Tribunalul București Respinge Contestația în anulare (pentru neexecutare hotărâre definitivă) formulată de Tribunalul București
Lupta cu statul mafiot nu este o luptă ușoară, mai ales pentru un singur om.
Din păcate, marea masă adormită a cetățenilor României nu a înțeles că statul deraiat este rezultatul nepăsării, al pasivității acestora, și vom plăti din cauza acestei pasivități, cu toții, împrumuturile făcute de alții pentru a-și umple buzunarele, sentințele judecătorești etc.
Cum spunea o vorbă: Rezultatul muncii medicilor îl vedem în cimitir, iar al muncii profesorilor în Parlament.
Dureros, dar asta este realitatea.
Zilele trecute vă prezentam hotărârea, rămasă definitivă a lui Bălăucă Irinel – Cătălin împotriva Tribunalului București (aceasta nefiind singulară, după cum vă vom prezenta).
Că Tribunalul București nu este organizat constituțional conform Constituției revizuite, 2003 nu mai este un secret.
Că Președintele Tribunalului București încearcă să reinventeze Codul de procedură Civilă iarăși nu mai este un secret, mai ales că teoretic trebuie să plătească atât amendă pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive cât și penalități de 100 lei / zi de întârziere.
Probabil că este un secret faptul că Tribunalul București refuză să pună în executare o hotărâre judecătorească definitivă, chiar dacă și executarea silită a rămas definitivă.
Deși nu formulase recurs, Tribunalul București a considerat că nu ar fi rău să ”încerce” marea cu sare și să formuleze o contestație în anulare la soluția de fond a punerii în executare silită încălcând dizpozițiile NCPC (legalitatea și nu numai) [1].
Conform art. 7 NCPC – Legalitatea (1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legii. (2) Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispozițiilor legii privind realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părților din proces.
Față dispozițiile art. 504 alin. (1) NCPC o astfel de cale de atac extraordinară este inadmisibilă – Condiții de admisibilitate (1) Contestația în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
Cum Tribunalul nu a promovat o astfel de acțiune în care să uziteze de calea de atac a recursului (căci la data promovării contestației în anulare nu formulase recurs în termenul legal de 5 zile prevăzut de art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare [2]) conform art. 483 și urm. NCPC, CONTESTAȚIA ÎN ANULARE ESTE INADMISIBILĂ – Hotărârile pronunțate în condițiile art. 24 alin. (3) și (4) sunt supuse numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare.
Calea de atac a contestației în anulare este inadmisibilă și ca fiind introdusă la instanța de fond, or aceasta se introduce la instanța ce a judeucat recursul, or dacă tribunalul nu a formulat recurs despre ce vorbim? A se vedea art. 505 NCPC, deci Tribunalul Nu este competent a judeca contestația în anulare cum nu este competent a judeca nici cererea de suspendare a contestației în anulare.
De asemenea contestația în anulare formulată de tribunal, nu se știe prin cine este inadmisibilă și raportat la art. 503 alin. (1) și (2) NCPC:
”Obiectul și motivele contestației în anulare (1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. (2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:…”
Or putem constata că hotărârile atacate ce fac obiectul contestației în anulare nu sunt nici definitive și nici hotărâri ale instanțelor de recurs, drept pentru care o asemenea cale de atact extraordinară a Tribunalului București nu numai că sfidează art. 1 alin. (5) din Constituție, dar pare că ar ”reinventa” Codul de procedură civilă să nu spun că denotă totală lipsă de cunoaștere a acestuia și chiar tupeu al persoanei ce a promovat o astfel de acțiune ceea ce poate fi calificată în mod cert ca ABUZ DE DREPT.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Redăm mai jos Hotarârea nr. 4866/2022 din 06.10.2022, cod RJ eee756dg5
(https://rejust.ro)
Acesta este un document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2022:007.######
Dosar nr. 35612/3/2021
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ NR. 4866/2022
Şedinţa publică din data de 06 octombrie 2022
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE ###### ######## ########
GREFIER ##### ########
Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiilor invocate în cauza Contencios administrativ şi fiscal privind pe contestatorul TRIBUNALUL BUCUREŞTI, pe intimatul BĂZĂVAN DAN şi pe intervenienta ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, având ca obiect contestaţie în anulare dosar nr. 14363/3/2021.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 04.10.2022, fiind consemnate în încheierea de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 06.10.2022, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin Sentința civilă nr. 6067/18.10.2021, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II- a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 14363/3/2021 a fost admisă, în parte, cererea formulată de reclamantul BĂZĂVAN DAN, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bucureşti, cu citarea intervenienților Asociatia Civică Stop Discriminării Cetătenilor și Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect sancţiune pentru neexecutare hotărâre și s-a admis, în parte, cererea de intervenţie accesorie.
A obligat pârâtul la executarea sentinţei civile nr. 2030/16.06.2020 pronunţată de Tribunalul București în dosarul nr. 38323/3/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1901/22.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 38323/3/2019 respectiv comunicarea informaţiilor de interes public constând în lista documentelor de interes public prevăzută art. 5 alin.1 lit. g din Legea 554/2004.
De asemenea a aplicat conducătorului autorităţii publice o amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie/zi de întârziere în executarea obligaţiei, până la executarea efectivă a acesteia. A obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 100 lei pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu și a respins, în rest, acţiunea, ca neîntemeiată.
Prin Sentința civilă nr. 7025/15.11.2021, pronunțată în dosarul nr. 14363/3/2021, instanța a admis cererea de îndreptare hotărâre civilă din cuprinsul paragrafului 3 al dispozitivului sentinței civile nr. 6067/18.10.2021 şi a dispus îndreptarea erorii materiale, urmând ca sintagma din Legea 5545/2004 din cuprinsul sintagmei lista documentelor de interes public prevăzută art. 5 alin.1 lit. g din Legea 544/2004 să fie înlocuită cu mențiunea Legea 544/2001.
De asemenea, a admis, în parte, cererea de completare dispozitiv în privinţa petitului referitor la penalităţile de întârziere şi, pe cale de consecință, a admis în parte solicitarea privind data de la care se calculează penalitatea stabilită, respectiv ca fiind data de 22.11.2021.
A respins, în rest, cererea de completare şi lămurire dispozitiv, formulată de reclamantul BĂZĂVAN DAN, domiciliat în Bucureşti, #### ####### ### #, ### ###, ### #, ### #, ### ##,
sector 6, ca nefondată.
Împotriva acestor sentințe, Tribunalul București a formulat contestație în anulare, înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 09.12.2021, sub numărul 35612/3/2021.
Astfel, Tribunalul București a solicitat repunerea în termenul legal de formulare a contestației în anulare, admiterea contestației în anulare, anularea sentințelor atacate, iar pe fondul cauzei, respingerea pretențiilor formulate de reclamant și intervenientă în contradictoriu cu Tribunalul București, ca fiind neîntemeiate.
Referitor la cererea de repunere în termen a menţionat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 186 Cod procedură civilă, având în vedere că în cadrul Tribunalului Bucureşti există ############## Juridic în care funcţionează un singur consilier juridic, conform schemei de personal a Tribunalului Bucureşti.
Subliniază faptul că în perioada noiembrie 2019-iunie 2020, precum şi în perioada martie
2021-prezent, doamna consilier juridic se află în concediu medical datorat unor grave probleme de sănătate.
Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Bucureşti nr. 1/06.01.2020 a fost numit un înlocuitor temporar al doamnei consilier juridic, însă din luna februarie 2021 acest înlocuitor îndeplineşte şi alte atribuţii, respectiv îndeplineşte activitatea privind secretariatul Colegiului de conducere al Tribunalului Bucureşti şi înlocuitor al persoanei cu activitate la Biroul de Relaţii cu Publicul.
În dosarul de faţă, ############## juridic al Tribunalului Bucureşti, nu a intrat în posesia actelor de procedură emise de către instanţa de judecată, iar în data de 06.12.2021 locţiitorul consilierului juridic a intrat în posesia hotărârii – completare dispozitiv nr. 7028/2021, ce a fost înregistrată în evidenţa Departamentului Economic Financiar, compartiment care nu are atribuţii cu privire la înregistrarea corespondenţei ce revine Compartimentului juridic al Tribunalului Bucureşti. Astfel, la această dată s-a aflat de către persoana care îndeplineşte atribuțiile Compartimentului juridic de existența dosarului nr. 14363/3/2021, respectiv de pretențiile reclamantului și de soluția instanței de fond.
Totodată, a menționat faptul că în cererile având ca obiect neexecutare hotărâre judecătorească, trebuie introdus și citat conducătorul autorității debitoare, persoană care este trasă la răspundere directă, or, în prezenta cauză, președintele Tribunalului București, respectiv doamna judecător ####### – ##### ####, nu a avut calitatea de parte, nefiindu-o astfel comunicat niciun act de procedură.
Precizează, de asemenea, că președintele Tribunalului București era în drept a-și formula apărări și a expune propriul punct de vedere cu privire la situația reclamată.
În dovedirea acestor fapte depune alăturat organigrama Tribunalului București, adeverință privind concediul doamnei consilier juridic, numirea locțiitorului, precum și referat privind luarea la cunoștință a locțiitorului de comunicarea hotărârii civile nr. 7028/2021.
În consecință apreciază că cele expuse sunt motive întemeiate ce justifică admiterea cererii de repunere în termenul de formulare a contestației în anulare pentru cele două sentințe menționate.
Pe fond menționează că sentințele atacate sunt netemeinice.
Astfel, precizează că în cererile având ca obiect neexecutare hotărâre judecătorească, trebuie introdus și citat conducătorul autorității debitoare, persoană care este trasă la răspundere directă, or, în prezenta cauză, președintele Tribunalului București, respectiv doamna judecător ####### – ##### ####, nu a avut calitatea de parte, nefiindu-o astfel comunicat niciun act de procedură.
Precizează, de asemenea, că președintele Tribunalului București era în drept a-și formula apărări și a expune propriul punct de vedere cu privire la situația reclamată, astfel sentinţa civilă fiind pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale privind citarea, impunându-se astfel anularea sentinţelor contestate și rejudecarea cauzei cu respectarea normelor procedurale, urmând a fi respinse cererile ca neîntemeiate.
Menţionează că în cursul lunii octombrie 2021 s-au luat măsuri cu concursul Departamentului IT al Tribunalului Bucureşti pentru reactualizarea listei de informaţii publice astfel cum aceasta este prevăzută de art. 5 alin. 1 lit. g din Legea 544/2001, aceasta fiind afişată atât pe portalul Tribunalului Bucureşti, cât şi pe site-ul instituţiei.
Aceste măsuri au fost aduse şi la cunoştinţa reclamantului BĂZĂVAN DAN prin adresa nr.
1/16970/C/15.11.2021, aşadar obligaţia stabilită în sarcina Tribunalului Bucureşti a fost îndeplinită.
Totodată, reiterează că în cadrul Tribunalului Bucureşti funcţionează ############## Juridic din care face parte un singur consilier juridic, care în perioada noiembrie 2019-iunie 2020 şi martie 2021-prezent, s-a aflat în imposibilitatea reală de a – şi exercita atribuţiile de serviciu din cauza unor grave probleme medicale.
Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Bucureşti nr. 1/06.01.2020 (anexăm extras hotărâre) a fost numit un înlocuitor temporar al doamnei consilier juridic, însă din luna februarie 2021 acest înlocuitor îndeplineşte şi alte atribuţii, respectiv îndeplineşte activitatea privind secretariatul Colegiului de conducere al Tribunalului Bucureşti şi înlocuitor al persoanei cu activitate la Biroul de Relaţii cu Publicul.
Menţionează că în prezent în evidenţa Compartimentului Juridic se află un număr de 662 de dosare în curs de soluţionare, fiind aproape imposibil de urmărit soluţia ce se pronunţă în fiecare dintre aceste dosare pentru a pune în executare măsurile dispuse de către instanţe la data pronunţării, acestea fiind cunoscute şi aplicate, de regulă de la data comunicării lor către Tribunalul Bucureşti.
În cauza de față actele de procedură emise de către instanță, respectiv comunicări/citații nu au fost primite de către ############## Juridic al Tribunalului București, motiv pentru care nu au fost formulate apărări, invocat excepții și exercitate căi de atac.
Totodată, învederează că Departamentul Economic – Financiar al Tribunalului București nu are în subordine ############## Juridic, managerul economic nefiind îndrituit să primească și să semneze corespondența adresată consilierului juridic.
În acest sens redă art. 71 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 503 alin. 1 C.p.c.
La data de 25.01.2022 a fost înregistrată la dosar întâmpinarea formulată de intimații Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor și BĂZĂVAN DAN, prin care au invocat nulitatea contestației în anulare pentru lipsa timbrajului, nulitatea contestației în anulare față de lipsa dovezii calității de reprezentant legal, inadmisibilitatea contestației în anulare, lipsa de interes, prematuritatea cererii, inadmisibilitatea cererii de repunere în termenul legal de formulare a contestației, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În privința excepției netimbrării au menționat că doar reclamantul BĂZĂVAN DAN şi intervenienta au fost scutiţi de plata taxei judiciare de timbru faţă de dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 22 alin. (5) din Legea nr. 544/2001, art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, republicată şi Decizia ICO (RIL) nr. 10/2016, dar şi prin raportare la Decizia ICCJ (DCD) nr. 55/2017, prin care instanţa supremă a stabilit că: „Dispoziţiile art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se interpretează în sensul că de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac beneficiază numai reclamantul care a fost scutit în prima instanţa de obligaţia timbrajului.”
În ceea ce privește excepția nulității contestației în anulare față de lipsa dovezii calității de reprezentant legal au menționat că din cerere nu se identifică reprezentantul legal al Tribunalului și nici actul administrativ al reprezentantului legal și mai ales în condițiile în care pentru președinte semnează altcineva, fără a se identifica cine este acea persoană cu nume și prenume.
În privința excepției inadmisibilității contestației în anulare au menționat că față de dispozițiile art. 504 alin. 1 C.p.c., în condițiile în care Tribunalul nu a uzitat de calea de atac a recursului, conform art. 483 C.p.c., contestația în anulare este inadmisibilă.
Calea de atac a contestației în anulare este inadmisibilă și ca fiind introdusă la instanța de fond, ## ####### ## ######### ## ######## #### # ####### ########. Deci Tribunalul nu
este competent a judeca contestația în anulare.
Contestația în anulare este inadmisibilă și raportat la art. 503 alin. 1 și 2 C.p.c., în condițiile în care hotărârile atacate nu sunt nici definitive și nici hotărâri ale instanțelor de recurs.
Referitor la excepția lipsei de interes a menționat că dacă nu a uzitat de calea de atac a recursului, putem constata în mod cert lipsa de interes în a promova calea contestației în anulare.
Privitor la excepția prematurității cererii a menționat că având în vedere că reclamantul și intervenienta au formulat o cerere de recurs, instanța poate și solicită să se constate prematuritatea cererii de contestație în anulare față de dispozițiile art. 506 C.p.c.
A mai menționat că cererea de repunere în termenul legal de formulare a contestației în anulare este inadmisibilă, de vreme ce nu a fost exercitată calea recursului, iar pe de altă parte temeiul invocat al art. 186 C.p.c. nu poate subzista având în vedere termenul de exercitare al recursului conform art. 25 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
Contestatorul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Prin Încheierea de ședință din data de 02.02.2022 instanța a respins excepția necompetenței materiale, ca neîntemeiată.
De asemenea, a fost dispusă suspendarea judecării cauzei până la soluționarea recursurilor declarate în dosarul nr. 14363/3/2021.
Cauza a fost repusă pe rol ulterior pronunțării Deciziei civile nr. 1242/17.05.2022 de către Curtea de Apel București în dosarul nr. 14363/3/2021, iar la termenul de judecată din data de 04.10.2022, instanța a invocat din oficiu excepția tardivității.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Potrivit art. 248 C.p.c. (1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Prin urmare, instanța va analiza cu prioritate excepțiile de procedură invocate în cauză, respectiv excepția netimbrării, excepția lipsei calității de reprezentant și excepția tardivității formulării contestației în anulare, împreună cu cererea de repunere în termen, celelalte excepții invocate de intimați fiind excepții de fond.
Referitor la excepția netimbrării contestației în anulare, Tribunalul reține că potrivit art. 29 alin. (1) lit. l) din OUG nr. 80/2013 (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la: l) orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.
Potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 (2) Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) şi (4) se judecă în camera de consiliu, de urgenţă, şi sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Procedura prevăzută la art. 200 şi 201 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă.
Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosarul cauzei cu cel puţin 3 zile înainte de termenul de judecată. Reclamantul va lua cunoştinţă de conţinutul întâmpinării de la dosarul cauzei. Instanţa poate acorda un nou termen de judecată în cazul în care reclamantul solicită amânarea pentru a lua cunoştinţă de conţinutul întâmpinării.
Prin urmare, contestația în anulare formulată de Tribunalul București este scutită potrivit dispozițiilor legale citate de taxă judiciară de timbru.
În ceea ce privește Hotărârea nr. 55/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se reține că aceasta nu schimbă concluzia anterior menționat.
Potrivit considerentelor acestei decizii, „75. Art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 are caracter special şi se aplică cu prioritate, conform principiului specialia generalibus derogant. Această concluzie este susţinută de menţiunea existentă în cuprinsul art. 28, conform căreia acest text de lege se aplică doar "dacă legea nu prevede altfel".
Or, art. 29 prevede altfel, respectiv acordă scutirea de la plata taxei judiciare de timbru anumitor
tipuri de acţiuni. Caracterul special al art. 29 rezidă şi din topografia textelor de lege, fiind situat
în cuprinsul actului normativ ulterior dispoziţiei generale din art. 28.”
În consecință, astfel cum a stabilit legiuitorul în mod expres, căile de atac extraordinare privitor la acțiunile pentru care prin legi speciale se prevede scutirea de taxă judiciară de timbru sunt la rândul lor scutite de această obligație.
Scutirea conferită de dispozițiile art. 25 din Legea nr. 554/2004 nu este una intuituu personae, textul menționând că acțiunile prevăzute de art. 24 alin. 3 și 4 sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Pentru aceste motive, instanța va respinge excepția netimbrării, invocată de intimați.
Referitor la excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, se reține că dovada calității de reprezentant reiese din cuprinsul dosarului nr. 14363/3/2021/a1, în cadrul căruia intimații au avut calitatea de parte.
Astfel, la fila 30 din acest dosar se regăsește adresa Tribunalului București în cuprinsul căreia se menționează că recursul formulat, care poartă aceeași semnătură cu prezenta contestație în anulare, a fost semnat de vicepreședinte, în temeiul împuternicirii conferite prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului București nr. 18 din data de 20.07.2021.
În consecință, Tribunalul va respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, invocată de intimați.
În continuare, instanța va analiza cererea de repunere în termenul de formulare a contestației în anulare, cu privire la care reține că este neîntemeiată.
Conform art. 186 alin. 1 din Codul de procedură civilă (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Instanța reține că aceleași motive invocate în prezenta cauză de către contestator pentru depășirea termenului de formulare a căii de atac au fost invocate și în cadrul cererii de recurs până la soluționarea căreia a fost suspendată judecarea prezentei cauze.
În primul rând, Tribunalul reține că prin Decizia civilă nr. 1242/17.05.2022, Curtea de Apel București a respins cererea de repunere în termen ca neîntemeiată, apreciind că împrejurările invocate de recurentul Tribunal nu sunt motive temeinic justificate în sensul dispozițiilor art. 186 alin. 1 C.p.c. Pe de altă parte, și prezenta instanță apreciază că împrejurările invocate de contestator nu sunt temeinic justificate. Se are în vedere faptul că au fost invocate motive de organizare interioară a Tribunalului București, ## ###### ####### ## ### ######### ###### ########
########### ## ###### ############# ###. 186 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
De asemenea, situația în care s-a aflat consilierul juridic al instituției și modul în care se primește corespondența vizează aspecte ce țin de activitatea organizatorică a contestatorului și nu au un caracter obiectiv pentru a putea constitui motive temeinic justificate în sensul dispozițiilor art. 186 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Pentru aceste motive, instanța urmează să respingă cererea de repunere în termen ca neîntemeiată.
În aceste condiții, având în vedere că Sentința civilă nr. 6067/18.10.2021 a fost comunicată contestatorului la data de 05.11.2021 (f. 84 dosar fond), contestația în anulare formulată la data de 09.12.2021 cu privire la această hotărâre a fost introdusă cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicare prevăzut de art. 506 C.p.c.
Cu toate acestea, Tribunalul reține că în privința Sentinței civile nr. ####/15.11.2021, care a fost comunicată la data de 23.11.2021 potrivit dovezii de comunicare de la fila 42 dosar recurs, contestația în anulare a fost formulată în ultima zi a termenului de 15 zile, respectiv la data de 09.12.2021.
Prin urmare instanța va admite în parte excepția tardivității cu privire la contestația în anulare formulată împotriva Sentinței civile nr. 6067/18.10.2021 și o va respinge, ca fiind tardiv formulată. De asemenea, va respinge în rest excepția tardivității.
În continuare, instanța va analiza cu prioritate excepția inadmisibilității contestației în anulare formulate împotriva Sentinței civile nr. 7028/15.11.2021 prin raportare la dispozițiile art. 504 C.p.c.
Astfel, conform art. 504 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (1) Contestația în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului. (2) Cu toate acestea, contestația poate fi primită în cazul în care motivul a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul sau dacă recursul, fără vina părții, a fost respins fără a fi cercetat în fond.
Motivele prevăzute de art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă au fost invocate de contestator în cadrul căii de atac a recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 7028/15.11.2021, însă acesta a fost respins ca fiind tardiv formulat.
Prin urmare, raportat la dispozițiile art. 504 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă contestația în anulare este inadmisibilă, sens în care excepția inadmisibilității urmează a fi admisă.
Raportat la toate aceste considerente, nu se mai impune analiza celorlalte excepții invocate de intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge excepția netimbrării.
Respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.
Respinge cererea de repunere în termen ca neîntemeiată.
Admite în parte excepția tardivității cu privire la contestația în anulare formulată împotriva Sentinței civile nr. 6067/18.10.2021.
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul TRIBUNALUL BUCUREŞTI
cu sediul în sector 3, Bucureşti, #### ####### ### ## în contradictoriu cu intimatul #######
###, CNP #############, cu domiciliul în Bucureşti, SECTOR 6, ######, ### ###, ###
#, ### #, şi pe intervenienta ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în Bucureşti, SECTOR 6, ######, ### ###, ### #, ### #, ### ##, îndreptată împotriva Sentinței civile nr. 6067/18.10.2021, ca fiind tardiv formulată.
Respinge în rest excepția tardivității.
Admite excepția inadmisibilității contestației în anulare formulată împotriva Sentinței
civile nr. 7028/15.11.2021.
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul TRIBUNALUL BUCUREŞTI
cu sediul în sector 3, Bucureşti, #### ####### ### ## în contradictoriu cu intimatul #######
BIBLIOGRAFIE
[1] NCPC, adoptat prin Legea nr. 134/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie 2010, republicat în Monitorul Oficial nr. 247 din 10 aprilie 2015, modificat și completat și prin Legea nr. 310/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018;
[2] Legea nr. 554/2004, contenciosului administrativ, publicată în Monitorul Oficial nr. 1154 din 07 decembrie 2004 și ulterior modificată și completată prin Legea nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 658 din 30 iulie 2018.