Ca de obicei, Peștele de la Cap de împute! (Amicus Curiae în dosar nr. 390/1/2024, RIL)

Parchetul General vrea să scape turma, turma de pseudo – consilieri juridici din autoritățile publice centrale și / sau locale (inclusiv din parchete și din instanțe), căci peste jumătate dintre aceștia exercită profesia fără drept, practic avem infracțiunea prevăzută de art. 348 NCP.

Redăm mai jos documentul:

ril_civil_22022024_0 (1)

Acolo unde am dat de judecători corecți au fost admise excepțiile lipsei dovezii calității de reprezentant legal și convențional cu consecința anulării actelor de procedură față de art. 82, art. 174 alin. (1) și art. 271 NCPC.

Astfel, Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor și subsemnatul Mr. (Rz.) dr. ing. Dan Băzăvan, consilier juridic înregistrat pe Tabloul Colegiului Consilierilor Juridici din București am formulat, pe adresa de email (depus și letric la registratura ICCJ) Amicus Curiae (ce poate fi considerat și punct de vedere) în combaterea recursului în interesul legii formulat de către Parchetul General, în dosarul nr. 390/1/2024 cu termen de soluționare pe data de 22.04.2024.

Am anexat practică și liste cu acești pseudo – consilieri din diferite autorități publice.

Redăm mai jos acest demers al nostru:

”Către,

Înalta Curte de Casație și Justiție

Completul competent să judece Recursul în Interesul Legii (Civil)

Bd. O. Goga, nr. 2, Tronson I, Sector 3, Bucurtești

Materia: Civil

Obiect: Sesizarea PICCJ – Secţia judiciară nr.14791/5713/III-5/2023 din 22.02.2024

Dosar nr. 390/1/2024

Complet: Completul competent să judece Recursul în Interesul Legii

T.: 22.04.2024

Amicus Curiae în combaterea cererii (poziției total eronată) formulată de către PICCJ

Doamnei Corina CORBU,

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

– Subscrisa Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor, persoană juridică de drept privat, cu personalitate legal dobândită conform încheierii din Camera de Consiliu nr. 77 din data de 18.02.2021 pronunțată în dosarul nr. 27862/201/2020 de Judecătoria Sectorul 3 București (având înscrierea în registrul special (RAF) conform certificat nr. 19 din 19.03.2021), cu sediul în București, sector 3, str. Intr. Reconstrucției (fosta Str. Reconstrucției) nr. 1, Bl. 24, Sc. 8, Et. 3, ap. 322, camera 1, adresa de email: ac.stopdiscriminariicetatenilor@gmail.com, tel.: 0736486052, *prin reprezentant legal Președinte Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN**, _____*, și

– Subsemnatul Mr. (Rz.) dr. ing. Dan BĂZĂVAN, domiciliat în _____, în nume propriu dar, în calitate de consilier juridic stagiar, legal înregistrat pe Tabloul Colegiului Consilierilor Juridici București la nr. 40S-10182, și președinte și membru fondator al Asociației, în susținerea profesiei de consilier juridic, cu înregistrarea obligatorie a acestora pe Tablou,

Cunoscând faptul că din punct de vedere procedural nu avem calitate de intervenient (parte) în acest dosar,

prin prezenta formulăm în dosarul din antet menționat:

AMICUS CURIAE

Instituție juridică distinctă de cea a intervenției ce este cunoscută ca atare de către instanțele din sistemele de drept de tip common law, dar și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

Dar, având în vedere că suntem posesorii mai multor hotărâri judecătorești definitive (ce le vom anexa la prezenta cerere),

CĂ am identificat mai multe astfel de persoane (funcționari publici și personal contractual) care NU SUNT ÎNSCRISE PE NICIUN TABLOU sau sunt înscrise pe tablouri paralele (gen Baroul Bota), și astfel din cei care nu figurează pe niciun Tablou sunt:

Cei din cadrul Primăriei Municipiului București (Consiliul General al Municipiului București);
https://danbazavan.ro/2022/10/18/banii-publici-cheltuiti-in-mod-nelegal-de-catre-primaria-municipiului-bucuresti/
Primăria Sectorul 5 București;
Tribunalul București;
Inspectoratul General al Poliției Române;
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București;
Inspectoratele de Poliție Județene;
Inspectoratul General al Jandarmeriei Române;
Inspectoratele de Jandarmi Județene;
Mare parte din Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;

https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000930956&id_inst=3

Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene;
Ministerul Transporturilor;
Spitale din București și din țară (parte din Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale);
Serviciul de Pază și Protecție;
Parchetul General și alte Unități de Parchet din țară (majoritatea nu figurează pe niciun tablou);
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării;
Inspectoratul Școlar al Municipiului București;
Alte Inspectorate Școlare Județene;
Ministerul Apărării Naționale (are parte dintre aceștia înscriși într-un ONG Fidelis Legis)

https://danbazavan.ro/2023/05/17/mai-exista-speranta-cand-mai-gasesti-judecatori-corecti-care-nu-au-uitat-de-constitutie-si-lege/

https://danbazavan.ro/wp-content/uploads/2022/09/3_1006932020-300000009947403-1.pdf

https://danbazavan.ro/2022/09/27/lipsa-dovezii-calitatii-de-reprezentant-dosar-nr-10069-3-2020/

https://portal.just.ro/301/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30100000000687750&id_inst=301

https://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000877978&id_inst=2

https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001033530&id_inst=3

Având un interes propriu, legitim, determinat, născut și actual în a promova această procedură, fiind îndeplinite și dispozițiile art. 32-33, corelat cu art. 515 NCPC[1],

Și o plângere penală formulată către PICCJ în urma căreia a fost întocmit dosarul penal disjuns la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, cu nr. 202/P/2023, una din infracțiuni fiind tocmai aceea de exercitare a unei profesii fără drept (art. 348 NCP[2]),

Conform Deciziei ICCJ (DCD) nr. 9/2016:

În măsura în care situaţia concretă din speţă va releva existenţa în cauză a unui raport juridic de administrare a bunurilor altuia, instituţia reprezentării nu mai este guvernată de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care constituie norma generală în materia reprezentării convenţionale în faţa instanţelor de judecată a persoanei juridice, ci de dispoziţiile speciale ale art. 810 din Codul civil, care instituie un caz de reprezentare legală, conferind administratorului dreptul de a sta în justiţie pentru orice cerere sau acţiune referitoare la administrarea bunurilor altuia.
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Braşov – Secţia I civilă în Dosarul nr. 21.531/197/2015 şi, în consecinţă, stabileşte că:În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 aprilie 2016.

și Conform art. 521 alin. (3) NCPC – Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.

În sprijinul practicii jurisprudențiale de la pct. II, pagina 3 din RIL ”… în sensul că exercitarea profesiei de consilier juridic nu se poate realiza doar în virtutea numirii în această funcție sau în baza unui contract individual de muncă, ci este necesară, în prealabil, dobândirea calității de consilier juridic, în condițiile Legii nr. 514/2003, cu modificările și completările ulterioare, și a Statutului profesiei de consilier juridic, adoptat de Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România (denumită actualmente Ordinul Consilierilor Juridici din România).

…

La solicitarea părții adverse ori din oficiu, instanțele judecătorești au solicitat persoanelor care au compărut în procese în calitate de consilieri juridici să facă dovada acestei calități, în sensul că fac parte dintr-un colegiu al consilierilor juridici și că sunt înscriși pe Tabloul profesional al Consilierilor Juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România.

…

Instanțele care au adoptat această orientare jurisprudențială au admis excepția lipsei calității de reprezentant, în sensul art. 84 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a celor care nu au făcut dovada apartenenței la un colegiu al consilierilor juridici și înscrierii pe tabloul profesional, cu toate consecințele decurgând din această soluție: anularea cererilor de chemare în judecată, anularea căilor de atac, imposibilitatea de a reprezenta părțile și de a formula concluzii în dosare. …”,

În sensul că TOȚI CONSILIERII JURIDICI trebuie să fie înscriși Obligatoriu pe un Tablou al Consilierilor Juridici din România pentru a putea exercita profesia de consilier juridic, în caz contrar fiind identificată infracțiunea prevăzută de art. 348 NCP[3], exercitarea unei profesii fără drept – ”Exercitarea fără drept a unei profesii sau activități Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”.

Caz în care, în lipsa acestei dovezi suportă consecințele art. 82 alin. (1) NCPC – ”Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.”

Întrebarea formulată de șeful PICCJ:

„In interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 5 si art. 20 din Legea nr. 514/2003[4] privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilieri juridici, în calitatea lor de funcționari publici (în cazul unei autorități, instituții publice sau persoana juridică de drept public) sau de angajați cu contract individual de muncă (în cazul unei instituții sau a unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al Consilierilor Juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România, sau, dimpotrivă, aceasta reprezintă o condiție sine qua non pentru desfășurarea activității specifice de reprezentare juridica?”

Față de scopul pentru care a fost înființată Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor anume, protecția drepturilor și libertăților omului, având calitate procesuală activă în litigiile ce privesc existența unei discriminări (art. 28 din OG nr. 137/2000[5], republicată),

Legea nr. 514/2003³ prevede:

La art. 5 – ”Consilierii juridici pot constitui asociații profesionale în scopul apararii și promovarii intereselor profesionale, în condițiile legii privind asocierea și constituirea persoanelor juridice.”

La art. 20 – ”(1) În condițiile prevăzute la art. 5, consilierii juridici se pot asocia în structuri judetene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, și, după caz, la nivel național, cu respectarea legii privind asociațiile și fundatiile. (2) Formele de asociere și organizare la nivel judetean și la nivel național sunt stabilite prin statutul asociației, cerut de lege. (3) Constituirea asocierilor profesionale are la baza principiile constitutionale ale dreptului de asociere și reglementarile legale privind asocierea și constituirea de persoane juridice.”

La art. 6 – ”Consilierii juridici au drepturile și obligațiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional și reglementarilor legale privind persoana juridica în serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de muncă.”

La art. 7 – ”Activitatea de consilier juridic este considerata vechime în munca juridica în functiile de magistrat, avocat, notar public sau alte functii juridice, potrivit dispozițiilor legale specifice fiecareia dintre aceste profesii.”

La art. 12 – ”(1) La debutul exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada în care are calitatea de consilier juridic stagiar. (2) Condițiile efectuării stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea și celelalte condiții din perioada stagiului sunt cele prevăzute în legea pentru exercitarea profesiei de avocat și statutul profesional al acesteia, care se aplică în mod corespunzător. (3) De asemenea, în ceea ce priveste definitivarea în functia de consilier juridic, pe baza vechimii în celelalte profesii juridice, se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. (4) Drepturile și oblibațiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevăzute în actul de numire sau în contractul de muncă, inclusiv toate celelalte drepturi ale functiei, pe perioada stagiului.”

La art. 13 – ”(1) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie și la tribunale ca instanța de fond, la organele de urmărire penala, precum și la celelalte organe administrative cu atribuții jurisdictionale. (2) Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penala, precum și la toate autoritățile și organele administrative cu atribuții jurisdictionale.”

La art. 21 – ”Asociația profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora în condiții similare evidentei barourilor de avocati.”

La art. 25 – ”(1) Asociațiile profesionale se vor înființa și statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi. (2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, asociațiile profesionale existente ale jurisconsultilor și consilierilor juridici își inceteaza activitatea.”

La art. 26 – ”Evidentele consilierilor juridici și actualizarea permanenta a acestora se vor realiza de către asociațiile profesionale la sfârșitul fiecarui an și se vor comunică prefecturii, consiliului judetean, instanțelor judecătorești, organelor de urmărire penala și baroului din județul respectiv.”

Art. 28 din OG nr. 137/2000⁴, republicată instituie că: ”(1) Organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunități sau unui grup de persoane. (2) Organizațiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă și în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.”

Prin prezentul demers încercând să nu ne raportăm doar la activitatea UNBR și a Barourilor, ci și la alte Colegii, Asociații profesionale, așa cum le vom menționa în cele ce urmează, dezvoltând pe larg logico – juridic.

Până la acest moment este clar și este și necesar ca acești consilieri juridici să se constituie în Asociații și să fie listați pe Tablou, distinct pe categorie, Stagiari și Definitivi.

Tot din textele anterior citate rezultă că vechimea în activitatea de consilier este vechime în muncă, numai că, dacă vorbim de funcționarii publici această vechime este stabilită prin Codul administrativ[6] și alte acte de reglementare, iar vechimea în calitate de personal contractual (angajat cu CIM) în baza Codului muncii[7], iar cea de consilier juridic din evidențele Tabloului Colegiului Juridic în care a fost înscris, mai ales că tot din aceste evidențe rezultă activitatea de stagiar și data de la care a fost definitiv, aceste Colegii având clar obligația de a comunica listele actualizate tuturor autorităților publice și instanțelor judecătorești anual.

Tot din textele citate rezultă obligativitatea înființării asociațiilor profesionale ceea ce ne indică imperativ necesitatea înscrierii acestor consilieri juridici pe un Tablou, în caz contrar acesta fiind lipsit de capacitatea de a exercita profesia de consilier juridic.

Desigur, în motivarea RIL – ului PICCJ a invocat textele art. 1 alin. (3) – (5), art. 16, art. 40-41, art. 124 din Constituție[8], precum și art. 84 și art. 151 NCPC¹ fără a arăta în concret de ce un consilier juridic nu ar trebui să fie listat pe un Tablou.

Astfel, observăm că PICCJ a omis dispozițiile art. 57 NCPC¹ – Capacitatea procesuală de exercițiu (1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. (2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare. (3) Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului. (4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte. (5) Când instanța constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exercițiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui. (6) Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.

Art. 84 alin. (1) NCPC¹ instituie – Reprezentarea convențională a persoanelor juridice(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.

Conform art. 22 din Statutul profesiei de consilier juridic[9] – (1) Calitatea de consilier juridic – cu drept de exercitare a profesiei se dovedeşte cu „Legitimaţia de consilier juridic” şi insigna profesiei, eliberate de fiecare colegiu consilierului juridic înscris în Tabloul Colegiului. (2) Actele juridice redactate şi contrasemnate de consilierul juridic vor purta parafa acestuia, iar cele avizate pentru legalitate vor purta parafa şi semnătura acestuia. (3) Modelul legitimaţiei de consilier juridic, cu însemnele corpului profesional, insigna şi parafa de avizare pentru legalitate sunt adoptate de Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România.

Conform art. 23 din Statut – (1) La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează, în mod obligatoriu, un stagiu de pregătire profesională, perioadă în care are calitatea de consilier juridic stagiar. (2) Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de consilier juridic şi are drept scop pregătirea profesională a consilierului juridic la începutul exercitării profesiei. (3) Stagiul la debutul în profesie este obligatoriu şi efectiv. (4) În timpul stagiului, consilierul juridic va avea calitatea de consilier juridic stagiar. (5) Durata stagiului este de 2 ani. Consiliul colegiului teritorial, în mod excepţional şi numai după verificarea raportului făcut de şeful Biroului de îndrumare profesională, împreună cu consilierul juridic îndrumător, precum şi cu consilierul juridic care sprijină cererea de admitere în colegiu pe baza unei activităţi profesionale meritorii, poate aproba reducerea perioadei de stagiu. Această reducere nu poate fi mai mare de 6 (şase) luni calendaristice. (6) Stagiul se suspendă în perioada neexercitării profesiei. (7) Perioada de stagiu efectuată înainte de data suspendării se ia în calcul pentru îndeplinirea stagiului. (8) Drepturile şi obligaţiile administrative ale consilierului juridic stagiar sunt prevăzute în actul de decizie în baza căruia exercită profesia, beneficiind de toate celelalte drepturi ale funcţiei pe perioada stagiului. (9) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi la tribunale ca instanţă de fond, la organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale. (10) Consilierul juridic îndrumător este obligat să prezinte Consiliului colegiului teritorial, la sfârşitul perioadei de stagiu, un raport de activitate asupra modului în care stagiarul şi-a îndeplinit în mod efectiv îndatoririle profesionale. (11) Asigurarea consilierului juridic îndrumătorPoate îndeplini calitatea de consilier juridic îndrumător numai consilierul juridic definitiv şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită. (12) DefinitivareaDupă efectuarea stagiului consilierul juridic stagiar va susţine examenul de definitivare.Comisia de examinare după definitivat eliberează candidatului „Certificatul de promovare a examenului de definitivat” în baza căruia acesta este înscris pe Tablou cu menţiunea „definitiv”.Taxa pentru susţinerea examenului de definitivat se stabileşte de către fiecare colegiu teritorial. (13) Definitivarea în profesia de consilier juridic pe baza vechimii în celelalte funcţii juridicePoate fi primit în profesie, în calitate de consilier juridic definitiv, cel care anterior sau la data primirii a îndeplinit funcţia de avocat, magistrat ori notar definitiv sau a îndeplinit alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii, cel puţin 5 ani. (14) Raportul dintre consilierul juridic definitiv – îndrumător şi consilierul juridic stagiar este de conlucrare profesională, în baza unui contract de îndrumare în formă scrisă.Condiţiile efectuării stagiului şi ale definitivatului sunt conform Legii nr. 514/2003şi vor fi prevăzute în regulamentele Comisiei metodologice a Ordinului Consilierilor Juridici din România (O.C.J.R.).

Conform NCC[10]:

La art. 28 – ”Capacitatea civilă (1) Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor. (2) Orice persoană are capacitate de folosință și, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exercițiu.”

La art. 29 – Limitele capacității civile (1) Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosință sau lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exercițiu, decât în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege. (2) Nimeni nu poate renunța, în tot sau în parte, la capacitatea de folosință sau la capacitatea de exercițiu.

La art. 30 – Egalitatea în fața legii civile Rasa, culoarea, naționalitatea, originea etnică, limba, religia, vârsta, sexul sau orientarea sexuală, opinia, convingerile personale, apartenența politică, sindicală, la o categorie socială ori la o categorie defavorizată, averea, originea socială, gradul de cultură, precum și orice altă situație similară nu au nicio influență asupra capacității civile.

La art. 37 – Noțiune Capacitatea de exercițiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile.

La art. 209 – Data dobândirii capacității de exercițiu (1) Persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor. (2) Au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei juridice. (3) Raporturile dintre persoana juridică și cei care alcătuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut.

La art. 211 – Incapacități și incompatibilități (1) Nu pot face parte din organele de administrare și de control ale persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exercițiu restrânsă, cei decăzuți din dreptul de a exercita o funcție în cadrul acestor organe, precum și cei declarați prin lege sau prin actul de constituire incompatibili să ocupe o astfel de funcție. Cu toate acestea, cei care beneficiază de consiliere judiciară pot face parte din organele de administrare a persoanei juridice fără scop lucrativ. (2) Actele încheiate cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) sunt anulabile. Acestea nu pot fi anulate pentru simplul fapt că persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori incompatibile, după caz, sau pentru că acestea au fost numite cu încălcarea dispozițiilor legale ori statutare, dacă nu s-a produs o vătămare.

Rezultând în mod cert că un consilier juridic are capacitatea de a exercita profesia doar după ce au fost îndeplinite cumulativ condițiile legale, inclusiv de a fi înscris pe un Tablou au unui Colegiu profesional.

În acest sens, pe lângă practica ce înțelegem să o anexăm în probațiune pentru susținerea argumentelor pe larg dezvoltate logico – juridic înțelegem să învederăm ICCJ și faptul că în România funcționează mai multe astfel de colegii ce au instituit prin statut condiționarea accesului în profesie, fără a fi considerată discriminare (și aici repetat CCR s-a pronunțat că nu este discriminare dacă anumite instituții sunt prevăzute de legislația aferentă) de obligativitatea înscrierii în acel colegiu.

Astfel, Colegiul Medicilor din România,

Conform Legii nr. 95/2006[11], republicată,

La art. 379 – Monitorizarea şi controlul exercitării profesiei de medic se realizează de către CMR şi Ministerul Sănătăţii, denumite în continuare autorităţi competente române.

La art. 385 – (1) Profesia de medic se exercită pe teritoriul României de către persoanele prevăzute la art. 376 care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) deţin un titlu oficial de calificare în medicină;

b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta lege;

c) sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de medic;

d) sunt membri ai CMR;

e) prin excepţie de la lit. d), în caz de prestare temporară sau ocazională de servicii, medicii care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 376 alin. (1) lit. b), d) sau

f) trebuie să înştiinţeze Ministerul Sănătăţii cu privire la prestarea temporară sau ocazională de servicii medicale pe teritoriul României şi să fie înregistraţi pe această perioadă la CMR.

(2) Medicii cetăţeni ai unui stat membru al UE, ai unui stat aparţinând SEE sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi pe teritoriul României, precum şi medicii care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 376 alin. (1) lit. c) şi e) exercită profesia de medic cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi medicii cetăţeni români membri ai CMR.

La art. 414 – (1) CMR are următoarele atribuţii:

a) asigură aplicarea regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de medic, indiferent de forma de exercitare şi de unitatea sanitară în care se desfăşoară;

b) apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate; apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională ale medicului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului medical;

c) atestă onorabilitatea şi moralitatea profesională ale membrilor săi;

d) întocmeşte, actualizează permanent Registrul unic al medicilor, administrează pagina de internet pe care este publicat acesta şi înaintează trimestrial Ministerului Sănătăţii un raport privind situaţia numerică a membrilor săi, precum şi a evenimentelor înregistrate în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de medic;

e) asigură respectarea de către medici a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică;

f) elaborează şi adoptă Statutul Colegiului Medicilor din România şi Codul de deontologie medicală;

g) acordă aviz consultativ ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii;

h) stabileşte şi reglementează regimul de publicitate a activităţilor medicale;

i) controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională a medicilor şi dreptul acestora de decizie în exercitarea actului medical;

j) promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare;

k) organizează judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală şi de la regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de jurisdicţie profesională;

l) promovează interesele membrilor săi în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională;

m) sprijină instituţiile şi acţiunile de prevedere şi asistenţă medico-socială pentru medici şi familiile lor;

n) organizează centre de pregătire lingvistică, necesare pentru exercitarea activităţii profesionale de către medicii cetăţeni ai statelor membre ale UE, ai statelor aparţinând SEE sau ai Confederaţiei Elveţiene;

o) participă, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi cu Ministerul Sănătăţii, la stabilirea numărului anual de locuri în unităţile de învăţământ superior de profil medical acreditate, precum şi a numărului de locuri în rezidenţiat;

p) colaborează cu organizaţii de profil profesional-ştiinţific, patronal, sindical din domeniul sanitar şi cu organizaţii neguvernamentale în toate problemele ce privesc asigurarea sănătăţii populaţiei;

q) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea reglementărilor din domeniul medical sau al asigurărilor sociale de sănătate;

r) propune criterii şi standarde de dotare a cabinetelor de practică medicală independentă, indiferent de regimul proprietăţii, şi le supune spre aprobare Ministerului Sănătăţii.

(2) CMR, prin structurile naţionale sau teritoriale, colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii, cu instituţii, autorităţi şi organizaţii la:

a) formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a medicilor;

b) stabilirea şi creşterea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calităţii actului medical în unităţile sanitare;

c) elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi tematica de concurs;

d) iniţierea şi promovarea de forme de educaţie medicală continuă în vederea ridicării gradului de competenţă profesională a membrilor săi;

e) elaborarea criteriilor şi standardelor de dotare a cabinetelor de practică medicală independentă, pe care le supune spre aprobare Ministerului Sănătăţii;

f) promovarea şi asigurarea cadrului necesar desfăşurării unei concurenţe loiale bazate exclusiv pe criteriile competenţei profesionale;

g) reprezentarea medicilor cu practică independentă care desfăşoară activităţi medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

h) consultările privind normele de acordare a asistenţei medicale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.

(3) CMR avizează înfiinţarea cabinetelor medicale private, indiferent de forma lor juridică, şi participă, prin reprezentanţi anume desemnaţi, la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din unităţile sanitare publice.

Rezultând practic că nu poți profesa ca medic dacă nu figurezi pe Tabloul Colegiului Medicilor din România (Colegiile Medicilor Teritoriale), în afara acestuia existând infracțiunea prevăzută de art. 348 NCP.

Desigur este de menționat și Statutul Colegiului Medicilor din România[12], unde la art. 6 se instituie – (1) Medicii exercită profesia de medic în baza certificatului de membru dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) dețin certificatul de membru vizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională, valabilă pentru anul respectiv; b) au efectuat/obținut numărul minim de credite EMC stabilit prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România; c) au achitat cotizația la zi. (2) Procedura de eliberare a certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România și a avizului anual se stabilește prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România. (3) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se dobândește și se păstrează în condițiile legii. (4) Medicii înscriși și luați în evidența colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Medicilor din România. (5) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscriși în Registrul unic al medicilor din România, care se publică pe siteul oficial al colegiului.

Conform art. 8 din același Statut al CMR rezultă – (1) În vederea creșterii gradului de pregătire profesională și a asigurării unui nivel ridicat al cunoștințelor medicale, medicii sunt obligați să efectueze cursuri și alte forme de educație medicală continuă și informare în domeniul științelor medicale pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Cursurile, programele, precum și celelalte forme de educație medicală continuă sunt creditate de către Colegiul Medicilor din România. (2) Perioada pentru care medicii cu drept de liberă practică sunt obligați să facă dovada efectuării numărului de credite se stabilește de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

Conform art. 14 alin. (1) din același Statut al CMR – Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educație medicală continuă, stabilit de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, li se suspendă dreptul de liberă practică până la realizarea numărului de credite necesar.

Desigur, și în art. 5 al Statutului Ordinului Asistenților Medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din România[13] regăsim imperativ prevăzut – Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România are ca obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și, respectiv, a profesiei de asistent medical.

Și pe lângă celelalte dispoziții legale trebuie indicat art. 6 alin. (1) lit. l) din acest statut – înregistrează membrii și membrii asociați în Registrul național unic al asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din România, pe care îl actualizează permanent și administrează pagina de internet pe care este publicat;

Și în art. 8 se instituie imperativ că – Pentru exercitarea profesiei, asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali, stabiliți în România, au obligația să se înscrie în Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.

Rezultând, până aici că pentru a profesa în aceste domenii, pe lângă obligativitatea de a fi înscris există și aceea de verificare, control și pregătire a acestor categorii socio – profesionale, ce nu pot fi exercitate așa ca pe maidan.

În conținutul legislației cu privire la consilierii juridici se face CLAR referire la faptul că aceștia trebuie să profeseze în condițiile Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, instituție IMPERATIV, de la care nu se poate deroga, interpretarea PICCJ fiind una TOTAL ERONATĂ cu privire la faptul că aceștia nu ar trebui să figureze pe Tablou.

Și atunci se impune întrebarea legitimă de ce ar trebui să fie adoptată o asemenea legislație dacă PICCJ interpretează altfel cu desconsiderarea totală a textelor legale?

Până și în profesia de notar, așa cum rezultă din art. 46 al Legii nr. 36/1995[14], republicată identificăm că: Până la data de 31 martie a fiecărui an, Consiliul Uniunii are obligația să întocmească tabloul anual al notarilor publici și să îl publice în Monitorul Oficial al României, Partea I. Tabloul anual al notarilor publici se actualizează permanent, pe baza datelor furnizate de către Camere, se comunică Ministerului Justiției și se postează pe pagina de internet a Uniunii.

Un alt exemplu, este cel al arhitecților ce nu pot profesa dacă nu sunt înscriși pe Tabloul Național al Arhitecților, în condițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 184/2001, republicată, în Monitorul Oficial nr. 470 din 26 iunie 2014[15] – Arhitecții dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecților din România, în condițiile legii, dacă au exercițiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu sau, după caz, de experiență profesională practică, prevăzute de prezenta lege și de Directivă. Obținerea dreptului de semnătură de către arhitecți atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Național al Arhitecților, în condițiile legii.

Și desigur, nu putem desconsidera dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 188/2000[16], republicată – Tabloul executorilor judecătoreşti se întocmeşte şi se actualizează anual de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Tabloul executorilor judecătoreşti se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite instanţelor judecătoreşti.

Și aici, ca o paranteză trebuie menționat că militarii nu se pot asocia față de art. 28-30 din Legea nr. 80/1995[17], cu modificările și completările ulterioare, cum de altfel nici polițiștii nu pot, calitatea de consilier juridic fiind incompatibilă cu profesia de consilier juridic (față de Legea nr. 360/2002[18], cu modificările și completările ulterioare), iar față de criticile PICCJ cu privire la Statutul profesiei de consilier juridic[19] nu a împiedicat Ministerului Apărării Naționale și nici Ministerului Afacerilor Interne să-și publice propriile norme prin care se completează nelegal la Lege, astfel MApN, adoptând Ordinul MApN nr. M. 75/2009[20], iar MAI Ordinul nr. 107/2017[21], adoptate, desigur cu încălcarea Supremației Constituției și a Legilor.

Ce ar fi ca aceste profesii să se exercită fără niciun control?

Ce ar fi dacă profesia de avocat s-ar exercita fără existența unei legislații, a UNBR sau a Barourilor?

Cum ar fi dacă profesia de consilier juridic s-ar exercita fără un control, fără legislație, fără a fi înscris pe un Tablou?

Cum ar fi ca profesia de Magistrat (Judecător, respectiv procuror, judecător constituțional etc) să se exercite fără a mai fi necesare etapele înscrierii în INM, fără a mai fi necesară existența unui CSM etc?

Cum ar fi ca subsemnatul Mr. (Rz.) dr. ing., consilier juridic înscris pe Tabloul Colegiului Consilierilor Juridici București să nu mai fiu înscris pe un astfel de tablou, și care ar mai fi esența juridică a SUSPENDĂRII, căci așa cum am demonstrat în dosarul nr. 24037/3/2022, în sala de judecată s-a prezentat un ”consilier juridic” de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale ce figura la poziția SUSPENDAT de pe tabloul CCJB (anexăm copie în acest sens)?

Cum repetat a statuat Curtea Constituțională a României nu este discriminare un fapt ce este instituit prin Lege, iar faptul că obligativitatea înscrierii pe un Tablou a consilierului juridic este o instituție imperativă, aceasta nu constituie tratament diferit pentru situații juridice identice, ci o Obligație Prevăzută de Lege ce trebuie respectată în totalitate față de art. 1 alin. (5) din Constituție⁸.

În atare situație, NU este încălcat și art. 16 alin. (1) din Constituție⁸ – Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și continuând cu alin. (2) NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE, ne trimite direct la faptul că TOȚI CONSILIERII JURIDICI TREBUIE SĂ FIGUREZE ÎNSCRIȘI PE TABLOUL COLEGIULUI CONSILIERILOR JURIDICI.

De altfel, în RIL – ul promovat de către PICCJ nu arată care ar fi posibilul criteriu de discriminare, căci Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării constant a pronunțat hotărâri în care a susținut că dacă nu există niciun criteriu, nu este discriminare față de art. 1-3 din OG nr. 137/2000, republicată (și aici indicăm și Hotărârea CNCD nr. 333/05.09.2018, Băzăvan vs. Ministerul Apărării Naționale, pe care o atașăm la prezentul demers juridic).

Ce presupune discriminarea?

Să existe:

– o diferențiere, un tratament diferențiat aplicat în situații identice ori similare;

– bazată pe un criteriu;

– care ar atinge un drept.

Astfel, se poate constata că nu sunt încălcate nici dreptul la muncă (art. 41 din Constituție), nici dreptul de asociere (art. 40 din Constituție), căci orice consilier juridic poate să muncească și să se asocieze în condițiile legii, practic nu există nicio discriminare, condiții ce sunt cumulativ obligatorii să fie îndeplinite prin textele legale deja învederate.

Dacă nu figurează pe un Tablou, cum efectuează stagiatura, cu cine, căci trebuie să fie monitorizat îndeaproape de un îndrumător (art. 12 din legea nr. 514/2003) și cum susține examenul de definitivare, căci numai corpul profesional poate să organizeze asemenea examene (Colegiul Consilierilor Juridici)?

Nicio autoritate publică, fie că vorbim de primării, fie că vorbim de unități de parchet sau de instanțe, fie că vorbim de polițiști sau jandarmi, militari nu are competența și nici atributul de a organiza examen de consilier definitiv.

https://m.luju.ro//consideratii-cu-privire-la-ril-ul-piccj-exercitarea-profesiei-de-consilier-juridic-pe-partea-de-reprezentare-este-afectata-de-recursul-in-interesul-legii-promovat-de-procurorul-general-alex-florenta-consilierul-juridic-nicolae-valentin-trutan-presedintele

Și indicăm în sprijinul celor susținute și:

https://www.juridice.ro/661457/consideratii-privind-reprezentarea-conventionala-prin-consilier-juridic-a-persoanelor-juridice-in-procesul-civil.html

https://www.juridice.ro/703276/sintagma-consilier-juridic-este-un-titlu-profesional-rezervat-profesiei-reglementate-nu-o-functie-aflata-in-capacitatea-de-folosinta-a-persoanei-juridice.html

https://www.juridice.ro/378614/roxana-dan-scurte-consideratii-asupra-reprezentarii-conventionale-a-persoanelor-juridice-in-procesul-civil.html

https://elinandrii.ro/elin-andrii-vs-societatile-de-asigurari-din-romania-admiterea-exceptiei-lipsei-calitatii-de-reprezentant-conventional-al-unor-angajati-din-cadrul-societatilor-de-asigurari/

https://danbazavan.ro/2022/09/27/despre-pseudo-consilierii-juridici-din-structurile-de-aparare-ordine-publica-si-siguranta-nationala/

https://www.juridice.ro/703273/titlul-profesional-de-consilier-juridic-este-un-bun-patrimonial-intelectual.html

Față de toate aceste considerente opinăm că TOȚI CONSILIERII JURIDICI trebuie să fie înscriși Obligatoriu pe un Tablou al Consilierilor Juridici din România pentru a beneficia de capacitatea de exercițiu a profesiei, pentru a putea exercita profesia de consilier juridic, în caz contrar fiind identificată infracțiunea prevăzută de art. 348 NCP[22], exercitarea unei profesii fără drept

În drept, ne întemeiem pe dispoziţiile deja invocat în conținut O.G. nr. 137/2000, republicată, Legea nr. 514/2003, NCPC, NCC, Constituția României, revizuită 2003, Convenția EDO, Declarația Universală a Drepturilor Omului.

În dovedirea celor susținut, înțelegem să anexăm și practica judiciară indicată în conținut, astfel:

Anexe:

– copie xerox încheiere nr. 77/18.02.2021 din camera de consiliu pronunțată în dosarul nr. 27862/301/2020, 1 ex., cu 1 filă;

– copie xerox a certificatului de înscriere a persoanei juridice, 1 ex., cu 1 filă;

– copie xerox extras RP al MJ, 1 ex., cu __ file;

– copie xerox Sentință civilă nr. 232/2022 pronunțată de către Judecătoria Sectorul 5 București în dosarul nr. 17678/302/2021, 1 ex., cu __ file;

– copie xerox Sentință civilă nr. 236/2022 pronunțată de către Judecătoria Sectorul 5 București în dosarul nr. 21267/302/2021, 1 ex., cu __ file;

– copie xerox încheiere din data de 04.04.2023, pronunțată de către Tribunalul București, Secția a II – a Contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 24037/3/2022, 1 ex., cu 1 filă;

– copie xerox Sentință civilă nr. 2795/2023, pronunțată de către Tribunalul București, Secția a II – a Contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 24037/3/2022, 1 ex., cu __ file;

– copie xerox încheiere din data de 13.01.2023, pronunțată de către Curtea de Apel București, Secția a VIII – a Contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 36673/3/2018*, 1 ex., cu __ file;

– copie xerox încheiere din data de 28.09.2021, pronunțată de către Tribunalul București, Secția a VIII – a CMAS în dosarul nr. 10069/3/2020, 1 ex., cu 1 filă;

– copie xerox Sentință civilă nr. 246/2021, pronunțată de către Tribunalul București, Secția a II – a Contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 19140/3/2020, DEFINITIVĂ, 1 ex., cu __ file;

– copie xerox adresă PMB nr. DJ 121489/31.08.2022, 1 ex., cu __ file;

– copie xerox Hotărâre CNCD nr. 333/05.09.2018, DEFINITIVĂ, 1 ex., cu __ file.

Depunem prezenta pe adresa de email și la Serviciul Registratură al ICCJ într-un singur exemplar.

Cu considerație,

08.04.2024 Reprezentant legal

Președinte, Consilier juridic Mr. (Rz.) Dr. ing. BĂZĂVAN DAN

Și personal

Doamnei Președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție

[1] NCPC – Noul Cod de Procedură Civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie 2010, republicată și ulterior modificată și completată și prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018;

[2] NCP – Noul Cod Penal, adoptat prin Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009;

[3] NCP – Noul Cod Penal, adoptat prin Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009;

[4] Legea nr. 514/2003[4] privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial nr. 867 din 5 decembrie 2003;

[5] OG nr. 137/2000, republicată, din 31 august 2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial nr. 166 din 7 martie 2014;

[6] Codul administrativ, adoptat prin OUG nr. 57/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019;

[7] Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, republicată în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011;

[8] Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003

[9] Statutul profesiei de consilier juridic, ulterior modificat și completat prin Hotărârea nr. 4, publicată în Monitorul Oficial nr. 452 din 20 iunie 2014;

[10] NCC – Noul Cod Civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009, republicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011;

[11] Legea nr. 95/2006, republicată, privind reforma în domeniul sănătății, în Monitorul Oficial nr. 239 din 6 aprilie 2017;

[12] Statutul Colegiului Medicilor din România, publicat în Monitorul Oficial nr. 435 din 4 mai 2022;

[13] Statutului Ordinului Asistenților Medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din România, publicat în Monitorul Oficial nr. 120 din 26 februarie 2009

[14] Legii nr. 36/1995, notarilor publici și a activităților notariale, republicată în Monitorul Oficial nr. 237 din 19 martie 2018;

[15] Legea nr. 184/2001, privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 26 iunie 2014;

[16] Legea nr. 188/2000, privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial nr. 738 din 20 octombrie 2011;

[17] Legea nr. 80/1995, privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial nr. 155 din 20 iulie 1195;

[18] Legea nr. 360/2002, privind statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 440 din 24 iunie 2002;

[19] Statutul profesiei de consilier juridic, publicat în Monitorul Oficial nr. 684 din 29 iulie 2004, ulterior modificat și completat prin Hotărârea nr. 4 din 17 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 452 din 20 iunie 2014;

[20] Ordinul MApN nr. M. 75/2009, pentru aprobarea Instrucțiunilor privind activitatea legislativă și de asistență juridică în Ministerul Apărării Naționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 541 din 4 august 2009;

[21] Ordinul 107/2017, privind asistența juridică în Ministerul Afacerilor Interne și în unitățile, instituțiile și structurile din subordinea acestuia, publicat în Monitorul Oficial nr. 725 din 7 septembrie 2017.

[22] NCP – Noul Cod Penal, adoptat prin Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009;”