GREVA  Magistraților (forma de PROTEST adoptată) este ILEGALĂ!

 

Pe 22.06.2023 la Curtea de Apel București trebuia să se judece o cauză în recurs a subsemnatului, dar, ghinion, cauza a fost amânată pentru luna noiembrie 2023, datorită formei de protest adoptată de către Judecători.

Deși erau peste 30 de dosare în recurs, NICIUN avocat nu a vociferat, ba chiar spuneau ”mulțumim” deși nu era în avantajul clienților lor, dovedind încă odată OBEDIENȚĂ.

Singurul ce a avut ceva de spus în acest sens a fost subsemnatul recurent – reclamant, cu riscul de a încasa încă o amendă (căci da am mai încasat amenzi de la judecători).

Azi, 26.06.2023 s-a redactat încheierea în cauză (ce nu conține chiar tot ce am susținut, dar e bine și așa) pe care o expunem mai jos (cu ignorarea erorilor materiale):

încheiere din 22.06.2023

Conform textului art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare – art. 20 alin. (2) din legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare – Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență. Procedura prevăzută la art. 493 din Codul de procedură civilă nu se aplică în materia contenciosului administrativ.

Conform art. 170 din Legea nr. 367/2022 – Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul militar și personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Justiției și din instituțiile și structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administrației Naționale a Penitenciarelor, al Serviciului Român de Informații, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, personalul angajat de forțele armate străine staționate pe teritoriul României, precum și alte categorii de personal cărora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.

Și cum situația este destul de enervantă, căci magistrații protestează pe banii, timpul și nervii noștri (adică încasează indemnizațiile în continuare), față de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 51-52 din Constituție, azi am formulat mai multe plângeri prealabile către:

– Ministerul Justiției,

– Ministerul Finanțelor,

– Consiliul Superior al Magistraturii,

– Înalta Curte de Casație și Justiție,

– Curtea de Apel București,

– Tribunalul București,

Având următorul conținut:

”- Subsemnatul Mr. (Rz.) dr. ing. Dan Băzăvan, …

și

– Subscrisa Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor, persoană juridică de drept privat, cu personalitate legal dobândită conform încheierii din Camera de Consiliu nr. 77 din data de 18.02.2021 pronunțată în dosarul nr. 27862/201/2020 de Judecătoria Sectorul 3 București (având înscrierea în registrul special (RAF) conform certificat nr. 19 din 19.03.2021), cu sediul în București …

Potrivit dispozițiilor art. 1÷2 și art. 7 din Legea nr. 554/2.12.2004 a contenciosului administrativ, publicată în M. Of. nr. 1.154/7.12.2004, cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 212 din 2018, publicată în M. Of. nr.  658 / 30.07.2018, coroborat cu dispozițiile art. 2÷3 și urm. din O.G. nr. 27 din 30 ianuarie 2002, privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, publicată în M.Of. nr. 84 din 01 februarie 2002, a Legii nr. 317/2022, Legii nr. 303/2022, Legii nr. 304/2022, art. 170 din Legea nr. 367/2022, prin raportare la art. 1 alin. (3) – (5), art. 16, art. 21, art. 24, art. 47, art. 124, art. 126, art. 51÷52 din Constituția României din 31.10.2003, publicată în M. Of., Partea I nr. 767 din 31.10.2003 și intrată în vigoare la aceeași dată, și, nu în ultimul rând coroborat cu dispozițiile art. 1÷5 din din O.G. 137/2000, republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, NCPC, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Declarația Universală a Drepturilor Omului de la New York de la 1948, solicitând să dispuneți măsuri urgente de încetare a protestului (grevei) magistraților, sancțiuni împotriva acestora și revenirea la conduita legală cu consecința reluării judecării cauzelor (revenirea la statul de drept, având în vedere că ne aflăm în fața unui protest / grevă ilegal / (ă)),

formulăm:

PLÂNGERE PREALABILĂ

1. Prin care, considerându-ne vătămați în drepturile noastre,

Având în vedere că ”PROTESTUL” (GREVA MASCATĂ) a magistraților declarate (declanșate) pe data de 20.06.2023,

Încalcă dreptul la un proces echitabil,

Încalcă principiul contradictorialității,

Încalcă principiul oralității,

Încalcă dreptul de acces liber la justiție,

Încalcă dreptul la apărare,

Încalcă principiul nediscriminării,

Încalcă dreptul de a solicita informații de interes public,

Încalcă securitatea juridică,

Identificând denegare de dreptate (refuz de a judeca),

Prejudiciază drepturile justițiabililor (reclamanților și numai),

Încalcă Statul de Drept,

Încalcă principiul EGALITĂȚII,

Încalcă dreptul la un recurs efectiv,

Duce în derizoriu Justiția,

Duce la o justiție întârziată, deci ratată,

Având în vedere interdicția judecătorilor și a procurorilor de a declara grevă,

2. Față de textele,

Art. 1 alin. (3) – (5) din Constituție – România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.

Tot în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală distingem că: În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Iar instanța judecătorească potrivit art. 1 alin. (4) este chemată să reinstaureze respectarea Legii fundamentale: Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.

3. Cine stabilește cauzele urgente în afara legii?

Cum zilele trecute am avut mai multe dosare (unele în faza recursului), iar instanțele au amânat judecarea cauzelor, acordând termene prin luna noiembrie 2023, iar altele au preschimbat din oficiu (fără citarea părților) termenele de judecată, fiind astfel încălcate principiile contradictorialității, al apărării și al oralității, pe lângă alte principii ale dreptului civil.

            Cum judecătorii au hotărât să judece doar cauzele urgente solicităm să fie plătiți doar pentru cauzele urgente, iar procurorii la fel, căci tot în Legea nr. 367/2022 se instituie că cine face grevă nu încasează salariul / indemnizația pe perioada grevei.

            Având în vedere că magistraților le este interzis acest drept, consideră că ar trebui să nu fie plătiți pe această perioadă de protest (grevă).

Sunt de indicat și textele art. 20 alin. (2) din legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare – Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență. Procedura prevăzută la art. 493 din Codul de procedură civilă nu se aplică în materia contenciosului administrativ.

Și conform art. 13 din Convenția EDO – Dreptul la un recurs efectiv Orice persoană, ale carei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.      

Conform art. 129 din Constituție – Folosirea căilor de atac Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Dar și ale art. 25 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ – Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) și (4) se judecă în camera de consiliu, de urgență, și sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Procedura prevăzută la art. 200 și 201 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă. Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosarul cauzei cu cel puțin 3 zile înainte de termenul de judecată. Reclamantul va lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei. Instanța poate acorda un nou termen de judecată în cazul în care reclamantul solicită amânarea pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.         

Precum și textele art. 22 alin. (5) din Legea nr. 544/2001 – Atât plângerea, cât și recursul se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de taxă de timbru.

            Dar și cele ale Codului muncii și Legislației pensiilor.

4. Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 367/2022 –
   

   Persoanele care dețin funcții de demnitate publică sau asimilate acestora, conform legii, magistrații, personalul cu statut militar din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale, unitățile și/sau subunitățile din subordinea ori coordonarea acestora, nu pot constitui și/sau adera la o organizație sindicală.

5. Conform art. 170 din aceiași Lege a dialogului social –
   

   Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul militar și personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Justiției și din instituțiile și structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administrației Naționale a Penitenciarelor, al Serviciului Român de Informații, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, personalul angajat de forțele armate străine staționate pe teritoriul României, precum și alte categorii de personal cărora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.

6. Conform prevederilor art. 14 NCPC – Contradictorialitatea (1) Instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu prevede altfel. (2)Părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea. (3) Părțile au obligația de a expune situația de fapt la care se referă pretențiile și apărările lor în mod corect și complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Părțile au obligația de a expune un punct de vedere propriu față de afirmațiile părții adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză. (4) Părțile au dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanță din oficiu. (5) Instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate. (6) Instanța își va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.,
7. Și Conform art. 15 NCPC – Oralitatea Procesele se dezbat oral, cu excepția cazului în care legea dispune altfel sau când părțile solicită expres instanței ca judecata să se facă numai pe baza actelor depuse la dosar.)
8. Conform art. 6 NCPC –
   

   Dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil (1) Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim și previzibil, de către o instanță independentă, imparțială și stabilită de lege. În acest scop, instanța este datoare să dispună toate măsurile permise de lege și să asigure desfășurarea cu celeritate a judecății. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în faza executării silite.

9. Conform art. 6 pct. 1 din Convenția EDO –
   

   Dreptul la un proces echitabil. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărâ fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa …

   și a libertăților fundamentale, consacrată și prin art. 21 din Constituția României –

   (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil

10. Conform art. 4 din Legea Nr. 303/2022 – (1) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continuă.(2) Judecătorii și procurorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile și libertățile individuale sunt garantate și că ordinea publică este protejată.(3) Judecătorii și procurorii își desfășoară activitatea cu bună-credință și în mod imparțial, asigurând inclusiv aparența de imparțialitate.(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
11. Conform art. 80 alin. (1) din Legea Nr. 303/2022 –
    

    Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!“ 

12. Conform art. 216 din Legea Nr. 303/2022 –
    

    Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pot fi menținuți în funcție până la vârsta de 70 de ani. După împlinirea vârstei de 65 de ani, menținerea în activitate a acestora se realizează numai cu avizul anual al secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau al conducătorului instituției, după caz.

13. Art. 227 alin. (2) din aceiași Lege –
    

    Persoanele care dețin funcțiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să se abțină de la orice activitate care presupune existența unui conflict între interesele lor personale și interesul public, de natură să influențeze îndeplinirea cu imparțialitate și obiectivitate a atribuțiilor lor stabilite prin Constituție sau prin alte acte normative.

14. Caz în care, Observăm, astfel și denegarea de dreptate
    

    (Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, decizia nr. 1810/1999, în Gabriel Boroi, Octavia Spineanu-Matei, Codul de procedură civilă adnotat, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2007, p. 631.).

15. Conform art. 24 din Constituție –
    

    Dreptul la apărare (1) Dreptul la apărare este garantat. (2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

16. Conform prevederilor art. 13 NCPC –
    

    Dreptul la apărare (1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Părțile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condițiile legii. (3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. (4) Instanța poate dispune înfățișarea în persoană a părților, chiar atunci când acestea sunt reprezentate.).

17. Conform art. 5 NCPC –
    

    Îndatoriri privind primirea și soluționarea cererilor (1) Judecătorii au îndatorirea să primească și să soluționeze orice cerere de competența instanțelor judecătorești, potrivit legii. (2) Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. (3) În cazul în care o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității. (4) Este interzis judecătorului să stabilească dispoziții general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunță în cauzele ce îi sunt supuse judecății.

18. Conform art. 16 din Constituție –
    

    (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țara. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnitati. (4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.

19. Conform art. 14 din Convenția EDO –
    

    Interzicerea discriminării Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie sa fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

20. 20. Conform Art. 7 din Declarația Universală de Drepturilor Omului de la New York de la 1948 –
    

    Toţi oamenii sînt egali în faţa legii şi au, fără nici o deosebire, dreptul la o egala protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egala împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta declaraţie şi împotriva oricărei provocari la o asemenea discriminare.

21. Art. 8 din Declarația … –
    

    Orice persoană are dreptul la satisfactia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sînt recunoscute prin constituţie sau lege.

22. Conform Art. 52 – Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor din Carta Drepturilor – Fundamentale ale Uniunii Europene
    

    ”(1) Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți. ”(3) În măsura în care prezenta cartă conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată. Această dispoziție nu împiedică dreptul Uniunii să confere o protecție mai largă.”

23. Conform Art. 54 –
    

    Interzicerea abuzului de drept din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii – Europene Nici una dintre dispozițiile prezentei carte nu trebuie să fie interpretată ca implicând vreun drept de a desfășura orice activitate sau de a îndeplini orice act îndreptat împotriva oricăruia dintre drepturile și libertățile recunoscute prin prezenta cartă sau de a le impune restrângeri mai ample decât cele prevăzute prin prezenta cartă.

24. Și conform Art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană
    

    ”(1) Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor. Dispozițiile cuprinse în Cartă nu extind în niciun fel competențele Uniunii astfel cum sunt definite în tratate. Drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Cartă se interpretează în conformitate cu dispozițiile generale din titlul VII al Cartei privind interpretarea și punerea sa în aplicare și cu luarea în considerare în mod corespunzător a explicațiilor menționate în Cartă, care prevăd izvoarele acestor dispoziții. (2) Uniunea aderă la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Competențele Uniunii, astfel cum sunt definite în tratate, nu sunt modificate de această aderare. (3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și astfel cum rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.” Carta drepturilor fundamentale stabilește drepturile de bază pe care trebuie să le respecte atât Uniunea Europeană, cât și statele membre, atunci când pun în aplicare legislația UE. Aceasta constituie un instrument cu caracter juridic obligatoriu, elaborat pentru a recunoaște în mod expres rolul drepturilor fundamentale în ordinea juridică a Uniunii și pentru a acorda vizibilitate acestuia.

25. 25. Corelat cu dispozițiile art. 14-16 NCC – art. 14 Buna-credință (1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri. (2)Buna-credință se prezumă până la proba contrară.
    

    art. 15 Abuzul de drept Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe. Art. 16 Vinovăția (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, persoana răspunde numai pentru faptele sale săvârșite cu intenție sau din culpă. (2) Fapta este săvârșită cu intenție când autorul prevede rezultatul faptei sale și fie urmărește producerea lui prin intermediul faptei, fie, deși nu îl urmărește, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat. (3) Fapta este săvârșită din culpă când autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, deși trebuia să îl prevadă. Culpa este gravă atunci când autorul a acționat cu o neglijență sau imprudență pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o față de propriile interese. (4) Atunci când legea condiționează efectele juridice ale unei fapte de săvârșirea sa din culpă, condiția este îndeplinită și dacă fapta a fost săvârșită cu intenție.,

26. Conform art. 4 din Legea nr. 303/2022, ce instituie că –
    

    (1)Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continuă. (2) Judecătorii și procurorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile și libertățile individuale sunt garantate și că ordinea publică este protejată. (3) Judecătorii și procurorii își desfășoară activitatea cu bună-credință și în mod imparțial, asigurând inclusiv aparența de imparțialitate. (4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă., dar și pe cele ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 – Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanță imparțială și independentă, constituită potrivit legii.

27. Conform art. 7 NCPC –
    

    Legalitatea (1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legii. (2) Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispozițiilor legii privind realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părților din proces.

28. Conform prevederilor art. 8 NCPC –
    

    Egalitatea În procesul civil părților le este garantată exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal și fără discriminări

29. Conform art. 124 din Constituție –
    

    Înfăptuirea justiției(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

30. Conform art. 126 din Constituție –
    

    Instanțele judecătorești (1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. (2) Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. (3) Înaltă Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. (4) Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică. (5) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. (6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale.

31. ”Procesul judiciar trebuie să fie drept, judecătorul trebuie să fie imparțial, să cunoască în profunzime ceea ce ”spune” părților, pentru ca părțile să fie convinse că hotărârea judecătorului corespunde adevărului faptic. Accelerarea judecăților trebuie să constituie o preocupare a instanțelor, cunoscut fiind că o justiție întârziată este, de fapt, o justiție ratată (justice delayed is justice denied).” – Nicolae Popa, Curs universitar, Teoria Generală de Dreptului, ediția 5, Editura C.H. Beck, București 2014, pag. 90.

32. O formă serioasă de protest ar fi fost ca procurorii să ancheteze și să trimită în judecată pe cei vinovați de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale pe perioada presupusei pandemii, cei care au făcut achiziții nelegale și alte infracțiuni prevăzute de NCP.

33. Desigur cel mai frumos protest ar fi fost ca judecătorii să oblige autoritățile statului român în dosarele în care au fost investiți cu asemenea cereri la plata de daune morale și despăgubiri pentru discriminare, astfel funcționarii obedienți ai statului ar fi înțeles ce înseamnă să judeci în fapt și în drept, din păcate România ajungând la situația actuală și cu complicitatea acestor procurori și judecători.

34. Cum forma de protest (greva) sunt ilegale cu privire la judecători și procurori se impune și vă solicităm să dispuneți în consecință față de cele solicitate raportat la textele legale deja indicate în conținut, cu consecința reluării judecării tuturor cauzelor.

În cazul în care nu veți da curs acestei plângeri prealabile, urmează să deschidem acțiuni în instanța civilă (inclusiv împotriva funcționarilor) dar și plângeri penale, având în vedere că protestul (greva) sunt ILEGALE (a se vedea art. 21 din Constituție) și vom solicita despăgubiri de 4.000.000.RON.

Față de toate aceste considerente vă solicităm să dispuneți în consecință, cu celeritate pentru soluționarea favorabilă, așa cum am solicitat.

 

În drept, pe lângă dispozițiile deja invocate, NCPC, Legea nr. 554/2004, Constituția, Convenția EDO, Declarația Universală a Drepturilor Omului de la 1948.

26.06.2023                                                                                                                                                      Președinte

                                                                                                                                         Consilier juridic, Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN”

Încheiem prin a reaminti art. 1 alin. (5) din Constituție – În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

și art. 16 alin. (2) din Legea Fundamentală – Nimeni nu este mai presus de lege.