Memoriu (plângere prealabilă / sesizare) depus pe 18.04.2023 împotriva PLX 145/2023 și a Poliției Locale
Pe data de 18.04.2023, fiind flancați de către aproximativ 15 jandarmi (2 colonei, un locotenent – colonel, un maior, 2 locotenenți și restul tablagii) de la DGJMB (niște nulități de altfel căci aceștia au uitat dispozițiile art. 1 din legea nr. 80/1995 – Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege. Cadrele militare sunt în serviciul națiunii. – Urmează desigur alte dosare în civil și în penal) am adresat Comisiilor pentru cercetarea abuzurilor (în principal) două petiții / sesizări / plângeri prealabile în vederea determinării acestora de a face demersurile necesare pentru DESFIINȚAREA POLIȚIEI LOCALE, dar și pentru retragerea proiectului de lege PLX nr. 145/2023.
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid02eF6QRup8jb5sjME18F2XdogqVrFPCYQqgWoy4wHLRwC485YmjdgckVcaN4NeKqvMl&id=100077489679394&sfnsn=mo
https://fb.watch/k0lwMGrsos/
CU această ocazie le reamintim acestor analfabeți funcțional că avem 27-1 (în instanță) și ne judecăm, căci nu am terminat nici cu ei, nici cu poliția sau miliția sau paznicii de la locală.
SPunem nulitățile de la Jandarmeria Română deoarece aceștia nu au vrut, inițial să ne lase să intrăm în Curtea Parlamentului (C. Deputaților) – nefiind prima dată când aceștia sunt DERAIAȚI DE LA STATUL DE DREPT, pentru a merge la registratură să depunem această petiție.
După ce am încercat să le explicăm din punct de vedere juridic că Parlamentul României nu este moșia DGJMB (și nici a generalului de brigadă Ștegăroiu sau generalului – maior Mastan) și nici a parlamentarilor, am mers însoțiți de acești purtători de pijamale (o haină militară în slujba politicului este echivalentă cu o pijama spunea un român, îmi cer scuze că nu i-am reținut numele) până la intrarea de la Camera Deputaților, și ulterior, după ce le-am mai făcut ceva cunoștințe cu noțiunile juridice am intrat și la Camera Deptuaților, unde am continuat live – ul.
Redăm mai jos conținutul ce poate fi adaptat pentru fiecare în parte:
– Subscrisa Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor, persoană juridică de drept privat, cu personalitate legal dobândită conform încheierii din Camera de Consiliu nr. 77 din data de 18.02.2021 pronunțată în dosarul nr. 27862/201/2020 de Judecătoria Sectorul 3 București (având înscrierea în registrul special (RAF) conform certificat nr. 19 din 19.03.2021), cu sediul în București, sector 3, str. Intr. Reconstrucției (fosta Str. Reconstrucției) nr. 1, Bl. 24, Sc. 8, Et. 3, ap. 322, camera 1, adresa de email: ac.stopdiscriminariicetatenilor@gmail.com, tel.: 0736486052, prin reprezentant legal Președinte Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN, în calitate de reclamantă,
– Subsemnatul Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN, ___, în calitate de reclamantă
– subsemnata dr. Elena – Geanina HAGIMĂ, ___, PERSONAL ȘI prin Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor, prin reprezentantul legal, cu datele de identificare anterior menționate,
– Subscrisa Asociația Experților în Tehnologia Informației din România, persoană juridică de drept privat, cu personalitate juridică legal dobândită, _____, prin reprezentant legal Președinte Ioan – Aurelian POPA, ____, personal, în calitate de reclamant (parte vătămată),
în baza dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 155/2010 cu modificările și completările ulterioare, a art. 51÷52 din Constituția României, a prevederilor art. 2 din O.G. nr. 27/2002, privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 24/2000, republicată și a dispozițiilor art. 1÷3 din O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Convenția EDO și DUDO, formulăm prezenta:
SESIZARE
Ce constituie și
PLÂNGERE PREALABILĂ
(MEMORIU
ce trebuie prezentat și Parlamentului României cu privire și la neconstituționalitatea proiectului PLX 145/2023)
- prin care vă solicităm să analizați (cu citarea celor reclamați / pârâți) în fața Comisiei sesizarea / plângerea / memoriul, să constatați abuzul, faptele de discriminare și chiar de hărțuire (atât ca fapte civile, dar și pe libertatea de opinie, precum și îngrădirea dreptului de liberă exprimare și de liberă asociere, îngrădirea dreptului de circulație, încălcarea normelor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, încălcarea dreptului la demnitate și la propria imagine (art. 72-73 NCC), cât și ca fapte penale), identificând și elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 297 NCP – abuzul în serviciu, art. 208 NCP – hărțuirea, art. 367 NCP – grup infracțional organizat, art. 369 NCPC – incitarea la violență, ură sau discriminare, art. 370 NCPC – încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni, și alte posibile fapte penale.
- Această plângere este formulată în contradictoriu cu:
– Municipiul București – Unitate Administrativ Teritorială, cu sediul în B-dul Regina Elisabeta, Nr. 47, Sector 5, cod poştal 050013, Bucureşti, Telefon: (+4) 021 305.55.00, (+4) 021 305.55.55, E-mail: relatiipublice@pmb.ro, prin reprezentant legal Primar Dan NICUȘOR, în calitate de pârât,
– Primar Dan NICUȘOR, în calitatea sa de primar al Municipiului București, cu sediul în B-dul Regina Elisabeta, Nr. 47, Sector 5, cod poştal 050013, Bucureşti, Telefon: (+4) 021 305.55.00, (+4) 021 305.55.55, E-mail: relatiipublice@pmb.ro,
– Consiliul General al Municipiului București, cu sediul în B-dul Regina Elisabeta, Nr. 47, Sector 5, cod poştal 050013, Bucureşti, Telefon: (+4) 021 305.55.00, (+4) 021 305.55.55, E-mail: relatiipublice@pmb.ro, prin reprezentant legal Primar Dan NICUȘOR, în calitate de pârât,
– Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București, cu sediul în Bd. Libertății nr. 18, bl. 104, sector 5, cod postal 050706. Tel: 021/5391400, 021/5391402 Fax: 021/5391500, prin reprezentant legal, director general Rășică Daniel Mihai, în calitate de pârâtă,
- Astfel, prin mai multe sesizări formulate către Primarul Municipiului București (dar și CGMB și celorlalte UAT ale Mun. București) am solicitat să se dispună măsuri de sancționare a mai mulți polițiști locali din cadrul Poliției Locale și Control a Municipiului București (precum și anularea tuturor actelor ce instituie BIR – uri pe parcări, taxe nejustificate ce sunt discriminatorii), dar și cu privire la activitatea deraiată de la statul de drept a celor de la sectoare, precum și demersuri cu privire la anularea taxelor de parcare (ceea ce constituie un BIR), și am declarat mai multe adunări publice, unele fiind declarate interzise de către Nicușor Dan în calitatea de primar, fără a exista motive de fapt și de drept.
Cu privire la proiectul PLX 145/2023 considerăm că acesta încalcă mai multe texte constituționale, Convenția EDO, DUDO, fiind ingerință a autorității în viața de familie, viața privată a cetățeanului și a autorității părintești (art. 483 și urm. NCC), caz în care dacă o să treacă de Camera Deputaților vă solicităm să sesizați în baza art. 146 din Constituție și a Legii nr. 47/1992, republicată Curtea Constituțională a României cu excepție de neconstituționalitate față de art. 1 alin. (3) – (5), art. 16, art. 21, art. 24, art. 29, art. 32, art. 34, art. 47, art. 51-53.
- Revenind, Ultima sesizare cu privire la abuzurile polițiștilor locali dar și la BIR – ul pus pe parcările din București a fost adresată atât Municipiului București, cât și DGPLCMB cu privire la faptele unui polițist local (și nu numai), Nelu Ștefan (din cadrul serviciului circulație) ce a încercat să mă încătușeze pe data de 20.03.2023, aflându-mă pe trotuar (fără a fi cu mașina) angajat în discuție cu o altă persoană, fără a exista vreun motiv, fără a exista fapta și fără a specifica temeiul de drept, fiindcă s-ar fi simțit lezat că l-am întrebat de ce ne fotografiază și dacă are dreptul să ne fotografieze, dacă are dreptul de a cunoaște și a prelucra date cu caracter personal, dacă are omologarea la camera video, motivul pentru care îmi solicită legitimarea (neexistând presupusa faptă, a se vedea art. 20 din Legea nr. 155/2010) și temeiul de drept.
Acestea constituie fapte de discriminare, hărțuire (ca fapte civile și penale) dar și persecuție a cetățeanului plătitor de taxe și impozite, putând constata multiple asemănări cu vremea comuniștilor (lui Ceaușescu).
- Desigur aceste autorități pârâte au fost sesizate și cu privire la amenda aplicată pe data de 11.01.2023 în preajma Judecătoriei Sector 1 de către un alt polițist local Păun Cristian (din cadrul aceleiași DGPLCMB), dar și de încercările acestora de intimidare (eșuate de altfel) și de încercarea de sancționare pe data de 11.01.2023 la Tribunalul București (de către un alt local de la Sectorul 3), constatând că aceștia se ocupă mai nou cu hărțuirea cetățenilor (a nu se uita de alergarea bătrânilor pe starea de urgență și de alertă, de lovirea și de încătușarea nelegală / ilegală, inclusiv de ridicarea unei mașini a unei persoane cu dizabilități de la Constanța, inclusiv de faptul că, deși au direcție specializată nu se ocupă de adunarea câinilor fără stăpâni de pe domeniul public), să nu mai spunem că primarul zero nu a făcut absolut nimic în București lăsându-ne fără căldură și apă caldă de la începutul mandatului și până în prezent, mai multe luni pe an (inclusiv în perioada de iarnă), și desigur pentru triplarea prețului la gigacalorie.
Probabil asta e reacția lui Nicușor Dan și pentru faptul că am descoperit că deși are angajați la PMB un număr de 69 de consilieri 0 juridici (ce exercită funcția în condiții de ilegalitate, existând suspiciuni cu privire la fapte penale prevăzute de art. 348 NCP), dar și a faptului că din 2020 și până în anul 2022, am descoperit că CGMB a angajat contracte CU ATRIBUIRE DIRECTĂ cu diferite case sau cabinete individuale de avocatură contracte de peste 2.600.000 de euro anual, ceea ce este inadmisibil (fiind necesar a se sesiza și Curtea de Conturi a României, dar și Parchetul General de pe lângă ICCJ).
- Desigur se impune, și vă solicităm să dispuneți și demersuri pentru ABROGAREA Legii nr. 155/2010 și a celorlalte modificări și completări ulterioare (Legea nr. 335/2022), căci polițiștii locali se dovedesc a fi niște inutili de serviciu, nu au arătat că ar fi în slujba cetățenilor, din contră au fost în permanență niște slugi ale primarilor și împotriva cetățenilor, iar noi nu suntem dispuși să plătim NULITĂȚI în funcții publice.
- Observăm că prin Legea nr. 155/2010, dar și prin Legea nr. 335/2022 s-au dat puteri sporite polițiștilor locali (inutililor de serviciu) aceste legi dovedindu-se a fi un paralelism legislativ la Legea nr. 360/2002, Legea nr. 550/2004, Legea nr. 333/2003 și pentru alte tipuri de funcționari publici, conform Codului administrativ, fiind neclare, imprevizibile, greoaie în aplicare, dând frâu liber abuzurilor polițiștilor locali, permițând încadrarea cu persoane ce nu au pregătire necesară, încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Regulamentul UE GDPR nr. 649/2016, încalcă art. 1, art. 16, art. 21, art. 24, art. 41, art. 47, art. 57, art. 135 din Constituție, încalcă Legea nr. 24/2000, republicată, precum și alte acte normative în vigoare.
- Desigur, Comisia poate analiza că Poliția Locală din toate UAT – urile din țară toacă bani nejustificat, fiind alocate sume pentru achiziții, personal nejustificate, neexistând niciun raționament logico – juridic care să justifice existența acestora.
- Mai mult decât atât în repetate rânduri au fost constatate abuzuri ale acestora, ca și în cele deja prezentate, la care o să atașăm și link – uri (dacă o să fie necesar înțelegem să suplimentăm probatoriul cu fotografii și video, dar și cu alte documente necesare.
https://danbazavan.ro/2023/03/27/legitimarea-de-catre-un-politist-conditii-temeiuri-de-drept/
https://danbazavan.ro/2023/02/26/934/
https://anchetespeciale.ro/daniel-rasica-nicusor-dan-nelu-stefan/
https://www.facebook.com/100077489679394/videos/543592281039665/?mibextid=rS40aB7S9Ucbxw6v
https://www.facebook.com/100077489679394/videos/1283102432253239/?mibextid=rS40aB7S9Ucbxw6v
https://www.petitieonline.com/opriti_abuzurile_politiei_locale
https://www.youtube.com/watch?v=JTqECaZcwMA
https://forum.softpedia.com/topic/1214742-abuz-in-forma-continuata-al-poliiei-locale/
https://www.7media.ro/arhiva/video-abuzurile-comise-de-un-angajat-al-politiei-locale-sector-4
https://evz.ro/politia-locala-face-abuzuri-confirmarea-vine-de-la-cel-mai-inalt-nivel.html
https://www.tiktok.com/@coltuc/video/7214721622261992730
- Față de Art. 2. (1) din Statutul Asociației Civice Stop Discriminării Cetățenilor (dar și al AEXTI), Asociația astfel constituită este persoană juridică de drept privat, autonomă, neguvernamentală, fără scop lucrativ (patrimonial) și apolitică, cu scop profesional și va avea denumirea, așa cum a fost rezervată la Ministerul Justiției și menționată în art. 1 alin. (1) Asociația Civică STOP DISCRIMINĂRII CETĂȚENILOR, funcționarea ei fiind reglementată de O.G. nr. 26/2000, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (3), art. 9 și art. 40 din Constituție, împreună cu celelalte prevederi ale legislației române, precum și cu prevederile Statutului Asociației și a Actului Adițional – hotărârea membrilor asociați, astfel denumită.
- Cu trimitere la art. 3 alin. (2) lit. k) din Statut – reprezintă membrii asociați pentru care se înființează Asociația în raporturile cu Președintele României, Parlament, Guvern, Instituția Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), autoritățile publice centrale și/sau locale, instanțele judecătorești sau Ministerul Public (cu respectarea strictă a prevederilor art. 80, corelat cu art. 83÷84 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicată și ulterior modificată și completată prin Legea nr. 310/2018 și a art. 10 din C. proc. pen. Adoptat prin Legea nr, 135/2010, republicată), precum și la alte autorități ale statului, orice alte organe jurisdicționale, dar și cu organismele internaționale de reprezentare a drepturilor omului (PE, CE, CJUE, CEDO etc.), reprezentarea celor lezați în comisii de disciplină sau de cercetare administrativă, pentru respectarea principiilor democratice, repararea nedreptăţilor, stoparea abuzurilor şi combaterea discriminării, asigurând suportul social și material în limitele fondurilor avute la dispoziție de Asociație, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, ce nu au posibilitatea să-și realizeze nevoile sociale, să-și dezvolte propriile capacități și competențe pentru integrarea socială, indiferent de naționalitate, rasă, religie, sex, orientare politică, în condițiile legii;
– formulează sesizări / petiții potrivit dispozițiilor O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, formulează sesizări / petiții potrivit dispozițiilor O.G. nr. 137/2000, republicată privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, solicită informații de interes public în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public și formulează plângeri prealabile în baza art. 7 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr. 212/2018 în nume propriu, pentru membrii asociați, raportat și la dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 9, art. 15÷16, art. 20÷21, art. 24, art. 30÷34, art. 40÷44, art. 47, art. 51÷53 din Constituție, corelat cu Convenția EDO și Declarația Universală a Drepturilor Omului de la New York din 1948; (instituții ce se regăsesc și în Extrasul de la Registrul Public al MJ anexat la dosarul de fond și la celelalte plângeri prealabile formulate (anexat încă odată și la prezenta)
- Libertatea de Exprimare (a se vedea și art. 70 NCC – Dreptul la libera exprimare (1) Orice persoană are dreptul la libera exprimare. (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75.) – art. 30 din Constituția României instituind că: (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. (3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii. (4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
Practic putem observa că dacă primarului Nicușor Dan (primarului în general) nu îi place de fața ta sau ai mai multe litigii cu el acesta își cheamă hingherii la raport și le dă ordin să te hărțuiască, cum se poate observa și din imaginile cu Păun Cristian, Nelu Ștefan etc.
- Și se poate constata, în cazul parcărilor îmbogățirea fără justă cauză a PMB dar și incompetența Primarului Nicușor Dan, lipsa de viziune, incapacitatea de a face ceva pentru cetățenii ce l-au votat.
- Și considerăm că Poliția Locală a încălcat mai multe drepturi fundamentale inclusiv principiul nediscriminării, drept pentru care se impune și solicităm desființarea acestora (a polițiștilor locali).
Cum constatăm și încălcarea dreptului la apărare, conform art. 24 din Constituție – Dreptul la apărare (1) Dreptul la apărare este garantat. (2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
De altfel conform art. 21 alin. (4) din Constituție – Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.
- Asociația având drept scop apărarea drepturilor omului are și calitate procesuală activă în litigiile privind discriminarea față de art. 28 din OG nr. 137/2000, republicată și anexăm în acest sens și hotărârea Curții de Apel București, Secția a IX – a CAF, pronunțată în dosarul nr. 7230/2/2021.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Neatacată de către intimatul – pârât CNCD.
- Conform art. 14 NCC – Buna-credinţă (1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri. (2) Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară, corelat cu
art. 16 NCC – Vinovăţia (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, persoana răspunde numai pentru faptele sale săvârşite cu intenţie sau din culpă. (2) Fapta este săvârşită cu intenţie când autorul prevede rezultatul faptei sale şi fie urmăreşte producerea lui prin intermediul faptei, fie, deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat. (3) Fapta este săvârşită din culpă când autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, deşi trebuia să îl prevadă. Culpa este gravă atunci când autorul a acţionat cu o neglijenţă sau imprudenţă pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o faţă de propriile interese. (4) Atunci când legea condiţionează efectele juridice ale unei fapte de săvârşirea sa din culpă, condiţia este îndeplinită şi dacă fapta a fost săvârşită cu intenţie,
Putem spune că sunt îndeplinite nici condițiile răspunderii pentru faptele proprii Față de art. 1349 NCC – Răspunderea delictuală (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului. (4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială cu art. 1357 NCC – Condițiile răspunderii (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Conform art. 2 din O.G. nr. 137/2000, republicată avem – (1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. (2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe. (3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. (4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale. (5) Constituie hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. (6) Orice deosebire, excludere, restricție sau preferință bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii contravenționale dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intră sub incidența legii penale. (7) Constituie victimizare și se sancționează contravențional conform prezentei ordonanțe orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării. (8) Prevederile prezentei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație. (9) Măsurile luate de autoritățile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunități, vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea efectivă a egalității de șanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunități, precum și măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanțe. (10) În înțelesul prezentei ordonanțe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin: a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor acțiuni afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor; b) mediere prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare; c) sancționarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozițiile alin. (1)-(7). (11) Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.
-
În acest sens, vă reamintim și dosarul nr. 5978/2/2021, în care UNBR a fost obligat la plata de daune pentru discriminare.
- Conform art. 1 alin. (3) – (5) din Constituție – (3)România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4)Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
- Conform art. 16 din Constituție se instituie că: (1)Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2)Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țara. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnitati. (4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.
- Conform art. 21 Nediscriminarea ”(1) Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.”
- Conform art. 41 Dreptul la bună administrare: ”(1) Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ceea ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. (2) Acest drept include: (a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere; …. (c) obligația administrației de a-și motiva deciziile. (3) Orice persoană are dreptul la repararea de către Uniune a prejudiciilor cauzate de către instituțiile sau agențiile acesteia în exercitarea funcțiilor lor, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre”.
- Ba mai mult, prin art. 61 Cod civil, Garantarea drepturilor inerente ființei umane se instituie că:
”(1) Viața, sănătatea și integritatea fizică și psihică a oricărei persoane sunt garantate și ocrotite în mod egal de lege.
(2) Interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societății și al științei.”,
- și față de dispozițiile Art. 1 alin. (1) din OG nr. 137/2000,republicată – În România, stat de drept, democratic și social, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane reprezintă valori supreme și sunt garantate de lege, corelat cu,
Art. 1 alin. (2) lit. e)- (i) din aceiași Ordonanță Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: e) drepturile economice, sociale și culturale, în special:
Corelat cu art. 2 din Ordonanță – (1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. (2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe. (3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. (4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale. (5) Constituie hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. (5^1) Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acțiuni sau gesturi. (5^2) Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă. (5^3) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă. (5^4) Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective. (5^5) Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. (5^6) Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. (5^7) Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită. (6) Orice deosebire, excludere, restricție sau preferință bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii contravenționale dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intră sub incidența legii penale. (7) Constituie victimizare și se sancționează contravențional conform prezentei ordonanțe orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării. (8) Prevederile prezentei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație. (9) Măsurile luate de autoritățile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunități, vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea efectivă a egalității de șanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunități, precum și măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanțe. (10) În înțelesul prezentei ordonanțe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin: a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor acțiuni afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor; b) mediere prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare; c) sancționarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozițiile alin. (1)-(7). (11) Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.
- Conform Art. 8 Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie 1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţă publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.
- Conform Art. 14 din Convenția EDO – Interzicerea discriminării Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie sa fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.
- ȘI aici Comisia trebuie să aibă în vedere și art. 2 pct. 1 din COnvenția EDO – Dreptul la viaţă 1. Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. …
căci în mod clar dreptul instituie protejarea drepturilor persoanei și nu a persoanelor. Deci Persoana este pe treaptă superioară.
Aceleași instituții IMPERATIVE fiind identificate și în Constituția României, drepturile PERSOANEI.
- A pune BIR – uri în afara Legii pe proprietatea publică înseamnă încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție.
- Față de toate aceste considerente vă solicităm să dispuneți măsuri cu privire la Primarul Municipiului București, CGMB, DESFIINȚAREA POLIȚIEI LOCALE, sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a PLX 145/2023, dacă o să fie adoptat de Camera Deputaților pe data de 19.04.2023 (Cameră Decizională).
În drept, motivele plângerii prealabile pe lângă textele legale deja invocate în conținut sunt: Legea nr. 554/2004, Constituția României, O. G. nr. 137/200, Convenția EDO, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, DUDO, NCC, NCCP, NCP și legislația conexă.
Anexe:
Presa din Romania Presa Online, stiri news din Romania Presa din Romania.