Când Justiția e La Mișto sau ca pe Dâmbovița!
În cauza ce formează dosarul nr. 15800/3/2023 Tribunalul București a fost investit cu o cerere de chemare în judecată în baza Legii nr. 544/2001 (raportat la art. 31, art. 16 și art. 21 din Constituție), cauză ce nu a fost judecată conform exigențelor art. 1 alin. (5) și art. 21 din Constituție, ba chiar mai mult decât atât judecătorul fondului, creând norme proprii, pe cale judecătorească a adăugat și completat la lege (făcând incursiune în alte domenii decât cele de abilitare, căci față de art. 61 alin. (1) din Constituție – Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării), ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
”Motivarea” este mai mult decât mizerabilă (fiind încălcat și art. 425 NCPC, dar și alte texte legale) și arată în mod cert starea justiției din România care este ”La Mișto” sau ”ca pe Dâmbovița”!
Desigur, la o simplă parcurgere (chiar și pe diagonală) a hotărârii 1282/2025 din 13.02.2025, comunicată la mai bine de un an de la pronunțare (cu mult în afara termenului prevăzut de art. 426 NCPC) putem constata că judecătorul fondului a creat norme proprii, pe cale judecătorească depășind cu mult atât limitele de investire cât și atribuțiile funcționale conferite de Constituție și Lege.
Practic Tribunalul s-a substituit cu brio Parlamentului României (singurul legiuitor al țării conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție).
Putem observa nu numai faptul că Institutul de Sănătate Publică refuză practic să comunice informații de interes public (recidivând deși este plătit din bani publici), dar și faptul că Tribunalul Brevetează acest refuz și se transformă în avocat al autorității pârâte, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept.
Acțiunea a fost introdusă la data de 22.05.2023 (solicitarea de informații de interes public fiind adresată din 10.04.2023 atât pe email cât și prin CN Poșta Română cu recomandată și confirmare de primire), respinsă la data de 13.02.2025, iar motivarea a fost comunicată la mai bine de un an de la pronunțare cu încălcarea dreptului la un proces echitabil (art. 6 NCPC și art. 21 din Constituție, respectiv textul art. 31 din Constituție (fiind total golite de esență juridică de către judecătorul Tribunalului), art. 6 pct. 1 din CEDO) și a termenului de redactare și motivare prevăzut de art. 426 NCPC (comunicată la data de 19.02.2026, respectiv la data de 20.02.2026 prin CN Poșta Română).
Ne-a fost atrasă atenția de reținerile Tribunalului București din pagina 8, astfel:
În pagina 8 a hotărârii criticate 1282/2025, Nelegal și Netemeinic instanța a reținut că: ”Pe fondul cauzei, potrivit situaţiei de fapt expuse, pârâtul şi-a îndeplinit obligaţia de a comunica un răspuns reclamanţilor ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR și BĂZĂVAN DAN ulterior introducerii prezentei acţiuni, răspunsul fiind transmis la data de 02.06.2023 prin poștă și 31.05.2023 prin poștă electronică.”, or legea spune clar că informațiile trebuie comunicate în termen de 10 zile de la înregistrarea solicitării (termen IMPERATIV), NU DUPĂ, ceea ce arată în mod clar nu numai o nemotivare a hotărârii criticate dar și o ÎNCĂLCARE A NORMELOR DE DREPT MATERIAL, motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 NCPC.
În baza art. 6 din Legea nr. 544/2001 puteam solicita comunicarea acestor informații de interes public – (1) Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public. (2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal. (3) Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde următoarele elemente: a) autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea; b) informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public; c) numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea răspunsului.
Instanța de fond (cum nici pârâta INSP) nu contestă faptul că informațiile nu ar fi de interes public (având în vedere că emană din activitatea autorității și sunt din cele cuprinse la art. 2 și art. 5 din Legea nr. 544/2001), dar reține Cu ÎNCĂLCAREA CONSTITUȚIEI ȘI LEGII, în pagina 8 a hotărârii 1282/2025, Nelegal și Netemeinic, că ar fi comunicat (DEȘI NU A COMUNICAT ȘI NICI NU A ARĂTAT JUDECĂTORUL FONDULUI ÎN CE FEL AR FI COMUNICAT, MOTIVAREA LIPSIND CU DESĂVÂRȘIRE) informațiile de interes public după introducerea acțiunii (adică cu mult în afara termenului legal de 10, respectiv 30 de zile), ceea ce golește de esență juridică atât textul art. 31 din Constituție cât și al art. 7 din Legea nr. 544/2001, ceea ce constituie motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5-6 și pct. 8 NCPC.
Conform art. 7 din Legea nr. 544/2001 – (1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. (2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunica în termen de 5 zile de la primirea petițiilor. (3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.
Deci, pârâta INSP era obligată să comunice informațiile de interes public în maxim 10 zile (respectiv 30, în condițiile legii) și nu după introducerea acțiunii, iar judecătorul fondului a adăugat și completat la lege încălcând ConstituțiA și Legea, motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 și pct. 8 NCPC.
Deci autoritățile sunt OBLIGATE SĂ COMUNICE ÎN 10 ZILE (MAXIM 30 ÎN CONDIȚIILE LEGII) INFORMAȚIILE SOLICITATE ȘI NU DUPĂ INTRODUCEREA ACȚIUNII SAU LA LUNI DE ZILE DISTANȚĂ (ANI LUMINĂ DISTANȚĂ).
Tot în pagina 8 a hotărârii nr. 1282/2025, Nelegal și Netemeinic, cu incursiune în alte domenii decât cele de abilitare, cu încălcarea rolului activ al judecătorului, cu încălcarea principiului egalității se reține de către Tribunal, fără a rezulta o motivare coerentă, având deci și o judecare formală (chiar un refuz de a judeca) că: ”Deși este adevărat că răspunsul la informațiile de interes public nu a fost comunicat și reclamantei HAGIMA GEANINA-ELENA la adresa indicată de aceasta în cuprinsul cererii adresate pârâtului, instanța reține că răspunsul la întrebările formulate, anexat ca înscris întâmpinării, a fost comunicat acesteia la data de 26.09.2023, scopul legii, care consacră dreptul oricărei persoane de a solicita și să obține de la autoritățile și instituțiile publice informațiile de interes public, fiind astfel atins.”, ceea ce constituie motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4-6 și pct. 8 NCPC.
Astfel, constatăm că instanța de fond a încălcat și OG nr. 137/2000, republicată, căci surogatul de motivare care nu îndeplinește exigențele art. 425 NCPC arată clar discriminarea noastră față de autoritatea pârâtă, ceea ce constituie motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 NCPC.
Avem tratament juridic diferit, fără a exista un raționament logico – juridic care să justifice această diferență de tratament, fapte clare de discriminare, încălcarea art. 16 din Constituție, a art. 14 din CEDO, a art. 7 din DUDO, motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 NCPC.
Chiar și așa nu numai că judecătorul fondului dovedește lisă de imparțialitate, încălcarea rolului activ al judecătorului, încălcarea principiului egalității, dar dovedește clar încălcarea textelor legale, refuzând să judece, mai ales că fusese investit cu un capăt de cerere privind acordarea de despăgubiri pentru discriminare dar și de daune morale, motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4-5 și pct. 8 NCPC, acesta adăugând la lege, făcând incursiune în alte domenii decât cele de abilitare (încălcând și art. 1 alin. (4) dar și art. 61 alin. (1) din Constituție).
Astfel, judecătorul fondului a încălcat GRAV rolul activ al judecătorului ducând în derizoriu dispozițiile art. 22 NCPC – Rolul judecătorului în aflarea adevărului (1) Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile. (2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc. (3) Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretențiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacție. (4) Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă. (5) Cu toate acestea, judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părțile, în virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică și motivele de drept asupra cărora au înțeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale altora. (6) Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel. (7) Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să țină seama de toate circumstanțele cauzei, judecătorul va ține seama, între altele, de principiile generale ale dreptului, de cerințele echității și de buna-credință, acestea fiind motive de casare în totalitate cumulativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4-6 și pct. 8 NCPC.
Constatăm, de asemenea că instanța de fond a încălcat limitele de investire prin cererea introductivă, criticând Nelegal și Netemeinic (având și o încălcare a principiului contradictorialității, al oralității, al disponibilității și al rolului activ al judecătorului) în pagina 8 a hotărârii 1282/2025: ”Se mai reţine, totodată, că ulterior comunicării acestui răspuns, reclamanţii nu au indicat nicio critică punctuală sub aspectul conţinutului efectiv al răspunsului ce le-a fost comunicat, iar acţiunea introductivă a fost motivată raportat la lipsa efectivă a unui răspuns, cu excepția răspunsului oferit la întrebarea nr. 1 (prin răspunsul la întâmpinare), respectiv ”Vă rugăm să ne comunicați dacă în perioada 2017-2023 au existat sponsorizări către diferite autorități, medici, de la ce firme de medicamente (de ex.: Pfizer, AstraZeneca, Johnson & Jonhson etc.), către ce structuri (ministere etc.), medici, sumele plătite cu titlu de sponsorizare și numărul de contract”, răspunsul pârâtului fiind în sensul că întrebarea nu este de competența INSP.”, dar NICI NU A PUS ÎN DISCUȚIE ACESTE ASPECTE, CEEA CE CONSTITUIE MOTIVE DE CASARE PREVĂZUTE DE ART. 488 ALIN. (1) PCT. 5-6 NCPC.
Tot în pagina 8 a Hotărârii 1282/2025, Nelegal și Netemeinic, rezultând o judecare formală a cauzei dar ȘI ÎNCĂLCAREA GROSOLANĂ A NORMELOR DE DREPT MATERIAL (dar și încălcarea rolului activ al judecătorului), ce constituie motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 NCPC că: ”În acest sens, instanța are în vedere că potrivit art. 24 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public din 07.02.2002, ”În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.”
Deși este adevărat că instituția pârâtă avea obligația, în principiu, de a transmite solicitarea către instituția/autoritățile competente să furnizeze un răspuns la întrebarea reclamanților, din modalitatea de formulare a întrebării se poate observa că reclamanții nu au indicat un anumit minister, pentru ca pârâtul să procedeze potrivit dispozițiilor legale precitate.”, or INSP este autoritatea competentă, iar textul de lege nu prevede că petenții trebuie să indice vreo autoritate, ceea ce arată completarea la lege de către judecătorul Tribunalului, motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 și pct. 8 NCPC.
Conform art. 24 din Normele de aplicare adoptate prin HG nr. 123/2002 – În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competențele instituției sau autorității publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituțiile sau autoritățile competente și informează solicitantul despre aceasta.
Conform art. 6 NCPC – Dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil (1)Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim și previzibil, de către o instanță independentă, imparțială și stabilită de lege. În acest scop, instanța este datoare să dispună toate măsurile permise de lege și să asigure desfășurarea cu celeritate a judecății. (2)Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în faza executării silite,
Conform art. 6 pct. 1 din Convenția EDO – Dreptul la un proces echitabil 1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărâ fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie sa fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţe poate fi interzis presei şi publicului pe întreagă durata a procesului sau a unei părţi a acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei,
Conform prevederilor art. 426 alin. (5) NCPC – Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum și, când este cazul, opinia concurentă se redactează și se semnează în același termen.
Și în mod cert acesta nu a fost un proces echitabil și, în toată SPLENDOAREA ei a fost: Justiția La mișto sau ca pe Dâmbovița!