Încă o încălcare a principiului egalității la Tribunalul București, Secția a II – a Contencios administrativ și fiscal
Pentru cei care ați uitat (sau nu ați fost) momentul când și-a trimis Arafat cățeii să ne amendeze la protestul legal declarat la CPS a MApN pe data de 07.03.2023:
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Vă promiteam că o să public toate hotărârile judecătorești pentru a înțelege că nu ne luptăm doar cu funcționarii analfabeți funcțional și că aici s-a ajuns și datorită judecătorilor care în loc să judece apără autoritățile încălcând Constituția și Legea.
Redăm mai jos câteva pasaje dar și hotărârea nr. 3416/2024 pronunțată în dosarul nr. 11872/3/2023 de către Tribunalul București.
În pagina 2 a hotărârii criticate, Tribunalul interpretează după bunul plac legea, făcând incursiune în domeniul legislativului (art. 61 alin. (1) din Constituție), depășindu-și limitele de investire și fără a motiva în vreun fel ceea ce a reținut, NELEGAL ȘI NETEMEINIC, considerând că este în drept a statua că reclamanții ar fi încălcat art. 31 din Constituție, ceea ce constituie motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, pct. 6 și pct. 8 NCPC, căci practic a REFUZAT SĂ JUDECE, căci avem niște studii și este normal să elaborăm niște solicitări la nivelul standardului nostru și să impunem conduita legală.
”Tribunalul reţine că scopul Legii nr. 544/2001 este acela de a acorda cetăţenilor dreptul de acces la informaţiile de interes public, deţinute de autorităţile statului, cetăţenii având obligaţia de a solicita informaţii publice concrete atunci când îşi exercită drepturile prevăzute de lege.
Referitor la cererea formulată în data de 13.03.2023 (filele 23-24), cerere complexă în privinţa căreia fiecare punct reprezintă o cerere distinctă de furnizare a informaţiilor de interes public, tribunalul reţine că reclamantul a încălcat principiul fundamental al bunei-credinţe, principiu prevăzut de art. 12 C.proc.civ.
Acesta a formulat o cerere, prin care a adresat pârâtului un număr de 31 de întrebări, majoritatea fiind fără nicio legătură între ele, neexistând un minimumrezonabil de argumentare, iar intenţia sa de a obţine informaţiile nu este una serioasă şi sinceră.”
Așa cum am susținut și în sala de judecată fiecare funcționar al statului ce nu este capabil să soluționeze o cerere (indiferent pe ce se bazează ca temei de drept) să PLECE ACASĂ CĂCI NU SUNTEM DISPUȘI SĂ PLĂTIM NULITĂȚI PE FUNCȚII PUBLICE, iar cei din IGSU se califică cu brio în această categorie (și nu sunt singurii).
Astfel, în pagina 3 acesta a statuat completând la lege că:
”Astfel, dreptul său prevăzut de Legea nr. 544/2001 a fost exercitat cu rea-credință şi deturnat de la scopul pentru care a fost recunoscut, fiind exercitat într-un mod excesiv și nerezonabil, cererea sa cuprinzând un număr de 31 de puncte neputând fi explicată printr-un motiv legitim, având în vedere şi lipsa oricărei legături între întrebările formulate. O astfel de cerere contravine scopului pentru care a fost impus standardul privind accesul la informaţiile de interes public, cererea sa neavând un minimum rezonabil de argumentare juridică.”
sau
”Deşi tribunalul reţine că autorităţile publice trebuie să fie deschise oricărui tip de investigație, care are ca obiectiv principal verificarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice şi a stabilirii carenţelor sistemului public, în privinţa cărora există posibilitatea ca autorităţile să aibă interesul să le ascundă de ochiul publicului larg, din cuprinsul cererii nu rezultă existenţa vreunui indiciu în sensul că reclamantul ar fi identificat astfel de probleme în legătură cu cele 31 de puncte şi că ar fi necesar ca publicul să ia cunoştinţă de toate acestea. Cererea sa nu are ca scop promovarea transparenţei asupra administrării treburilor publice şi asigurării dreptului cetăţenilor şi societăţii civile de a monitoriza activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice şi folosirea resurselor financiare publice”
și șarada continuă:
”În acest context, chiar dacă nu s-a răspuns punctual la fiecare întrebare, din analiza răspunsurilor date de pârât la data de 13.04.2023 (fila 50-62) tribunalul reţine că acestea conţin informaţii suficiente, clare şi fundamentat…”
Aceasta este ”Justiția La Mișto” sau ”Justiția de pe Dâmbovița”.
În cauza dedusă judecății judecătorul și-a uitat rolul activ, a depășit limitele de investire și A REFUZAT SĂ JUDECE, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept.
Astfel, se încalcă principiul fundamental consacrat de Constituție prin art. 1 alin. (3)÷(5) – Statul român – (3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, corelat cu art. 16 – (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țara. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnitati. (4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale, art. 21 alin. (1) – (3) – Accesul liber la justiție – (1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. (3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, (inclusiv art. 24), art. 31 (dar și art. 51), art. 124, art. 126.
Conform art. 124 din Constituție – Înfăptuirea justiției (1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Justiția este unica, impartiala și egala pentru toți. (3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, iar în baza art. 126 din aceiași Lege Fundamentală – Instanțele judecătorești (1) Justiția se realizează prin Înaltă Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. (2) Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. (3) Înaltă Curte de Casație și Justiție asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competentei sale. (4) Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică. (5) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afară magistraturii. (6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătăma.te prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale.
Constatând o încălcare grosolană a principiului egalității.
Conform textelor art. 1 alin. (1) din OG nr. 137/2000, republicată – În România, stat de drept, democratic și social, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane reprezintă valori supreme și sunt garantate de lege.
Conform textelor art. 1 alin. (2) din aceiași Ordonanță anterior menționată – Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: …
Hotărârea integrală: