Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor are CALITATE PROCESUALĂ ACTIVĂ!
Nu numai în litigiile privind discriminarea conform art. 28 din OG nr. 137/2000, republicată.
Conform art. 28 din OG nr. 137/2000, republicată (și ulterior modificată și completată prin Legea nr. 167/2020) – (1) Organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunități sau unui grup de persoane.(2) Organizațiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă și în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.
Din păcate, au fost avocați care ”cleveteau” pe la colțuri și emiteau tot felul de păreri mai mult sau mai puțin ”avizate” cu privire la calitatea procesuală activă a Asociației Civice Stop Discriminării Cetățenilor (ce nu ar strica să meargă meargă NIȚEL la STUDIU INDIVIDUAL), mulți dintre aceștia invocând această excepție în dosarele noastre, excepție respinsă de fiecare dată, de altfel.
Această excepție a fost invocată DIN OFICIU chiar și de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ce ne-a respins sesizările prin pronunțarea unor Hotărâri nelegale și netemeinice, hotărâri ce au fost anulate de către Curtea de Apel București.
De exemplu:
|
Părţi
|
Şedinţe
|
NEATACATĂ de către CNCD.
Ce nu au înțeles mulți este faptul că acest Statut al Asociației a fost făcut de subsemnatul consilier juridic, iar acest Statut ca și acordarea personalității juridice sunt brevetate de o HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ rămasă definitivă, incidente fiind și dispozițiile art. 80 NCPC.
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Conform art. 80 NCPC – Formele reprezentării (1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară. (2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu vor sta în judecată prin reprezentant legal. (3) Părțile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condițiile legii, cu excepția cazului în care legea impune prezența lor personală în fața instanței. (4) Când legea prevede sau când circumstanțele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condițiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele și durata reprezentării.
(5) Când dreptul de reprezentare izvorăște din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie.
https://danbazavan.ro/2023/03/29/1007/
https://danbazavan.ro/2023/03/15/mostra-de-analafabetism-functional-la-colegiul-medicilor-din-romania/
Față de Art. 2. (1) din Statut, Asociația astfel constituită este persoană juridică de drept privat, autonomă, neguvernamentală, fără scop lucrativ (patrimonial) și apolitică, cu scop profesional și va avea denumirea, așa cum a fost rezervată la Ministerul Justiției și menționată în art. 1 alin. (1) Asociația Civică STOP DISCRIMINĂRII CETĂȚENILOR, funcționarea ei fiind reglementată de O.G. nr. 26/2000, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (3), art. 9 și art. 40 din Constituție, împreună cu celelalte prevederi ale legislației române, precum și cu prevederile Statutului Asociației și a Actului Adițional – hotărârea membrilor asociați, astfel denumită.
Cu trimitere la art. 3 alin. (2) lit. k) din Statut – reprezintă membrii asociați pentru care se înființează Asociația în raporturile cu Președintele României, Parlament, Guvern, Instituția Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), autoritățile publice centrale și/sau locale, instanțele judecătorești sau Ministerul Public (cu respectarea strictă a prevederilor art. 80, corelat cu art. 83÷84 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicată și ulterior modificată și completată prin Legea nr. 310/2018 și a art. 10 din C. proc. pen. Adoptat prin Legea nr, 135/2010, republicată), precum și la alte autorități ale statului, orice alte organe jurisdicționale, dar și cu organismele internaționale de reprezentare a drepturilor omului (PE, CE, CJUE, CEDO etc.), reprezentarea celor lezați în comisii de disciplină sau de cercetare administrativă, pentru respectarea principiilor democratice, repararea nedreptăţilor, stoparea abuzurilor şi combaterea discriminării, asigurând suportul social și material în limitele fondurilor avute la dispoziție de Asociație, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, ce nu au posibilitatea să-și realizeze nevoile sociale, să-și dezvolte propriile capacități și competențe pentru integrarea socială, indiferent de naționalitate, rasă, religie, sex, orientare politică, în condițiile legii;
– formulează sesizări / petiții potrivit dispozițiilor O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, formulează sesizări / petiții potrivit dispozițiilor O.G. nr. 137/2000, republicată privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, solicită informații de interes public în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public și formulează plângeri prealabile în baza art. 7 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr. 212/2018 în nume propriu, pentru membrii asociați, raportat și la dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 9, art. 15÷16, art. 20÷21, art. 24, art. 30÷34, art. 40÷44, art. 47, art. 51÷53 din Constituție, corelat cu Convenția EDO și Declarația Universală a Drepturilor Omului de la New York din 1948
Și uite așa CMR a încălcat pe lângă DREPTUL LA APĂRAE ȘI DREPTUL DE ASOCIERE, ceea ce denotă încă odată analfabetismul funcțional al obedienților din această structură de tip grup infracțional organizat pe Legea nr. 95/2006, republicată.
Deși în dosarul nr. 9058/2/2022 nu avem o soluție favorabilă, motivarea fiind mai mult decât ”MIRIFICĂ” (paginile 6-9) până la pagina 9 (inclusiv), observăm că începând cu pagina 10 judecătorul răspunde la comenzi uitând de principiul independenței și imparțialității.
Redăm mai jos hotărârea cum apare pe https://www.rejust.ro/:
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DOSAR NR. 9580/2/2022
SENTINŢA CIVILĂ NR. 1128
Şedinţa publică din data de 20.07.2023
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE: ##### #########
GREFIER: ####### ######
Pe rol se află spre soluţionare cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor şi Geanina Elena Hagimă în contradictoriu cu pârâţii Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România, Colegiul Medicilor din România, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 20.06.2023, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de şedinţă de la această dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea succesiv la data de 05.07.2023 şi apoi la data de astăzi, când, în aceeaşi constituire, a hotărât următoarele:
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:
1.Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr. 9058/2/2022, în data de 30.12.2022, reclamantele Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor şi Geanina Elena Hagimă în contradictoriu cu pârâţii Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România, Colegiul Medicilor din România şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, au solicitat:
- Anularea Deciziei nr. 143/05.10.2022 emise de către Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România;
- Acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 100.000 RON pentru fiecare reclamantă în parte;
- Obligarea la plata de daune morale pentru lezarea demnităţii şi onoarei, reputaţiei, trăirile psihice în cuantum de 5.000.000 lei pentru fiecare reclamantă în parte;
- Obligarea pârâţilor la publicarea sentinţei judecătoreşti în termen de 5 (zile) de la pronunţare în 5 ziare de circulaţie naţională şi la 3 televiziuni publice (cu audienţă naţională);
- Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că, în fapt, la data de 05.10.2022, Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din ####### a emis Decizia nr. 143, în urma analizării Raportului de Monitorizare al Consiliul Naţional al Audiovizualului al emisiunii „Dezvăluiri” difuzate de postul News România în data de 12.05.2022, prin care s-a dispus declanşarea anchetei disciplinare din oficiu împotriva reclamantei Geanina Elena Hagimă, membră a Asociaţiei Civice Stop Discriminării Cetăţenilor. Împotriva acestei Decizii s-au formulat plângeri prealabile atât către C.M.R. cât şi către Consiliul Naţional al Audiovizualului, faţă de dispoziţiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, plângeri pe care pârâţii în cauză au refuzat să le soluţioneze.
Pârâtul Colegiul Medicilor din ####### i-a solicitat reclamantei Statutul Asociaţiei, de unde rezultă reaua-credinţă a acestuia, care are cunoştinţă de respectivul statut. De altfel, refuzul de soluţionare al plângerii prealabile şi reaua-credinţă rezultă şi din faptul că plângerea prealabilă a fost formulată şi semnată olograf de către reclamanta ####### ##### ######.
Reclamantele au invocat nesoluţionarea în termenul legal a cererii, ce este asimilată unui refuz nejustificat şi vinovăţia pârâţilor, faţă de art. 14-15 Cod civil. Au arătat că sunt îndeplinite condiţiile faptei ilicite, raportat la art. 1349 Cod civil şi ##### drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi ####.
Au arătat că nu există o culpă medicală şi nici o faptă de indisciplină şi nu sunt îndeplinite condiţiile de validitate ale emiterii unei astfel de decizii. Nu există nicio presupusă vătămare a Consiliul Naţional al Audiovizualului sau C.M.R. , niciun temei de drept şi niciun raţionament juridic. Consiliul Naţional al Audiovizualului nu are nici calitatea şi nici abilitatea legală de a formula o sesizare către C.M.R. în lipsa unei culpe medicale. Ca atare, sesizarea Consiliul Naţional al Audiovizualului către C.M.R. este formulată de o persoană necompetentă, cu depăşirea atribuţiilor funcţionale.
Decizia nr. 143/2022 este nelegală, deoarece nu există culpă medicală, raportat la art. 450 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, şi nici vreo încălcare a vreunei prevederi legale ce reglementează profesia, decizia fiind o încercare de sancţionare a libertăţii de exprimare. Nu sunt îndeplinite nici condiţiile ar.t 116-117 din Statutul din 25.03.2022 al C.M.R. şi nici cerinţele art. 21 din Regulamentul din 17.12.2021 privind desfăşurarea anchetei disciplinare.
Reclamanta ####### ##### ###### a arătat că a mai fost cercetată disciplinar, dar sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, nefiind identificată vreo faptă care să atragă răspunderea disciplinară. A invocat autoritatea de lucru judecat, faţă de care medicul nu poate fi cercetat de două ori pentru aceeaşi presupusă faptă de indisciplină.
Totodată, între presupusa faptă din data de 12.05.2022 şi până la sesizarea C.M.R. nr. 5551/26.09.2022 de către Consiliul Naţional al Audiovizualului au trecut aproximativ 4 luni şi jumătate, fiind depăşit termenul legal de 30 de zile prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004 pentru a se formula plângere prealabilă, ceea ce indică discriminarea, hărţuirea şi faptul că este o reacţie a dosarului civil deschis în contradictoriu cu Consiliul Naţional al Audiovizualului pe rolul Tribunalului București nr. #####/3/2022.
Sesizările Consiliul Naţional al Audiovizualului erau anonime şi trebuia clasate conform art. 7 din O.G. nr. 27/2002. Raportul de monitorizare Consiliul Naţional al Audiovizualului nu arată nicio culpă medicală şi nu i-a fost comunicat reclamantei, fiind întocmit de persoane necompetente cu depăşirea atribuţiilor, ceea ce îl loveşte de nulitate absolută.
Nefiind îndeplinite condiţiile Legii nr. 455/2001, nu sunt îndeplinite nici condiţiile O.G. nr. 27/2002, câtă vreme sesizările adresate Consiliul Naţional al Audiovizualului nu au date de identificare, raportul de monitorizare nu e semnat, nu e ştampilat, iar sesizarea Consiliul Naţional al Audiovizualului către C.M.R. este semnată de o persoană necompetentă cu depăşirea atribuţiilor.
Se identifică astfel şi fapte de discriminare ale C.M.R. şi hărţuiră, conform O.G. nr. 137/2000, pe criterii medicale şi cu privire la dreptul la liberă exprimare. Se identifică în cauză vinovăţia pârâţilor şi prejudiciul cauzat reclamantei, având în vedere cheltuielile inutile prilejuite de aceste cercetări şi încălcarea drepturilor sale fundamentale. Reclamanta asigură un serviciu public şi protejează sănătatea pacienţilor săi.
Discriminarea presupune să existe o diferenţiere, un tratament diferenţiat aplicat în situaţii identice ori similare – condiţii îndeplinite în totalitate – sesizare pe criterii medicale nefondată, îngrădirea dreptului de liberă exprimare, inexistenta culpei medicale. Totodată, se bazează pe un criteriu care în cauză este dreptul la liberă exprimare şi medical. Şi trebuie să atingă în drept, condiţie îndeplinită prin lumina celor prezentate, fiind încălcate mai multe drepturi inclusiv cel prevăzut de art. 8 şi art. 14 din Convenţia.
Reclamantele au invocat şi art. 11 din Legea nr. 46/2003 şi faptul că reclamantei îi este îngrădit dreptul la liberă exprimare.
Mai mult, deja au început să apară documente confidenţiale Pfizer, pe care FDA a fost forţată să le elibereze prin ordin judecătoresc, care dezvăluie că 82% până la 97% dintre femeile care au fost expuse în mod eronat la injecţia de ARNm Covid-19 au suferit un avort spontan sau au trebuit să asiste la moartea nou-născutului lor la şi după naştere, precum şi recunoaşterea Pfizer-BioNTech că vaccinul nu e sigur şi eficient, în documentele de bilanţ depuse la ####### federală pentru valori mobiliare şi burse.
În drept, reclamantele au invocat Legea nr. 95/2006, Constituţia României, Statutul C.M.R., Regulamentul din 17.12.201 O.G. nr. 137/2000, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului de la New ####, O.G. nr. 27/2002, Legea nr. 554/2004, Deciziile CCR nr. ############.
2.Poziţia procesuală a pârâţilor
#### În data de 08.03.2023, pârâtul Colegiul Medicilor din ####### a depus la dosar o întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor Asociaţia Civică şi ### #######, arătând că forma de răspundere disciplinară a medicilor, conform art. 451 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, vizează strict raporturile dintre medic, pe de o parte, şi categoria profesională din care face parte sau reprezentantul acestei categorii, Colegiul Medicilor din #######, ale căror interese sunt prejudiciate, de cealaltă parte, iar raportul disciplinar ia naştere intre organizaţia profesionala investita de legea speciala cu atribuţii administrativ jurisdicţionale si medicul supus cercetării. ##### in vedere ca subiecți ai raportului juridic disciplinar sunt medicul intimat şi organizaţia profesională, iar calitatea procesuală presupune identitatea dintre titularul cererii de chemare în judecată şi acela al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii, rezulta orice alte entităţi juridice de tip asociativ sau alte persoane fizice, nu pot interveni in soluţionarea unui astfel de litigiu.
Totodată, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din #######, Consiliul National al Audiovizualului si Consiliul National pentru Combaterea Discriminării. ##### in vedere obiectul acţiunii Decizia Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din ####### nr. 143/05.10.2022 prin care a fost declanşată ancheta disciplinara din oficiu, împotriva dnei dr. ###### ####### #####, nici paratul Consiliul Naţional al Audiovizualului (Consiliul Naţional al Audiovizualului) si cu atât mai puţin paratul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării) nu au calitate procesuala pasiva. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu a avut absolut nicio legătura cu cauza, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului nu a avut nicio alta conexiune in afara unei comunicării interinstitutionale cu C.M.R., mai precis comunicarea concluziilor raportului de monitorizare întocmit de direcţia sa de specialitate. Chiar daca adresa Consiliul Naţional al Audiovizualului nr. 5551/26.09.2022, înregistrata la C.M.R. sub nr. 8276/27.09.2022 a reprezentat punctul de plecare al discuţiilor, declanşarea anchetei disciplinare împotriva dr. ###### ####### ##### s-a realizat din oficiu si exclusiv ca urmare a deciziei membrilor Biroului executiv. ##### in vedere ca materialul probator era reprezentat de o emisiune publica de televiziune, informarea cu privire la declaraţiile publice ale dnei dr. ###### ####### ##### – membra a C.M.R., putea fi realizata de orice persoana care a vizionat acea emisiune si nu in mod imperios necesar de către Consiliul Naţional al Audiovizualului.
In ceea ce priveşte calitatea de parat a Biroului executiv al Consiliului naţional al C.M.R., acesta nu are calitate procesuala pasiva, fiind unul din cele 3 organe colective ale Colegiului Medicilor din #######. Petitul de anulare a actul administrativ nelegal si implicit cererea de anulare a actului, este formulat împotriva autorităţii emitente a actului si nu a organelor sale de conducere. Organul administrativ „emitent” al actului atacat nu are nici capacitate si deci, nici calitate procesuala pasiva in contenciosul administrativ. Cererea de anulare a actului administrativ trebuie îndreptate împotriva persoanei juridice de drept public, in speţa a Colegiului Medicilor din #######.
Pârâtul a invocat şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant a Asociaţiei Civice Stop Discriminării Cetăţenilor. #### in cuprinsul acţiunii Asociaţia Civica Stop Discriminării Cetăţenilor se face vorbire despre calitatea sa de reprezentant al reclamantei ###### ####### #####, indicând in susţinere o serie de documente, nu există niciun înscris doveditor cu privire la această calitate. Prin urmare, reclamanta Asociaţia Civica Stop Discriminării Cetăţenilor nu are nici dreptul si nici calitatea de a o reprezenta pe dna dr. ###### ####### #####.
Pârâtul a invocat şi excepţia nulităţii cererii, deoarece a fost semnată exclusiv de dl. ### #######, în diversele sale calităţi, nu şi de către reclamanta ###### ####### #####.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, arătând că decizia contestată este legală, emisă in conformitate cu prevederile art. 451, alin. 2 din Legea nr. 95/2066 coroborate cu dispoziţiile art. 118, alin. 1) din Statutul Colegiului Medicilor din #######.
A arătat că art. 116 din Statutul C.M.R. este greşit invocat de către reclamanţi având in vedere ca acesta se refera la plângerile depuse de petenti (pacienţi si/sau aparținători) si nu la cazurile in care ancheta disciplinara este declanşată ex officio. Prin urmare, argumentele referitoare la absenta elementelor constitutive ale plângerii nu au legătura cu speţa de fata si nu pot sta la baza cererii de anulare a Deciziei Biroului executiv al C.M.R.nr. 143/05.10.2022.
Totodată, anchetele disciplinare nu au ca obiect exclusiv săvârşirea abaterilor de la normele de buna practica profesionala (sau „culpa medicala” aşa cum menţionează reclamanţii), conţinutul abaterii definit de art. 450 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, fiind mult mai larg. Aşadar, existenta unei spete medicale nu este o condiţie necesara si obligatorie in vederea declanşării anchetei disciplinare in conformitate cu regulile de procedura disciplinara, b în ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, aceasta presupune producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat.
Procedura disciplinara presupune cercetarea săvârşirii abaterii disciplinare in prima instanţa de către comisia de disciplina a colegiului teritorial, decizia adoptata de acesta comisie fiind cenzurata de ####### Superioara de Disciplina a Colegiului Medicilor din ####### in calea de atac, mai precis in cadrul soluţionării contestaţiei depuse de părţile din dosar.
Mai mult decât atât, potrivit art. 459 din Legea nr. 95/2066 privind reforma in domeniul sănătăţii republicata, împotriva deciziei de sancţionare a Comisiei Superioare de Disciplină a C.M.R., în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat poate formula o acţiune în anulare la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi desfăşoară activitatea. Împotriva deciziei pronunţate de secţia de contencios administrativ a tribunalului, medicul poate formula recurs s.a.m.d.
Prin urmare, exista suficiente garanţii procedurale si procesuale menite sa-i asigure pe membrii profesiei ca nu vor suferi prejudicii in urma activităţii administrativ jurisdicţionale desfăşurate de organizaţia profesionala in temeiul legii, prin declanşarea anchetei disciplinare s-a creat cadrul legal pentru desfăşurarea cercetărilor ce au ca scop identificarea încălcării sau respectării normelor Codului de Deontologie medicală.
Pârâtul a solicitat şi respingerea cererilor privind acordarea de despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 50.000 RON pentru fiecare reclamant în parte, publicarea sentinţei judecătoreşti în termen de 5 (zile) de la pronunţare în 5 ziare de circulaţie naţională şi la 3 televiziuni publice, plata cheltuielilor de judecată, având in vedere motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate mai sus.
În drept, pârâtul a invocat art. 205-208 Cod procedură civilă.
#### #### pârâţilor Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din ####### şi Consiliul Naţional al Audiovizualului le-a fost comunicată în mod legal cererea de chemare în judecată, aceştia nu au formulat întâmpinare şi nici nu s-au prezentat la judecată.
3.Răspuns la întâmpinare
În data de 08.05.2023, reclamantele au depus la dosar un răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea excepţiilor invocate de pârâţi şi admiterea cererii.
Totodată, au solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi au invocat faptul că întâmpinarea nu respectă condiţiile de validitate impuse de art. 201 alin. 1 Cod procedură civilă, şi nici cele prevăzute de art. 150-151 Cod procedură civilă, în sensul că nu există dovada reprezentantului semnatar al întâmpinării. Au invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentat al semnatarului întâmpinării.
4.Aspecte procesuale
În data de 08.05.2023, terţul ####-######## #### a depus la dosar o cerere de intervenţie accesorie, pentru a susţine poziţia procesuală a reclamantei ####### ##### ######, solicitând admiterea cererii de chemare în judecată.
În aceeaşi dată, la dosar a fost primită o cerere de intervenţie accesorie, pentru a susţine poziţia procesuală a reclamantei ####### ##### ######, şi din partea terţului ###### #####, care a solicitat, de asemenea, admiterea cererii de chemare în judecată.
În şedinţa publică din data de 09.05.2023, instanţa a luat act de cererea reclamantelor de modificare a cadrului procesual pasiv şi a dispus introducerea cauză, în calitate de pârât, a Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi citarea acestuia.
#### pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost legal citat, cu o copie a cererii de chemare în judecată şi a răspunsului la întâmpinare, prin care a fost modificat cadrul procesual pasiv în cauză, acesta nu a formulat întâmpinare.
În şedinţa publică din data de 20.06.2023, Curtea a luat act de renunţarea reclamantelor la invocarea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării pârâtului Colegiul Medicilor din #######.
Curtea a respins cele două cereri de intervenţie accesorie formulate în cauză de terţii ###### ##### şi #### #### ########, raportat la art. 64 Cod procedură civilă, ca inadmisibile, faţă de art. 63 Cod procedură civilă, constatând că cei doi terţi nu au învederat un interes propriu pentru formularea cererilor de intervenţie. Curtea a reţinut că, pentru admisibilitatea intervenţiei într-un dosar, chiar şi în sprijinul uneia din părţile cauzei, este necesar ca terţul să invoce şi să dovedească întotdeauna un interes propriu.
Mai departe, Curtea a respins, ca neîntemeiate, excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Asociaţiei Civice Stop Discriminării Cetăţenilor pentru reclamanta Geanina Elena Hagimă şi excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată invocate de pârât, prin întâmpinare, constatând că ambele au fost invocate prin referire la nesemnarea cererii de chemare în judecată personal de către reclamanta ####### ##### ######, ## ####### # #### ####### ######, în procedura de regularizare prevăzută de art. 200 Cod procedură civilă.
Totodată, Curtea a constatat că domnul Dan Băzăvan nu are calitatea de reclamant în cauză, acesta fiind doar reprezentant al reclamantei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor. Ca atare, excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârât, prin întâmpinare, poate viza doar calitatea reclamantei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor. Raportat la art. 248 alin. 4 Cod procedură civilă, a unit cu fondul soluţionare acestei excepţii a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor.
În acelaşi timp, raportat la art. 248 alin. 4 Cod procedură civilă, a unit soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din #######, C.N.A. şi C.N.C.D., invocată prin întâmpinare de pârâtul Colegiul Medicilor din #######, cu fondul cauzei.
În cauză, Curtea a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, fiind ataşată, conform art. 13 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 554/2004, documentaţia ce a stat la baza actului administrativ contestat.
5.Considerentele și soluția Curții
#### Analizând materialul probator administrat în cauză, Curtea reţine următoarea situaţie de fapt:
Prin Decizia nr. 143/05.10.2022 emisă de către Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din #######, în temeiul art. 414 alin. 1 şi art. 451 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 şi art. 118 al Statutului Colegiului Medicilor din #######, s-a dispus declanşarea anchetei disciplinare din oficiu împotriva dnei. dr. ###### ####### #####, înscrisă ca membră a Colegiului Medicilor #####. Drept urmare, decizia a fost înaintată Comisiei de Jurisdicţie a Colegiului Medicilor #####, pentru desfăşurarea anchetei disciplinare.
În motivarea acestei decizii, s-a arătat că a fost analizat raportul de monitorizare al emisiunii „Dezvăluiri” difuzate pe postul News ####### în data de 12.05.2022, transmis de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În cadrul acestei emisiuni, pentru discuţiile privind vaccinarea împotriva Covid-19 a fost invitată dna dr. ###### ####### #####, care a făcut diferite afirmaţii cu privire la eficienţa şi efectele secundare ale vaccinurilor administrate populaţiei împotriva Covid-19, precum şi cu privire la măsurile luate de autorităţi pentru a împiedica răspândirea virusului. #### de acestea, s-a constatat că există indiciile săvârşirii unor fapte de natură să atragă răspunderea disciplinară, conform art. 450 alin. 1 din Legea nr. 95/2006. S-a reţinut că analiza acestor declarații din perspectiva respectării Codului de Deontologie Medicală se poate realiza doar în cadrul unei anchete disciplinare.
Această decizie i-a fost comunicată reclamantei ###### ####### #####, prin adresa de înaintare nr. 9433/27.10.2022, conform confirmării de primire din data de 02.11.2022.
Reclamanta Geanina Elena Hagimă a semnat o cerere de adeziune la Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, cu nr. 135/17.11.2021, solicitând să devină membră a asociaţiei cerere ce poartă semnătura de aprobare a preşedintelui Dan Băzăvan.
Reclamantele Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, Geanina Elena Hagimă, precum şi Dan Băzăvan, au formulat împreună o plângere prealabilă împotriva deciziei nr. 143/05.10.2022, expediată Colegului Medicilor din România în data de 23.11.2022, potrivit confirmării de primire de la dosar (f. 39-43).
Prin adresa nr. 10253/05.12.2022, Colegiul Medicilor din ####### i-a solicitat reclamantei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor informaţii suplimentare, respectiv i-a solicitat să i se comunice statutul şi actul constitutiv al asociaţiei şi mandatul în baza căruia aceasta o reprezintă pe dna dr. ###### ####### ##### (f.44).
Totodată, reclamantele Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, ###### ####### #####, precum şi ####### ###, au formulat o plângere adresată Consiliului Naţional al Audiovizualului în data de 15.11.2022, prin care au solicitat informaţii cu privire la raportul de monitorizare al emisiunii „Dezvăluiri” difuzate pe postul News ####### în data de 12.05.2022 şi eventuala sesizare a Consiliului Medicilor din #######.
Consiliul Naţional al Audiovizualului le-a comunicat petenţilor un răspuns, prin care a arătat că a decis comunicarea către Colegiul Medicilor din ####### a unei copii a raportului indicat (f.46).
#### În drept, răspunderea disciplinară a medicilor este reglementată de Legea nr. 95/2006, care arată în art. 450 alin. 1 că „Medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din #######, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale C.M.R., precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale C.M.R.”.
Conform art. 451 din acelaşi act normativ, „(1) Plângerea împotriva unui medic se depune la colegiul al cărui membru este medicul. În cazul medicilor cetăţeni ai unui stat membru al UE, ai unui stat aparţinând SEE sau ai Confederaţiei Elveţiene, plângerea se depune la colegiul în a cărui rază medicul îşi desfăşoară activitatea. (2) Biroul executiv al Consiliului naţional dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplină.”
În acelaşi timp, dispoziţiile art. 118 din Statutul Colegiului Medicilor din #######, din 25.03.2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 435 din 04 mai 2022, arată că
„(1) Biroul executiv al Consiliului naţional sau biroul consiliului colegiului teritorial se poate sesiza şi poate dispune începerea unei anchete disciplinare şi din oficiu.
(2) Decizia de autosesizare va conţine în mod obligatoriu:
- a) numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se declanşează procedura disciplinară;
- b) descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc ori a datei la care s-a adus la cunoştinţă publică sau colegiului teritorial;
- c) obiectul cercetării disciplinare;
- d) acţiunile/elementele care au stat la baza luării acestei decizii, indicându-se/ataşându-se şi dovezile corespunzătoare;
- e) dispoziţii privind înaintarea plângerii la comisia de jurisdicţie profesională a colegiului teritorial în vederea efectuării anchetei disciplinare şi se comunică medicului împotriva căruia s-a declanşat ancheta disciplinară.
(3) Decizia prin care Biroul executiv al Consiliului naţional a dispus declanşarea anchetei disciplinare din oficiu se trimite comisiei de jurisdicţie a colegiului teritorial competent în vederea desfăşurării anchetei disciplinare.”
În cauză, prin decizia contestată – cu nr. 143/05.10.2022, Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din ####### a dispus, din oficiu, declanşarea anchetei disciplinare faţă de reclamantă, respectiv sesizarea în vederea desfăşurării anchetei disciplinare a Comisiei de Jurisdicţie a Colegiului Medicilor #####.
Această decizie a fost contestată în prezenta cauză, în temeiul art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, care arată că „######## vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.”
#### de acest cadru normativ aplicabil cererii de faţă, raportat la situaţia de fapt prezentată mai sus, Curtea va analiza, în continuare, cu prioritate excepţiile invocate de pârâtul Colegiul Medicilor din #######, în ordine, în funcţie de efectele fiecăreia, conform art. 248 alin. 1 şi alin. 2 Cod procedură civilă, şi, ulterior, fondul cauzei.
#### Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, invocată prin întâmpinare de pârâtul Colegiul Medicilor din România, Curtea reţine că, potrivit art. 32 Cod procedură civilă, calitatea procesuală este una din condiţiile necesare pentru exercitarea unei acţiuni civile. Conţinutul acestei noţiuni este precizat în cuprinsul art. 36 Cod procedură civilă, potrivit căruia: „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond”. Calitatea procesuală presupune așadar existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului sau interesului legitim afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).
În materia contenciosului administrativ, calitatea procesuală activă rezultă din dispoziţiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, care arată că „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.” Potrivit art. 2 alin. 1 lit. a din Legea nr. 554/2004, noţiunea de persoană vătămată se referă la „orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate”. În acelaşi timp, conform art. 8 alin. 11 din aceeași lege, persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
Totodată, Legea nr. 554/2004 defineşte, în cuprinsul art. 2 lit. s, şi organismele sociale interesate, ca fiind acele structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative.
Pentru aplicarea acestor dispoziţii legale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. #/2020 pe calea unui recurs în interesul legii, prin care a stabilit că „În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociaţiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate şi scopul direct şi obiectivele asociaţiei, potrivit statutului.” Înalta ##### a arătat că „este recunoscută admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ, exercitată de un organism social de natura celui menţionat de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, dacă şi în măsura în care poate fi stabilită o minimă legătură între obiectul de activitate al respectivului organism şi drepturile celor în interesul cărora organismul acţionează; dacă acest obiect este însă prea general şi, prin acest caracter, nu poate angaja o relaţie firească şi rezonabilă cu drepturile celor în interesul cărora organismul a acţionat, atunci organismul nu justifică un interes legitim în a acţiona, nefiind permis ca o acţiune promovată de un organism social interesat să mascheze o acţiune populară sau o acţiune în contenciosul administrativ obiectiv” (par. 75).
Rezumând acest cadru normativ relevant în cauză cu privire la calitatea procesuală activă, Curtea reţine că, în litigiile având ca obiect anularea unui act administrativ, calitatea procesuală activă aparţine persoanei vătămate prin actul contestat, fiind incluse în această noţiune şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public (în subsidiar), fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate. În cadrul noţiunii de organism social sunt incluse şi asociaţiile, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni, iar acestea pot acţiona în măsura în care invocă un interes legitim privat, derivat din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate şi scopul direct şi obiectivele asociaţiei potrivit statutului.
În cauză, scopul statutar al asociației reclamante înfiinţate în baza O.G. nr. 26/2000, este, potrivit Registrului Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor, depus în extras la dosar (f.27-28), „protecţia drepturilor şi libertăţilor omului, având calitate procesuală activă în litigiile ce privesc existenţa unei discriminări”.
Printre obiectivele asociaţiei, potrivit aceluiaşi extras se numără şi „reprezentarea, promovarea, susţinerea şi apărare intereselor proprii şi ale membrilor asociaţi în faţa organelor puterii legislative, executive şi judecătoreşti şi din ţară şi din străinătate doar în litigiile ce privesc existenţa unei discriminări, raportat la art. 258 din O.G. nr. 137/2000”.
Curtea observă că, în baza acestui statut juridic al asociaţiei, aceasta are calitate procesuală activă în cauză, pentru fiecare din cele cinci capete ale cererii de chemare în judecată.
În privinţa primului capăt de cerere, calitatea asociaţiei este justificată prin faptul că nelegalitatea deciziei nr. 143/05.10.2022 este invocată, în principal, prin raportare la existenţa unei discriminări faţă de reclamanta Geanina Elena Hagimă, în raport de opiniile sale exprimate în cadrul emisiunii „Dezvăluiri” difuzate pe postul News ####### în data de 12.05.2022. Protecţia membrilor asociaţi împotriva discriminărilor reprezintă unul din obiectivele bine determinate ale asociaţiei, astfel că sunt îndeplinite condiţiile detaliate de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie în Decizia nr. #/2020, în sensul că reclamanta – Asociaţie – invocă un interes privat al acesteia în legătură directă cu obiectul de activitate al Asociaţiei.
Celelalte capete de cerere se referă în mod direct la constatarea existenţei unei discriminări şi a unei lezări a demnităţii şi onoarei reclamantei ###### ####### #####, ca membră a asociaţiei. Prin urmare, şi faţă de acestea, reclamanta asociaţie invocă un interes privat în legătură directă cu obiectul său de activitate şi are calitate procesuală activă.
De altfel, pentru capetele de cerere formulate în baza O.G. nr. 137/2000, reclamanta Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor are calitate procesuală activă şi în baza art. 28 din acest act normativ („(1) Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane. (2) Organizaţiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă şi în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.”).
Prin urmare, se poate recunoaște în cauză un interes legitim propriu reclamantei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, deoarece actul administrativ contestat priveşte, în mod direct, situaţia unui membru al asociaţiei, iar chestiunile litigioase sunt legate de respectarea principiului nediscriminării, sub forma protecţiei împotriva pretinselor abuzuri ale autorităţilor publice pârâte. Se invocă, așadar, un interes legitim, personal şi direct, care justifică acţiunea în justiţie pentru ocrotirea dreptului la asociere, ce include dezideratul de a atinge obiectivele propuse sau dreptul la petiționare.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, invocată prin întâmpinare de pârâtul Colegiul Medicilor din România.
#### Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din #######, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, invocată prin întâmpinare, Curtea constată că aceasta este întemeiată doar în privinţa pârâţilor Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din ####### şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, pentru motivele prezentate în continuare.
Curtea va avea în vedere această excepţie şi o va analiza, chiar dacă a fost invocată de către pârâtul Colegiul Medicilor din ####### pentru ceilalţi pârâţi ai cauzei, constatând că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive are natura unei excepţii de ordine publică, ce poate fi invocată, conform art. 247 alin. 1 Cod procedură civilă, de către părţi sau de către instanţă din oficiu, în orice stare a procesului. Astfel, lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor, în măsura în care excepţia este întemeiată, ar fi fost invocată de instanţă şi din oficiu dacă nu ar fi fost pusă în discuţie prin întâmpinarea formulată, putând fi cu atât mai mult invocată de către pârâtul care îşi recunoaşte calitatea procesuală pasivă în cauză, în antiteză cu ceilalţi pârâţi chemaţi în judecată în mod nejustificat.
Calitatea procesuală pasivă în litigiile contenciosului administrativ aparţine, de regulă, autorităţii publice emitente a actului administrativ vătămător, aspect ce rezultă din art. 1 alin.1 din Legea nr. 554/2004. Noţiunea de autoritate publică este definită de art. 2 lit. b din Legea nr. 554/2004, reprezentând orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.
Curtea observă că obiectul cauzei nu este reprezentat de vreun act administrativ emis de către pârâta Consiliul Naţional al Audiovizualului, iar despăgubirile solicitate pentru discriminare nu se raportează la o acţiune întreprinsă de către această instituţie publică. Decizia nr. ###/05.10.2022 aparţine Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din #######, iar discriminarea reclamantei este invocată raportat la declanşarea cercetării disciplinare în raport de afirmaţii ale reclamantei, aşadar raportat la un act administrativ şi la acţiuni ale Colegiului Medicilor din #######. În acest context, pârâta Consiliul Naţional al Audiovizualului nu are calitate procesuală pasivă în cauză. Faptul că pârâta a emis un raport de monitorizare ce a stat la baza sesizării din oficiu consemnate prin decizia contestată, nu îi conferă acesteia calitate procesuală pasivă în cauză, câtă vreme respectivul raport nu a fost contestat prin acţiunea dedusă judecăţii.
Totodată, Curtea observă că Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din ####### este unul din organele de conducere al Colegiului Medicilor din #######, conform art. 35 din Statutul Colegiului Medicilor din #######, din 25.03.2022. Ca atare, acesta nu are o existenţă de sine stătătoare, independentă de Colegiul Medicilor din #######, ci, din contră, în exercitarea atribuţiilor sale, emite acte asumate şi însuşite de către Colegiul Medicilor din #######. Pentru aceste considerente, acest pârât nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost citat în cauză, în calitate de pârât, în baza art. 27 alin. 1 şi alin. 3 din O.G. nr. 137/2000, care arată că „1. ######## care se consideră discriminată poate formula în faţa instanţei de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru şi nu este condiţionată de sesizarea Consiliului. 3. Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului”. ##### în vedere că, prin cererea formulată, se invocă discriminarea reclamantei ####### ##### ###### şi se solicită despăgubiri faţă de situaţia creată, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost în mod legal citat în cauză, în baza art. 27 alin. 3, citat anterior.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, invocată prin întâmpinare, dar, totodată, va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din ####### şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, invocată prin întâmpinare. Ca o consecinţă a excepţiei admise, cererea de chemare în judecată formulată împotriva pârâţilor Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din ####### şi Consiliul Naţional al Audiovizualului va fi respinsă ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
#### Pe fondul cauzei, cererea formulată împotriva pârâtului Colegiul Medicilor din #######, cu citarea Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, este neîntemeiată, pentru considerentele prezentate în continuare.
Curtea constată că, prin Decizia nr. ###/05.10.2022, Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din ####### a dispus, din oficiu, declanşarea anchetei disciplinare faţă de reclamantă, respectiv sesizarea în vederea desfăşurării anchetei disciplinare a Comisiei de Jurisdicţie a Colegiului Medicilor #####. Această atribuţie, de a dispune începerea unei anchete disciplinare din oficiu îi revine în baza art. 118 din Statutul Colegiului Medicilor din #######, din 25.03.2022, citat în prezenta hotărâre, la pct. 5.2.
Prin urmare, în cauză sesizarea Comisiei de disciplină nu a fost efectuată ca urmare a unei plângeri din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, ci din oficiu, în baza deciziei Biroului Executiv.
#### adevărat că decizia Biroului Executiv a fost adoptată în urma primirii de către Colegiul Medicilor din ####### a raportului de monitorizare al emisiunii „Dezvăluiri” difuzate pe postul News ####### în data de 12.05.2022 emis de către Consiliul Naţional al Audiovizualului şi comunicat de către aceasta din urmă. Dar, chiar şi în aceste condiţii, decizia de a dispune începerea anchetei disciplinare îi aparţine Biroului Executiv şi a fost asumată de către acesta, fără ca sesizarea eventualei abateri disciplinare să fie făcută, formal, de către Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Prin urmare, câtă vreme Consiliul Naţional al Audiovizualului nu a formulat o plângere împotriva reclamantei în baza căreia a fost iniţiată o anchetă disciplinară, argumentele ce privesc lipsa competenţei acestei instituţii de a proceda în acest sens nu sunt relevante. Pentru aceleaşi considerente, sunt neîntemeiate şi argumentele reclamantelor ce ţin de nerespectarea art. 21 din Regulamentul din 17.12.2021 privind desfăşurarea anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale şi al Colegiului Medicilor din ####### publicat în Monitorul Oficial nr. 123/07.02.2022, câtă vreme acest text de lege se referă la condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească plângerile înainte de terţe persoane şi nu se referă la sesizările formulate din oficiu de către Biroul Executiv.
În acelaşi timp, Curtea constată că nu sunt relevante argumentele reclamantei ce privesc nelegalitatea sau netemeinicia raportului de monitorizare înaintat de către Consiliul Naţional al Audiovizualului pârâtului Colegiul Medicilor din ####### (inclusiv necomunicarea acestuia către reclamantă, nesemnarea sau neştampilarea acestuia, necompetenţa emitentului), câtă vreme acesta nu formează obiectul prezentei cereri în anulare. În mod corelativ, Curtea nu va verifica în prezenta cauză, în niciun mod, corectitudinea afirmaţiilor reclamantei consemnate în raportul de monitorizare indicate.
Curtea mai reţine că efectul deciziei contestate este acela de a se iniţia şi derula ancheta disciplinară de către ####### de jurisdicţie profesională teritorială, conform art.25 şi următoarele din Regulamentul din 17.12.2021, care va cerceta fapta şi va administra probe necesare, pentru a emite referatul de finalizare a anchetei disciplinare.
Finalmente, dosarul disciplinar se trimite Comisiei de disciplină, care va decide dacă se poate reţine în cauză o abatere disciplinară şi dacă trebuie aplicată o sancţiune disciplinară, iar hotărârea astfel adoptată poate fi contestată.
Aşadar, Curtea reţine că, prin decizia contestată în prezenta cauză, nu s-a statuat cu privire la vreo culpă medicală a reclamantei sau cu privire la săvârşirea de către aceasta unei fapte neconforme cu statutul profesiei, ce trebuie sancţionată.
În mod corelativ, Curtea nu trebuie să aprecieze, în prezenta cauză, cu privire la aceste aspecte – respectiv cu privire la vreo culpă medicală care ar putea fi reţinută în sarcina reclamantei, raportat la motivarea deciziei nr. ###/2022.
Curtea observă, la acest moment, doar faptul că nu sunt indicii din care să rezulte că sesizarea dispusă prin decizia contestată ar fi una abuzivă, lipsită de orice temei de drept sau de fapt. Raportat la aspectele consemnate în raportul de monitorizare înaintat de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, pârâtul a apreciat necesar a se desfăşura o anchetă disciplinară, dar doar în urma acesteia se va putea stabili, cu certitudine, dacă reclamantei i se impută efectiv săvârşirea unei fapte neconforme cu statutul profesiei sale sau nu.
În acest moment, nu poate fi invocată sau analizată nici vreo atingere adusă libertăţii de exprimare a reclamantei, câtă vreme aceasta nu a fost efectiv sancţionată pentru afirmaţiile sale.
Faptul că reclamanta a fost cercetată disciplinar anterior nu reprezintă o dovadă a relei-credinţe a pârâtului în cauză sau a emiterii actului administrativ contestat printr-un abuz de drept. Astfel, reclamanta a mai fost cercetată disciplinar, în baza Deciziei Biroului Consiliului Colegiului Medicilor ##### nr. 50/17.05.2022, fiind emisă Decizia nr. #/25.07.2022, în dosarul nr. 1/20222, de ####### de Disciplină a Colegiului Medicilor #####, prin care plângerea formulată de Colegiul Medicilor din ####### a fost respinsă, iar acţiunea disciplinară declanşată faţă de reclamantă a fost stinsă. Din cuprinsul acestei decizii, rezultă că cercetarea disciplinară a verificat participarea de către reclamantă la un protest în data de 04.05.2022, în cadrul căruia s-a manifestat împotriva măsurilor dispuse pe teritoriul României în timpul pandemiei Covid-19 şi cu privire la ineficienţa vaccinului Covid-19. Au fost analizate faptele reclamate, prin raportare la art. 450 alin.1 din Legea nr. 95/2006 şi s-a constatat că reclamanta şi-a exercitat dreptul său la liberă exprimare, fără a aduce atingere dispoziţiilor legale reclamate. #### de această soluţie, prin care s-a acordat prevalenţă libertăţii de exprimare a reclamantei şi nu s-a dispus aplicarea vreunei sancţiuni disciplinare, este evident că nu poate fi invocat vreun abuz săvârşit în raport de dreptul reclamantei la liberă exprimare.
#### de aspectele de fapt reţinute în dosarul disciplinar prezentat mai sus, Curtea observă că acestea sunt diferite de cele avute în vedere prin decizia contestată în prezenta cauză. Ca atare, argumentele reclamantelor privind nelegalitatea cercetării sale disciplinare, pentru că ar viza aceleaşi fapte pentru care a mai fost cercetată disciplinar anterior, sunt neîntemeiate.
Prin urmare, în cauză nu rezultă emiterea actului contestat printr-un abuz de drept al pârâtului, prin decizia contestată nefiind încălcate competenţele prevăzute de lege ale acestuia şi nici drepturile sau libertăţile reclamantei.
Curtea reţine că un abuz al pârâtului nu poate fi reţinut în cauză nici derivat din faptul că acesta nu a răspuns plângerii prealabile formulate de reclamante sau din faptul că, pentru soluţionarea respectivei plângeri, le-a solicitat petenţilor informaţii sau documente similare. Nesoluţionarea unei plângeri prealabile deschide calea acţiunii judiciare pentru partea interesată, conform art. 11 din Legea nr. 554/2004, dar nu atrage concluzia nelegalității actului administrativ contestat pe calea plângerii nesoluţionate.
În mod similar, nu rezultă în cauză existenţa unei discriminări faţă de reclamantă, în sensul art. 2 din O.G. nr. 137/2000 („orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.”), nerezultând restrângeri ale drepturilor sale prin aplicarea unuia dintre criteriile enumerate de textul de lege, respectiv prin raportare la convingerile sale cu privire la măsurile aplicate pentru combaterea pandemiei cu virusul Sars-Cov2.
Ca atare, sunt neîntemeiate primele două capete de cerere ale acţiunii, având ca obiect anularea deciziei nr. ###/05.10.2022 şi acordarea unor despăgubiri pentru discriminare.
În mod similar, Curtea reţine că nu au fost dovedite în cauză condiţiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 1357 Cod civil, respectiv existenţa unei fapte ilicite, comise cu vinovăție, care să le fi cauzat reclamantelor un prejudiciu, pentru care acestora să li se cuvină despăgubiri.
Demararea, din oficiu, a unei cercetări disciplinare reprezintă un drept prevăzut de lege al pârâtului, astfel cum s-a arătat mai sus, şi, câtă vreme s-a reţinut că acesta a fost exercitat în limitele sale legale, şi nu printr-un abuz de drept, nu poate avea natura unei fapte ilicite.
Inconvenientele de ordin moral invocate de reclamantă sunt inerente oricărei proceduri de cercetare disciplinară, dar acesta proceduri sunt aferente statutului profesiei de medic, câtă vreme este reglementată răspunderea disciplinară a medicilor pentru eventuale nereguli în activitatea desfăşurată. În condiţiile în care procedurile de cercetare disciplinară nu sunt iniţiate cu rea-credinţă, vădit nelegal sau nejustificat, inconvenientele morale aferente nu trebuie despăgubite.
##### caracter accesoriu, în baza principiului accesorium sequitur principale, capătul al patrulea de cerere va fi de asemenea respins.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele ####### ##### ###### şi Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor din #######, cu citarea pârâtului Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRAŞTE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Asociaţia Civică Stop Discriminării Cetăţenilor, invocată prin întâmpinare.
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, invocată prin întâmpinare.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din ####### şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, invocată prin întâmpinare
Respinge cererea formulată împotriva pârâţilor BIROUL EXECUTIV AL CONSILIULUI NAŢIONAL AL COLEGIULUI MEDICILOR DIN #######, cu sediul în București, sector 2, #### ###### ######### ####### ### ##, şi CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI, cu sediul în București, sector 5, ### ########### ### ##, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantele ####### ##### ######, CNP #############, cu domiciliul în ##### ### Piteşti, #### #####, şi ASOCIAŢIA CIVICĂ STOP DISCRIMINĂRII CETĂŢENILOR, cu sediul în București, sector 3, Intr. Reconstrucţiei, nr. 1, ### ##, ### #, ### #, ap. 322, ambii cu domiciliul şi sediul procesual ales în București, #### ####### ### #, ### ###, ### #, ### #, ### ##, în contradictoriu cu pârâtul COLEGIUL MEDICILOR DIN #######, cu sediul în București, sector 2, #### ###### ######### ####### ### ##, cu citarea pârâtului CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în București, sector 5, ### ########### ### ##.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel București – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 20.07.2023.
PREŞEDINTE, GREFIER,
##### ######### ####### ######
Red. ## tehnored. #### ####. / 8 ex. / 21.07.2023