Skip to content
Baroul București, Discriminează, … din nou!
Vă spuneam cu ceva timp în urmă că Baroul București a emis o decizie de reprezentanre pro bono a unei școli împotriva subsemnaților persoană fizică și juridică în două dosare și anexam decizia.
Așa ca să nu ne mai minunăm de ce avem o Justiție ”La Mișto”.
Aici regăsiți articolul cu decizia în cauză:
Desigur, ne-am întrebat dacă așa procedează Baroul București de obicei sau a făcut o excepție, iar dacă vorbim de o excepție avem fapte de discriminare, căci orice diferență de tratament pentru subiecte de drept aflate în situații juridice identice, fără a exista o justificare legală constituie fapte de discriminare în sensul art. 1-3 din OG nr. 137/2000, republicată.
Noi știam că acest ”aranjament” de reprezentare pro bono a fost ca urmare a faptului că școala respectivă încheiase contract de reprezentare cu un avocat fără a avea acest drept, cu încălcarea Legii, iar Curtea de Conturi a României, sesizată fiind a procedat la un audit atât la Primăria Sector 6 București, Administrația Școlilor Sector 6 București cât și la școala respecivă.
VĂ dați seama cât de rău s-a ajuns (că totuși am reușit să le cobor până în ficați), să angrenezi atâtea structuri / resurse împotriva unui activist civic, împotriva unui ofițer (fie el și în rezervă), împotriva unui tată care luptă pentru drepturile și libertățile fiului său (și nu numai), care a impus și impune conduita legală, care a executat silit Armata României, Tribunalul București și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării fără a vărsa o picătură de sânge și fără a irosi alte resurse?
Contrariați fiind de decizia Baroului București care tratează cazurile în mod discreționar, am formulat o cerere de reprezentare pro bono în mai multe dosare (atât pentru persoana fizică cât și pentru subscrisa Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor), iar Baroul, a REFUZAT SĂ NE REPREZINTE PRO BONO.
Anexăm refuzul nr 1105/08.12.2024:
Deci Baroul București a emis o Decizie de reprezentare pro bono pentru o Școală (autoritate publică) împotriva subsemnaților, iar pentru alte persoane (fie ele fizice sau juridice) refuză să reprezinte pro bono?
Cum constatăm, însăși Baroul București încalcă principiul egalității (art. 16 din Constituție, art. 14 din CEDO, art. 7 din DUDO).
Fi-mi-ar scârbă!
Totodată nu putem trece peste faptul că Decanul Baroului București semnează în mod diferit pe cele două acte.
Oare are două semnături?