorizată din data de 15.07.2022, între orele 10-11, aceasta declarându-şi activitatea în data de 29.08.2022. Petentei i s-au adus la cunoştinţă prevederile legale, aceasta refuzând să înceteze activitatea ilegală.
În cuprinsul procesului-verbal, la rubrica alte mențiuni s-a consemnat faptul că refuză să semneze procesul-verbal.
Împotriva acestui proces-verbal, petenta a formulat plângere contravențională, invocând nelegalitatea şi netemeinicia acestuia.
De asemenea, a solicitat acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 30.000 lei din partea fiecărui intimat, obligarea acestora la plata daunelor morale în cuantum de 100.000 lei pentru lezarea demnităţii, a onoarei şi a reputaţiei şi pentru traumele psihice cauzate de încălcarea drepturilor constituţionale.
În drept, instanța se va pronunța cu prioritate asupra consecințelor soluțiilor date cu privire la excepțiile procesuale prin încheierea de ședință din data de 16.05.2023.
Astfel, instanța va respinge cererea formulată în contradictoriu cu Batalionul 1 din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință
Totodată, va respinge capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal ##### ## ### ####### din data de 01.09.2022, formulat în contradictoriu cu intimatul ##### ########-####, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal ##### ## ### ####### din data de 01.09.2022, instanța reține următoarele:
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității sale, instanța va proceda la examinarea acestuia prin prisma motivelor de nulitate absolută instituite de prevederile art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, se constată că procesul-verbal cuprinde numele și prenumele agentului constatator, numele, prenumele și codul numeric personal al contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator, astfel încât sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de norma legală menționată.
Tot relativ la legalitatea procesului-verbal, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 5 alin (1) din Legea 60/1991, organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice sunt interzise în imediata apropiere a gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare. De asemenea, conform alin. 2, este interzisă desfăşurarea simultană a două sau mai multe adunări publice distincte, în acelaşi loc sau pe aceleaşi trasee, indiferent de caracterul acestora.
Dispoziţiile art. 6 şi 7 din acelaşi act normativ prevăd următoarele: pentru organizarea adunărilor publice solicitanţii se vor adresa, în scris, primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază urmează să se desfăşoare adunarea. Organizatorii adunărilor publice vor depune declaraţia scrisă la primăriile municipale, orăşeneşti sau comunale pe al căror teritoriu acestea urmează să se desfăşoare, cu cel puţin 3 zile înainte de data desfăşurării acestora, în care trebuie să menţioneze denumirea sub care este cunoscut grupul organizator, scopul, locul, data, ora începerii şi durata acţiunii, traseele de afluire şi defluire, numărul aproximativ al participanţilor, persoanele împuternicite să asigure şi să răspundă de măsurile de organizare, serviciile pe care le solicită din partea consiliului local, a poliţiei locale şi jandarmeriei, potrivit modelului prezentat în anexă.
Totodată, conform art. 10 din Legea 60/1991, primarul localităţii, la propunerea comisiei de avizare, poate interzice organizarea adunărilor publice şi în termen de două zile este obligat să comunice organizatorilor decizia de interzicere, care poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, iar potrivit art. 11, Decizia prin care se interzice desfăşurarea adunării publice se comunică în scris organizatorului, cu arătarea motivelor care au determinat-o, în termen de 48 de ore de la primirea declaraţiei scrise.
Instanţa reţine că petenta a fost sancţionată pentru că a participat la o adunare publică interzisă în Piaţa Constituţiei la data de 01.09.2022, faptă prevăzută de art. 26 alin. 1 lit. d din Legea 60/1991 şi sancţionată de art. 26 alin. 2 din acelaşi act normativ.
Potrivit art. 26 alin. 1 lit. d şi alin. 2 din Legea 60/1991, constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni: participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise şi urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine făcute potrivit legii şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei.
Din înscrisurile depuse la dosar (filele 140-179), la data de 16.08.2022, Asociaţia Stop Discriminării Cetăţenilor, împreună cu petenta Elena – Geanina HAGIMĂ şi alţii, au transmis Primăriei Municipiului Bucureşti, adresa înregistrată sub nr. 116034/17.08.2022, prin care au depus declaraţia scrisă de adunare publică adresată Primarului Municipiului Bucureşti, privind adunare publică din data de 01.09.2022 între orele 08:00-22:00 în Piaţa Constituţiei.
În data de 25.08.2022, membrii Comisiei de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice, constituită în baza Legii nr. 60/1991 au luat act de adresă şi au stabilit ca aceasta să fie transmisă spre informare Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a Mun. Bucureşti, Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar, instanţa constată faptul că Primarul Municipiului Bucureşti nu a emis decizie de interzicere a adunării publice din data de 01.09.2022, organizatorilor adunării publice nefiindu-le comunicată nicio decizie de interzicere a acelei adunări.
Raportat la cele expuse, instanţa apreciază ca nefiind legal procesul-verbal contestat, având în vedre că nu s-a dovedit faptul că adunarea publică declarată de petentă şi intervenientul accesoriu a fost interzisă, motiv pentru care va admite plângere contravenţională şi va dispune anularea procesului-verbal ##### ## ### ####### din data de 01.09.2022, ca nelegal. De asemenea, având în vedere că petenta a făcut dovada achitării amenzii în cuantum de 250 lei, va dispune restituirea acesteia.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 30.000 lei din partea fiecărui intimat, instanța reține următoarele:
Cu titlu preliminar, instanța constată că, potrivit susținerilor petentei, discriminarea provine din faptul că aceasta nu a fost legitimată, la constatarea faptei reținute în sarcina sa nu au existat martori, filmări și alte probe și încheierea procesului-verbal a avut loc la sediul unității de jandarmi, neavând posibilitatea să formuleze obiecțiuni, spre deosebire de alți protestatari, care au fost legitimați, au beneficiat probe, iar încheierea procesului-verbal s-a realizat în prezența acestora, astfel încât aveau posibilitatea de a formula obiecțiuni.
Raportat la susținerile petentei, instanța reține că acestea nu au fost dovedite și că, chiar dacă s-ar fi probat că încheierea proceselor-verbale s-ar fi făcut în condiții diferite pentru persoane diferite, o astfel de situație nu este de natură să conducă la discriminarea petentei.
Potrivit art. 1 alin. (2) lit. e) din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: e) drepturile economice, sociale și culturale (…), iar alin. (3) al aceluiași articol prevede că exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul acestui articol privește persoanele aflate în situații comparabile.
De asemenea, conform art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
În acest sens, instanța constată că petenta nu a invocat și, cu atât mai mult, nu a dovedit că a beneficiat de un tratament (pretins) inegal întemeiat, chiar și indirect, pe vreun criteriu de diferențiere, astfel cum acestea au fost expuse supra de către instanță. Cu alte cuvinte, instanța observă că petenta nu a invocat și nu a dovedit că modalitatea diferită de încheiere a proceselor-verbale pentru sancționarea petentei și pentru sancționarea altor persoane a avut la bază vreun criteriu de discriminare, element esențial pentru a se constata că aceasta s-a aflat în situația unei discriminări.
Astfel, petenta nu doar că nu a învederat concret un astfel de criteriu, dar a precizat, la prezentarea condițiilor discriminării, că diferențierea trebuie să fie bazată pe un criteriu, „chiar dacă există sau nu”, afirmație contrară normei legale precitate.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că nu sunt întrunite condițiile instituite de lege pentru reținerea discriminării, astfel încât instanța va respinge acest capăt de cerere, ca neîntemeiat.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea intimaţilor la daune morale pentru lezarea demnităţii, a onoarei şi reputaţiei, în cuantum de 100.000 lei, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la acordarea daunelor morale, instanţa reţine incidenţa instituţiei juridice a răspunderii civile delictuale.
În drept, articolul 1349 C.civ. prevede: ”(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului”.
Conform art. 1357 C.civ., „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.” Articolul 1.385 C.civ., reglementează întinderea reparaţiei, respectiv: „(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4) #### fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.”
Potrivit art. 1386 C.civ., „(1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2) La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3) #### prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4) În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.”
Din prevederile legale menţionate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) existenţa unei fapte ilicite; b) existenţa vinovăţiei; c) existenţa unui prejudiciu; d) existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.
În ceea ce priveşte fapta ilicită, aceasta ar consta în sancţionarea petentei pentru o faptă care nu constituie contravenţie, însă acest aspect nu poate constitui în concret faptă ilicită fără a se dovedi vinovăţia agentului constatator, aspect nedovedit de către petentă în prezenta cauză.
Mai mult, chiar dacă s-ar fi dovedit existenţa unei fapte ilicite şi vinovăţia intimaţilor, instanţa apreciază că admiterea plângerii contravenţionale formulate şi anularea procesului verbal contestat sunt măsuri suficiente pentru repararea prejudiciului produs petentei.
Astfel, instanţa va respinge în rest cererea formulată, ca neîntemeiată.
În raport de soluția ce urmează a fi pronunţată în cauză cu privire la cererea petentei, instanța va admite în parte și cererea de intervenție accesorie.
##### în vedere soluția pe care instanța o va pronunța în cauză și în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., instanța va admite cererea petentei și va obliga intimata Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti la plata către petentă a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu Batalionul 1 din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință
Respinge capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal ##### ## ### ####### din data de 01.09.2022, formulat în contradictoriu cu intimatul ##### ########-####, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de petenta Elena – Geanina HAGIMĂ, CNP #############, cu domiciliul în , #####, nr. , ##### #####, în contradictoriu cu intimaţii DIRECTIA GENERALA DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCURESTI (UNITATEA MILITARA NR. 575) ), ### #######, cu sediul procesual ales în Bucureşti, #### ############ ### #-11, sector – şi ##### ########-####, cu domiciliul în #######, str. Tineretului, ### ###, ### #, ap. 40.
Dispune anularea procesului-verbal ##### ## ### ####### din data de 01.09.2022.
Dispune restituirea amenzii în cuantum de 250 lei, achitată de petentă.
Admite în parte cererea de intervenție accesorie formulată de Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, cu sediul în Bucureşti, str. Intr. Reconstrucţiei, nr. 1, ### ##, ### #, ### #, ap. 322, camera 1, sector 3 şi cu sediul procesual ales în sector 6, #### ####### ### #, ### ###, ### #, ### #,
Respinge, în rest, cererea principală, ca neîntemeiată.
Obligă intimata Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti la plata către petentă a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 31.10.2023.
PREŞEDINTE, GREFIER,
######### – ######### ##### ##### – ####### #####
Red. ######./Tehnored: I.S.N.
Semnat: 2 ex”
1 thought on “Când JANDARMERIA SE CREDE MAI PRESUS DE LEGE DECLARÂND PRINTR-UN TABLAGIU ILEGALĂ O ADUNARE PUBLICĂ declarată conform LEGII, Primește Încă UN bocanc …”