Ce plătim? Prostie, Analfabetism funcțional, pentru ce, ca să ce …? Prostia la rang de Standard?
”A fi sau a nu fi …” William Shakespeare
A fi om e lucru mare, a fi domn e o întâmplare, cum spune un cântec preluând o vorbă din popor.
Vorbe de neînțeles pentru parlamentarii României ce au uitat rolul și menirea conferite de art. 61 alin. (1)- Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.
dar și de art. 69 alin. (1) din Constituție – În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului.
Cam asa și despre comisiile noastre de pe meleagurile mioritice, azi fiind vorba de Comisiile Parlamentare, niște surogat de comisii ce încă odată dovedesc că sunt înființate la mișto, să mai cheltuiască parlamentarii niște bani în plus.
Aceste comisii (Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților) au confundat încă odată o petiție / plângere prealabilă (nefiind prima dată) cu Hârtia Igienică ceea ce este grav, dar ce este și mai grav este analfabetismul funcțional ce rezultă din adresele de comunicare ce reprezintă un REFUZ CLAR DE SOLUȚIONARE.
Desigur aceștia nu au înțeles că se vor alege cu un proces în baza art. 21, corelat cu art. 52 din Constituție și față de art. 1-2, corelat cu art. 7-8 din Legea nr. 554/2004, urmând a formula și capete de cerere pentru acordarea de despăgubiri pentru discriminare și daune morale.
Oameni buni nu mai votați partide, votați în viitor independenți să îi facem să răspundă (pe CNP) căci, la acest moment concluzia noastră este aceea că partidele ce s-au perindat în ultimii 33 de ani pe la guvernare sunt de fapt grup infracțional organizat (art. 367 NCP – Constituirea unui grup infracțional organizat (1) Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. (4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2), dacă denunță autorităților grupul infracțional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit și să se fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului. (5) Dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate. (6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.).
Asta e, revenind la oile noastre, și reamintindu-ne că din cauza Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României am avut un dosar penal pentru o presupusă faptă pe art. 380 NCP, ce a fost clasat, trebuie să spunem, cu părere de rău că această comisie nu și-a făcut niciodată treaba și și-a ratat menirea pentru care a fost înființată.
Acești funcționari / demnitari se pricep foarte bine la Stilul românesc de dans contemporan: ”JOC DE GLEZNĂ!” și regăsiți dovezile în cele ce urmează:
La data de 18.04.2023 înregistram la Senat o plângere atât împotriva Poliției Locale dar și împotriva PLX nr. 145/2023 (ce probabil a trecut neobservat de ochii ”abili” ai acestor senatori, așa cum a trecut și proiectul de Senatul României):
Chiar în pagina 4 menționam:
”Cu privire la proiectul PLX 145/2023 considerăm că acesta încalcă mai multe texte constituționale, Convenția EDO, DUDO, fiind ingerință a autorității în viața de familie, viața privată a cetățeanului și a autorității părintești (art. 483 și urm. NCC), caz în care dacă o să treacă de Camera Deputaților vă solicităm să sesizați în baza art. 146 din Constituție și a Legii nr. 47/1992, republicată Curtea Constituțională a României cu excepție de neconstituționalitate față de art. 1 alin. (3) – (5), art. 16, art. 21, art. 24, art. 29, art. 32, art. 34, art. 47, art. 51-53.”
Răspunsul comisiei din Senat:
Pe principiul ”Atât s-a putut”, dar de plătit, plătim bani grei pentru a ține acești demnitari în funcții publice.
CU privire la plângerea adresată privind faptele de discriminare și chiar hărțuire pornite împotriva doamnei dr. Hagimă de către Colegiul Medicilor din România (din 22.03.2023), Consiliul Național al Audiovizualului, aceiași Comisie din Senat ne răspunde:
Adică ne învață să jucăm ping pong sau în stilul ”Marș mă de aici, de ce mă deranjezi?”
Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților ne dă cu nucleara în cap:
”În virtutea bunelor relații pe care Parlamentul României – Camera Deputaților le are cu organizațiile nonguvernamentale, vă învederăm următoarele aspecte:
În conformitate cu prevederile art. 51 din Cosntituția R0mâniei (și ne indică alin. (1) și (2) …)”
Să facem o dezvoltare a argumentelor logico – juridice pe care ne-am susținut, dar și pentru ca acești demnitari să învețe ceva, asta dacă au capacitatea, că la cașcaval sunt primii (nu veți mai vedea Parlamentul României după următoarele alegeri (dacă se trezește acest popor), eventual doar curtea interioară, căci sper să nu mai ocupați un fotoliu în viitoarea legislatură).
Conform art. 51 din Constituție – Dreptul de petiționare (1) Cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizațiile legal constituite au dreptul să adreseze petiții exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxă.
(4) Autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii.
Doamna dr. Elena – Geanina HAGIMĂ este membru al Asociației Civice Stop Discriminării Cetățenilor și am depus în acest sens dovada (copie xerox conformată cu originalul după adeziune).
Conform art. 52 din Constituție – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. (2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credința sau gravă neglijență.
Și, desigur să nu uităm să contrazicem și ultima frază a acestui surogat de răspuns ”Această adresă nu este un act adminsitrativ …”, ceea ce este TOTAL ERONAT, DOVEDIND ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL, pe bani publici din păcate, căci în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. j)-h) din Legea nr. 554/2004
– h) nesoluționare în termenul legal a unei cereri – faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen; i) refuz nejustificat de a soluționa o cerere – exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile; j) plângere prealabilă – cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia;, în corelație cu art. 1 alin. (1) din aceiași Lege a contenciosului administrativ – Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.
Prin orice persoană se înțelege atât o persoană fizică cât și o persoană juridică, dar e greu să citești și să interpretezi Noul Cod Civil.
Din Decizia ICCJ (RIL) nr. 8/2020
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/227547
rezultând în mod cert că: ”91. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 514 din același cod,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE: Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov.În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 martie 2020.”
Fiind îndeplinite condițiile art. 7-8, dar și ale art. 18 din Legea nr. 554/2004 putem chema în jduecată Parlamentul ROmâniei și să solicităm instanței să ne acorde și daune morale, precum și despăgubiri pentru discriminare, reținerea Comisiei … din Camera Deputaților ”Constatăm astfel, că demersul dumneavoastră excede prevederilor constituționale, deoarece dreptul de petiționare are un caracter … și prin urmare petițiile adresate autorităților publice se fac numai în numele petentului sau în numele colectivelor reprezentate de organizațiile petiționare”,
este în afara art. 1 alin. (5) din Constituție, căci conform art. 1 alin. (1) din OG nr. 26/2000, cu modificările și completările ulterioare – Persoanele fizice și persoanele juridice care urmăresc desfășurarea unor activități de interes general sau în interesul unor colectivități ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociații ori fundații în condițiile prezentei ordonanțe.
corelat cu art. 2 lit. b) din aceiași Ordonanță – promovarea valorilor civice, ale democrației și statului de drept;
Cum Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor are drept scop APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI,
și calitate procesuală activă în litigiile privind discriminarea, față de dispozițiile art. 28 din OG nr. 137/2000, republicată – (1) Organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunități sau unui grup de persoane. (2) Organizațiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă și în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.
ȘI ASTFEL CONSTATĂM CĂ NE AFLĂM ÎN IPOTEZA ART. 2 ALIN. (2) DIN LEGEA NR. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare ce ne dă dreptul să chemăm în judecată Parlamentul României (și cele două Comisii) și chiar o vom face – Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
aici aducând în discuție și practica judiciară:
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Și iată că se confirmă analfabetismul funcțional dar și reaua-credință ce adresă primește dna dr.
Și uite așa revenim la vorba românească: ”PEȘTELE DE LA CAP SE ÎMPUTE!”
Nu mai votați partide și nici ipocriți fără CV!
BIBLIOGRAFIE:
Constituția României
Legea nr. 554/2004
Noul Cod Civil
Noul Cod Penal
OG nr. 26/2000, republicată
OG nr. 137/2000, republicată
OG nr. 27/2002
Convenția EDO, DUDO?
Convenția EDO – Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
DUDO – Declarația Universală a Drepturilor Omului (de la New York din anul 1948)