Anulare cerere (contestație la executarea silită) formulată de către DEBITORUL MApN în contraditoriu cu CREDITORUL Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN

R O M A N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREŞTI
SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ NR. 232
Şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2022
INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN
PREŞEDINTE: ##### ######## #####
GREFIER: ###### #####

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatorul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE şi pe intimatul BĂZĂVAN DAN, având ca obiect contestație la executare.
Dată fără citare.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 03.12.2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 17.12.2021, 30.12.2021 și 14.01.2022, când în aceeași componență, a hotărât următoarele:
După deliberare,

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 06.08.2021, sub nr. 17678/302/2021, contestatorul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, în nume propriu şi pentru UM 01308 Bucureşti, a formulat în contradictoriu cu intimatul BĂZĂVAN DAN, contestaţie la executare împotriva actelor de executare silită reprezentate de Încheierea nr.#####/12.07.2021 şi nr. 46400/06.07.2021, precum şi adresa emisă în data de 16.07.2021, emise de Societatea Profesională de Executori Judecătoreşti ##### & ####### în dosarul de executare nr.67/2019, prin care solicită anularea acestora, cu consecinţa anulării tuturor sumelor stabilite în sarcina instituţiei militare.
În motivare a arătat în esenţă faptul că, în încheierea din data de 31.03.2021, se arată că executorul a luat în considerare o sumă achitată comunicata de creditor de 4.697,66 lei aceasta fiind eronată, arată că MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE a achitat creditorului suma netă actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală remuneratorie de 5.303,66 lei compusă din: suma de 606.00 lei tranşa anului 2019, suma de 1.265,59 lei tranşa anului 2020 şi suma de 3.432,07 lei tranşa anului 2021, acest lucru reieşind din ordinele de plată şi extrasele de cont anexate în xerocopii.
În data de 02.07.2021 conform Ordinului de plată nr.##########, MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE a achitat suma de 12.223,19 lei, reprezentând suma prevăzută în dosarul de executare nr.67/2019 ca debit principal şi cheltuieli de executare.
În conformitate cu art.663 din Codul de procedură civilă, executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Această creanţă de la bun început îndeplinea condiţiile legale pentru a fi executată întrucât, nu a fost certă, acest lucru reieşind din încheierile emise de către executor.
Pentru determinarea cu exactitate a debitului şi pentru a căpăta caracter de certitudine conform art.663 din Codul de procedură civilă, executorul în încheierea din data de 11.07.2019 a numit un expert contabil judiciar care să efectueze calculele şi să stabilească creanţa certă în persoana d-nei IORGOAEA #######, posesoare a legitimaţiei nr.11348L şi 4372 GEJ eliberată de C.E.C.C.A.R. – Filiala Bucureşti, înscrisă în Tabloul experţilor contabili judiciari de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care avea termen stabilit de 25 de zile să depună raportul de expertiză la executor, dar activitatea nu a avut finalitate din motive necunoscute contestatorului.
Instituţia militară a pus în executare în totalitate titlul executoriu reprezentat de Decizia civilă nr.######### pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti din dosarul nr.  10254/3/2017, achitându-i creditorului suma totală în cuantum de 17.526,85 lei (sumă actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data efectuării plăţii şi cheltuieli de executare).
În drept, au fost invocate dispoziţiile art.712 şi următoarele din Codul de procedură civilă, republicat şi pe dispoziţiile actelor normative invocate.
În probaţiune contestatorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, precum şi orice altă probă apreciată de instanţă ca fiind pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.
La dosarul cauzei a fost ataşat în data de 26.07.2021, dosarul de executare întocmit de SPEJ ##### & #######.
Legal citat, la data de 06.09.2021, intimatul BĂZĂVAN DAN a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare formulată de contestatorii MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE în nume propriu şi pentru UM 01308 Bucureşti.
În motivare, a arătat în esenţă faptul că, în primul rând contestaţia este inadmisibilă aşa cum a fost formulată deoarece MApN are personalitate juridică, fiind ordonator principal de credite şi nu poate formula nici o acţiune şi nici un act de procedură pentru o altă persoană juridică ce stă în judecată prin comandant în calitate de ordonator terţiar de credite, căci s-ar încălca Decizia ICCJ (DCD) nr. 9/2016 şi nu numai.
În al doilea rând arată faptul că acţiunea este inadmisibilă dar şi nulă de drept pentru că a fost formulat de o persoană necompetentă cu depăşirea atribuţiilor nerezultând de nicăieri actul
administrativ ce îi dă acest drept, drept pentru care invocă în acest sens pe de o parte lipsa
dovezii de reprezentant, iar pe de altă parte lipsa de reprezentant atât a MApN cât şi a
U.M. 01308 Bucureşti.
Intimatul invocă nulitatea contestaţiei şi arată că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 150-151 NCPC, că nu există împuternicirea reprezentantului legal, a consilierului juridic nerezultând actul administrativ de reprezentare, nici al conducătorului autorităţii şi nici mandatul consilierului juridic (exigenţe ale art. 151 alin. (2) şi (3) dar şi art. 84 NCPC, având în vedere că acţiunea este semnată de către consilier juridic ##### ######### şi nu a depus nici actul administrativ ce i-ar da dreptul să formuleze această contestaţie.
Intimatul a mai arătat şi faptul că, contestaţia este tardiv formulată fiind introdusă în afara termenului de 15 zile impus de art.715 din Noul Cod de procedură civilă.
În continuarea susţinerilor sale intimatul a mai solicitat şi suspendarea cauzei ce formează obiectul dosarului dedus judecăţii prin raportare la art.413 alin.1 din Noul Cod de Procedură civilă, având în vedere părţile, obiectul şi cauza până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. #####/3/2019 şi a dosarului nr.####/302/2020.
Intimatul a mai invocat şi excepţia netimbrării contestaţiei la executare.
Nu în ultimul rând intimatul a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate în totalitate a dispoziţiilor OG nr.22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice stabilite prin titluri executorii, a dispoziţiilor art.6 din O.U.G. 90/06.12.2017, privind unele măsuri fiscal bugetare şi a dispoziţiilor art.39 din O.U.G nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare.
Intimatul a mai solicitat instanţei să amendeze conducătorii celor două autorităţi cu câte 7000 lei fiecare pentru neexecutarea Hotărârii Judecătoreşti definitive în cauză (5861/2018), punerea cu rea-credinţă în întârziere a executării silite conform prevederilor art. 720 alin.3 Cod procedură civilă, abuz de drept, promovarea unei acţiuni fără temei aceasta intrând în autoritatea de lucru judecat.
În drept au fost invocate întâmpinarea şi notele de şedinţă pe textele indicate în conţinutul acestora corelat cu Noul Cod Civil, Noul Cod de procedură civilă, OUG nr.80/2013, Constituţia României şi Convenţia EDO.
La data de 06.09.2021, Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor a formulat la dosarul cauzei o cerere de intervenţie accesorie prin care a înţeles să susţină poziţia procesuală a intimatului CREDITOR BĂZĂVAN DAN, având drept scop protecţia drepturilor şi libertăţilor omului în contradictoriu cu contestatorii debitori MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE şi pentru UM 01308.
În motivare a arătat în esenţă faptul că, scopul pentru care a fost înfiinţată Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor este protecţia drepturilor şi libertăţilor omului, având calitate procesuală activă în litigiile ce privesc existenţa unei discriminări, dar şi atunci când nu sunt executate hotărârile judecătoreşti definitive ale membrilor asociaţi şi desigur printre altele, la obiective şi monitorizarea executării hotărârilor judecătoreşti ale membrilor ei.
Arată instanţei faptul că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a respins deja contestaţia la executare silită promovată de către MApN şi U.M. 01308 Bucureşti, la data de 15.02.2021 în dosarul nr. #####/302/2019 ce avea la bază acelaşi titlu executoriu;
Susține că, în primul rând contestaţia este inadmisibilă aşa cum a fost formulată deoarece MApN are personalitate juridică, fiind ordonator principal de credite şi nu poate formula nicio acţiune şi niciun act de procedură pentru o altă persoană juridică ce stă în judecată prin comandant în calitate de ordonator terţiar de credite, căci s-ar încălca Decizia ICCJ nr. 9/2016 şi nu numai.
În al doilea rând, acţiunea este inadmisibilă dar şi nulă de drept pentru că a fost formulată de o persoană necompetentă cu depăşirea atribuţiilor nerezultând de nicăieri actul administrativ ce îi dă acest drept, drept pentru care invocă în acest sens pe de o parte lipsa dovezii de reprezentant, iar pe de altă parte lipsa de reprezentant atât a MApN cât şi a U.M. 01308 Bucureşti. Astfel cum se poate uşor observa contestaţia este formulată de către consilierul juridic ##### #########, ## ###### ## #### ############## ##### ## #### ########## #### ## ### ############# ## ##### ####, aşa cum nu rezultă nici împuternicirea de reprezentant convenţional, incidente fiind deci pe lângă art. 174 alin. (1) şi dispoziţiile art. 271 alin. (1) NCPC – înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabila ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depăşirea competenţei este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.
Mai arată faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art.150-151 NCPC, nu există împuternicirea reprezentantului legal, a consilierului juridic nerezistând actul administrativ de reprezentare, nici al conducătorului autorităţii şi nici mandatul consilierului juridic (exigenţe ale art. 151 alin. (2) şi (3) dar şi art. 84 NCPC, având în vedere că acţiunea este semnată de către consilier juridic ##### ######### şi nu a depus nici actul administrativ ce i-ar da dreptul să formuleze această contestaţie.

Astfel, potrivit art. 174 C. pr. civ. (1) Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă. (2) Nulitatea este absolută atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public. (3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat.

Nulitatea reprezintă principala sancţiune ce se răsfrânge asupra actelor de procedură care au fost aduse la îndeplinire cu nesocotirea dispoziţiilor legale.

Dispoziţiile art. 174 alin. 1 C. pr. civ. constituie dreptul comun în materia actelor de procedură. Textul vizează o singură ipoteza de nulitate: încălcarea formelor procedurale. Nulitatea prevăzută în art. 174 alin. 1 C. pr. civ. este condiţionată de producerea unei vătămări.

Datorită faptului că în sistemul nostru procesual civil nu există nulităţi de drept, înseamnă că nulitatea trebuie invocată şi ulterior constatată, respectiv declarată de către instanţă.

Mai arată faptul că cererea de intervenţie accesorie este admisibilă în principiu motivat de faptul că are un interes propriu, determinat şi legitim, născut şi actual în a interveni în cauza ce formează obiectul dosarului dedus judecăţii.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.61, art.63, art.67, art.148-151, art.192, art.194-195 din Codul de procedură civilă, în corelare şi cu dispoziţiile art.1-2, art.8, din Legea ######## a contenciosului administrativ cu modificările şi completările ulterioare, O.G. nr.137/2000, republicată şi cu dispoziţiile art.1 alin.3 şi 5, art.16, art.21, art.51-52 din Constituţia României, revizuită, Convenţia EDO, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 03.12.2021, instanţa a rămas în pronunțare asupra excepției calității de reprezentant invocate de către intimat prin întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :

În fapt, cererea de chemare în judecată este formulată de Direcția Juridică în numele Ministerului Apărării Naționale și  Unității Militare  01308 Bucureşti, fiind semnată de consilierul juridic ##### #########.

În drept, lipsa semnăturii sau lipsa dovezii unei astfel de împuterniciri conduce la nulitatea actului de procedură respectiv, așa cum rezultă fără echivoc din dispozițiile art. 196 și art. 82 corelat cu art. 84 alin. (1) c. pr. civ., coroborate cu art. 194  alin. (1) lit. b)  c. pr. civ.

În acest sens, se reține că potrivit art.  3 din Legea nr. 346 din 21 iulie 2006 privind  organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată,  ”Ministerul Apărării Naționale are personalitate juridică și reprezintă în justiție, prin Direcția generală juridică, structurile armatei care nu au personalitate juridică. Structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiție de Direcția generală juridică a Ministerului Apărării Naționale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.”

Alineatul (1) al art. 20 din Legea nr. 346 din 21 iulie 2006 precizează că ”Direcția generală juridică asigură asistență juridică ministrului apărării naționale și, după caz, structurilor centrale, apără interesele Ministerului Apărării Naționale în fața instanțelor judecătorești și a altor jurisdicții aflate pe teritoriul statului român și contribuie la apărarea intereselor ministerului în raporturile cu alte autorități publice și organizații neguvernamentale, în vreme ce la alineatul 2 se arată că ” Organizarea și desfășurarea procedurilor interne ale ministerului aferente procesului legislativ, activităților de reprezentare și asistență juridică se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.”

În acest sens, sunt reținute prevederile art. 63 alin. (1) din Ordinul nr. M.75 din 14 iulie 2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale, ”În Ministerul Apărării Naţionale activitatea procesuală se realizează de către Direcţie şi structurile din teritoriu subordonate acesteia, de regulă, prin consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală.”

Potrivit art. 10 din Ordin ” Direcţia este structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale în domeniu şi are, în principal, următoarele responsabilităţi:a) reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale în raporturile cu autorităţile publice, instanţele de judecată, alte organe cu activitate jurisdicţională, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină;

De asemenea, art. 64  din același Ordin prevede că: ”Se deleagă şeful Direcţiei din cadrul Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică să exercite toate drepturile procedurale şi să reprezinte Ministerul Apărării Naţionale, precum şi structurile care nu au personalitate juridică în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe cu activitate jurisdicţională.(2) Structurile Ministerului Apărării Naţionale care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiţie de către Direcţie, la cererea conducătorilor acestora şi cu aprobarea şefului Direcţiei, pe baza delegaţiei semnate de conducătorul persoanei juridice reprezentate. În acest caz, cererile de chemare în judecată, cele pentru exercitarea căilor de atac, întâmpinările, recunoaşterile privitoare la drepturile în judecată, renunţările, precum şi propunerile pentru tranzacţii se depun sub semnătura conducătorului persoanei juridice reprezentate.(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), şeful Direcţiei poate delega pe oricare dintre consilierii juridici din subordine.(4) Pentru reprezentarea Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţelor judecătoreşti, şeful Direcţiei poate delega, alături de consilierii juridici din subordine, şi consilieri juridici din alte unităţi militare, cu acordul comandanţilor/şefilor structurilor în care aceştia sunt încadraţi.”

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 66 din Ordin  ”Consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală, din cadrul Direcţiei şi din structurile din teritoriu subordonate acesteia, reprezintă interesele Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţelor de judecată. Aceştia îndeplinesc următoarele atribuţii specifice:  a) formulează şi promovează acţiuni civile, comerciale, în contencios administrativ, în materia litigiilor de muncă, a asigurărilor sociale şi de altă natură, potrivit legii;b) formulează şi promovează apărările, căile de atac ordinare şi extraordinare, precum şi orice alte acte procesuale de natură să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale;c) formulează şi susţin cererile de constituire ca parte civilă în procesele penale în care inculpaţii au produs prejudicii patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale;d) apără, prin mijloace procesuale specifice, interesele Ministerului Apărării Naţionale atunci când este chemat în judecată în calitate de parte responsabilă civilmente;e) motivează propunerile de renunţare la drepturile aflate în litigiu şi la judecată, precum şi la căile de atac exercitate;f) colaborează cu unităţile militare în vederea întocmirii documentaţiei necesare exercitării şi susţinerii acţiunilor şi apărărilor în faţa instanţelor de judecată;g) examinează şi avizează, sub aspectul legalităţii, titlurile executorii, în vederea punerii în executare a acestora;h) îndeplinesc orice alte atribuţii pe linie procesuală prevăzute de lege ori stabilite de şeful Direcţiei.

Se rețin și prevederile art.  70 din Ordin, potrivit cărora ”Consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală înaintează şefului Direcţiei cererile de chemare în judecată, precum şi memoriile pentru exercitarea recursurilor în interesul legii, în vederea aprobării acestora pentru a fi promovate la instanţele de judecată sau la celelalte instituţii abilitate de lege.(2) Întâmpinările, cererile reconvenţionale, cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, altele decât recursul în interesul legii, precum şi orice alte acte procesuale prevăzute de lege vor fi înaintate de către consilierii juridici delegaţi instanţelor de judecată, după aprobarea lor de către şeful Direcţiei, consilierul juridic coordonator pentru teritoriu sau consilierii juridici zonali, după caz.(3) Aprobările date potrivit alin. (1) şi (2) nu înlătură angajarea răspunderii proprii a consilierilor juridici pentru actele procesuale efectuate.

Din interpretarea textelor de lege anterior menționate rezultă fără tăgadă că cererea de chemare în judecată precum și alte acte de procedură trebuie să poarte atât semnătura consilierului juridic cu atribuții pe linie procesuală, care a formulat-o, cât și semnătura de aprobare a  şefului Direcţiei, sau a consilierului juridic coordonator pentru teritoriu ori a consilierului juridic zonal, după caz. Lipsa semnăturii  reprezentantului Direcției Juridice de pe cererea de chemare în judecată,  va conduce la anularea cererii de chemare în judecată, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

Analizând dispozițiile legale anterior menționate prin raportare la situația de fapt, instanța constată că prezenta contestație este formulată de Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Juridică, fiind semnată de consilierul juridic ##### ######### care a depus delegația de reprezentare în fața instanței de judecată, delegație semnată de conducătorul Direcției Generale Juridice.

Instanța apreciază că, în raport de prevederile art. 66 și art. 70 din Ordinul nr. M.75 din 14 iulie 2009,  delegația de reprezentare în fața instanței de judecată, dată de Direcția Generală juridică consilierului juridic ######### #####,  nu poate să suplinească lipsa semnăturii reprezentantului  acesteia de pe cererea de chemare în judecată, cât timp Ordinul nr. M 75/2009 prevede în mod explicit că,  pentru a fi promovată la instanţele de judecată, orice cerere de chemare în judecată trebuie să poarte,  pe lângă semnătura consilierului juridic cu atribuţii pe linie procesuală care a formulat-o și semnătura de aprobare a şefului Direcţiei, a consilierului juridic coordonator pentru teritoriu sau a consilierului juridic zonal. Mai mult decât atât, se observă că delegația de reprezentare este dată pentru reprezentarea în fața instanței, la modul general,  în dosarul de executare  nr.67/2019, cu privire la care  contestatorul a promovat mai multe cereri de contestații  la executare pe rolul Judecătoriei sector 5 București, contestații care au îndeplinit cerința semnării lor de către reprezentantul legal.

Pentru aceste considerente, constatând că  nu s-a făcut dovada calității de reprezentant pentru semnarea cererii de chemare în judecată, astfel cum prevăd dispozițiile legale anterior menționate, instanța apreciază excepția lipsei calității de reprezentant invocată prin întâmpinare ca fiind întemeiată, urmând a fi admisă cu consecința anulării cererii de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată prin întâmpinare.

Anulează cererea formulată de contestatorul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în Bucureşti, #### ##### ######, sector 5, în contradictoriu cu intimatul CREDITOR BĂZĂVAN DAN, CNP #############, cu domiciliul procesual ales în #### ###### ####, ### # ##, ####, ####, #####, sector 6 Bucureşti, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sector 5 București.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 14.01.2022.

PREŞEDINTE,                                                      GREFIER,

Judecător ##### ######## #####                                    ###### #####

Red. ##  Tehnored. ### şi C.P.

04 ex../ 11.02.2022